Metode de cercetare în ştiinţele comunicării

syllabus

Titulari disciplină
Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru
valeriu.frunzaru@comunicare.ro
Conf. univ. dr. Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro

Descrierea şi obiectivele cursului

Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu principalele metode şi tehnici folosite în
cercetarea din diferite arii ale comunicării şi deprinderea studenţilor să folosească datele
cercetării ştiinţifice pentru elaborarea strategiilor de comunicare şi rezolvarea unor probleme
specifice. Relaţia interactivă, prezentarea unor exemple concrete, practice, evaluarea
cunoştinţelor dobândite necesare cercetării de teren fac din Metode de cercetare în știinţele
comunicării un curs aplicat, util tuturor celor care lucrează în domeniul comunicării. Structura
cursului urmăreşte, printre altele, realizarea unei cercetări de teren pe bază de chestionar,
având în vedere atât construirea instrumentului de cercetare, cât şi selectarea eşantionului. De
asemenea, vom aborda tehnica interviului, cu precădere a celui semnistructurat, respectiv a
celui de grup. Metoda observaţiei va fi prezentată atât în varianta calitativă cât şi cantitativă
pe baza unui ghid structurat de observaţie. Analiza de conţinut este una dintre metodele cele
mai folosite în domeniul comunicării. În acest curs vom insista cu precădere asupra analizei
cantitative, subliniind rigoarea, măsurarea sistematică şi obiectivă a conţinutului comunicării.
După parcurgerea acestui curs, studenţii vor avea cunoştinţele şi deprinderile necesare
pentru construirea unui instrument de cercetare, administrarea lui, analiza datelor şi
prezentarea lor într-un raport de cercetare sau studiu ştiinţific. Studenţii vor fi capabili să
distingă între metodele cantitative şi cele cantitative de cercetare şi să cunoască specificul
fiecărei tehnici predate. În planul gândirii ştiinţifice, acest curs urmăreşte depăşirea
abordărilor bazate pe cunoaşterea la nivelul simţului comun şi raportarea la realitatea socială
plecând de la exigenţele şi rigoarea metodelor de cercetare predate.

Structura cursului
1. Principii care stau la baza cercetării în ştiinţele sociale. Etica în cercetare. Ipoteze şi
cauzalitate
2. Scale de măsurare
3. Operaționalizarea conceptelor. Validitatea şi fidelitatea în măsurare
4. Ancheta pe bază de chestionar (I)
5. Ancheta pe bază de chestionar (II)
6. Elemente de statistică descriptivă
7. Prezentarea rezultatelor cercetării
8. Netnografia: cercetare etnografică în mediul online – Loredana Ivan
9. Interviul în profunzime ca tehnică de cercetare
10. Tehnici de grup pentru colectarea datelor de cercetare
11. Analiza de conţinut
12. Observaţia și experimentul
13. Eşantionarea
14. Brainstorming în cercetarea de piaţă – Loredana Ivan

1
Structura seminarului
1. Construirea de ipoteze şi întrebări de cercetare
2. Scale de măsurare. Validitatea şi fidelitatea
3. Ancheta pe bază de chestionar
4. Elemente de statistică descriptivă. Prezentarea rezultatelor cercetării
5. Conducerea unei cercetări pe bază de interviu în profunzime
6. Analiza de conţinut
7. Conducerea unei cercetări pe bază de observaţie

Modalităţi de evaluare
Nota finală va fi obţinută pe baza evaluării unui proiect de cercetare (30%) (vezi Anexa) şi a
notei obținute la examen, care va consta într-un test grilă.

Condiţii de participare la examen

Pentru a putea întra în examen, studenţii trebuie să aibă minimum 4 prezenţe la seminar. De
asemenea, pot participa la examen studenţii care au predat proiectul de cercetare pentru
seminar, iar nota obținută este minimum 5.00.

Condiții de participare la restanță sau reexaminare

Se poate participa la restanță sau la reexaminare și cu o notă la seminar mai mică de 5 sau
dacă studentul nu a avut cel puțin 4 prezențe la seminar. Nota de la seminar reprezintă la
restanță și la reexaminare în continuare 30% din nota finală.
La restanţă sau la reexaminare, studenții care nu au predat proiectul de la seminar obligatoriu
trebuie să predea unul la aceste examene (altfel nu pot susține restanța sau reexaminarea).
Studenții care au predat proiectul la seminar și au luat minimum nota 5 nu pot preda un alt
proiect la restanță sau la reexaminare.
Studenții care participă la reexaminare pentru eventuala mărire a notei pot preda un alt proiect
de cercetare.

Condiţii de promovare
Notele obținute pentru proiectul de cercetare și la testul grilă trebuie să fie minimum 5.

Criterii de evaluare
Pentru obţinerea notei 10, studentul trebuie să dea dovadă de o foarte bună cunoaştere a
metodelor şi tehnicilor de cercetare studiate.

Bibliografia cursului
BARBIE, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iaşi: Editura Polirom
CHELCEA, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi
calitative. Bucureşti: Editura Economică (pp. 97-107, 171-205, 291-333, 385-419,
541-569).
DENZIN, Norman K. şi LINCON, Yvona (Eds.). (2005). Handbook of Qualitative Research
(ediţia a 3-a). Londra: Sage Publications
DUŞA, Adrian şi FRUNZARU, Valeriu. (2011). Scala analog vizuală. O alternativă la scala
de răspuns tip Likert, International Review of Social Research, nr.1, pp. 91-103.
HENRY T. Gary. (1990). Practical Sampling. Londra: Sage Publications.
KRUEGER, Richard A., CASEY, Mary Anne [2000](2005). Metoda focus grup. Ghid practic
pentru cercetarea aplicată. Iaşi: Editura Polirom.
KOZINETS, Robert (2010). Netnography. Doing Ethnographic Research Online. London:
Sage Publications.
2
LABĂR, Adrian Vicenţiu. (2008). SPSS pentru ştiinţele educaţiei. Iaşi: Editura Polirom, pp.
15-32, 84-89, 109-117)
MALHOTRA, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied Orientation. New
York: Pearson. (Chapter 9. Measurement and Scaling: Noncomparative Scaling
Techniques; Chapter 10. Questionnaire and Form Design, Chapter 15. Frequency
Distribution, Cross-Tabulation, and Hypothesis Testing, pp.481-490).
MUCCHIELLI, Alex (2002). Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale.
Iaşi: Polirom

Bibliografia pentru seminar

Seminar 1. Construirea de ipoteze şi întrebări de cercetare

CRESWELL, John W. (2013). Research Design. Qualitative, Quantitative, and Mixed
Methods Approaches. Thousand Oaks: Sage Publications. (Cap. 7. Research
Questions and Hypotheses)
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA – 1.2.1. Formularea ipotezelor de cercetare)

Seminar 2. Scale de măsurare. Validitatea şi fidelitatea

MARSHA, L. Richins, DAWNSON, Scott. (1992). A Consumer Values Orientation for
Materialism and its Measurement: Scale Development and Validation. Journal of
Consumer Research, 19 (3), 303-316.
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA – 1.2.2. Operaţionalizarea termenilor – un al
doilea pas în proiectarea cercetării)

Seminar 3. Construirea chestionarului

BUIJZEN Moniek & VALKENBURG, Patti M. (2003). The Unintended Effects of
Television Advertising: A Parent-Child Survey. Communication Research, 30(5),
483-503.
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA – secțiunile: 1.2.3.- 1.2.6. – despre chestionar)

Seminar 4. Conducerea unei cercetări pe bază de interviu în profunzime

BERKELAAR, Brenda L. și BUZZANELL, Patrice M. (2015). Online employment screening
and digital career capital: Exploring employers’ use of online information for
personnel selection. Management Communication Quarterly,  29(1), pp. 84-113. 
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA –Focus grupul)

Seminar 5. Analiza de conţinut

TIGGEMANN, Marika, & ZACCARDO, Mia. (2018). ‘Strong is the new skinny’: A content
analysis of #fitspiration images on Instagram. Journal of Health Psychology, 23(8),
pp. 1003–1011.
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA –Analiza de conținut)

Seminar 6. Construirea fişei de observaţie

GOSSELT, Jordy. F., VAN HOOF, Joris J., DE JONG, Menno. D. T., & PRINSEN, Sander.
(2007). Mystery shopping and alcohol sales: Do supermarkets and liquor stores sell
alcohol to underage customers? Journal of Adolescent Health, 41(3), pp. 302-308. 
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
3
 comunicării. (Curs universitar SNSPA –Observația)

Seminar 7. Construirea unui eşantion reprezentativ

HENRY T. Gary. (1990). Practical Sampling. Londra: Sage Publications.
IVAN, Loredana și FRUNZARU, Valeriu (2014). Metode de cercetare în științele
comunicării. (Curs universitar SNSPA –Eşantionarea)

4
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Masterat …

TITLU APLICAŢIE

Nume şi prenume

5
 1. Tema (justificarea alegerii temei în maximum jumătate de pagină)

Se evaluează cu 1 punct dacă tema proiectului este clar precizată, cu trimiteri teoretice. 

Tema proiectului trebuie să se încadreze în temele obligatori de mai jos:

Masterat Comunicare managerială și resurse umane

- Sănătatea și securitatea în muncă în timpul pandemiei de Covid-19
- Comunicarea organizațională în timpul pandemiei de Covid-19
- Munca de la distanță – avantaje și dezavantaje
- Căutarea unui loc de muncă în timpul pandemiei de Covid-19
- Atitudinea față de muncă a generațiilor Y și Z
Masterat Leadership și comunicare politică
- Comunicarea politică prin social media
- Încrederea în instituțiile statului și informarea privind pandemia de Covid-19
- Populism și încrederea în instituțiile politice
- Opiniile privind votul electronic și votul la distanță
Masterat Publicitate
- Încrederea în publicitatea online
- Publicitatea și valorile materialiste
- Comportamentul de consum online în timpul pandemiei de Covid-19
- Instagram sau Facebook Ads versus influenceri
Masterat Management și comunicare în afaceri
- Comunicarea internă în timpul pandemiei de Covid-19
- Comunicarea între management și subalternii din generațiile Y și Z
- Atitudinea față de muncă a generațiilor Y și Z
- Angajat versus antreprenor. Ce doresc studenții
Masterat Social media și marketing online
- Instagram sau Facebook Ads versus influenceri
- Importanța arătată gestionării imaginii online (marketizarea sinelui)
- Comportamentul de consum online în timpul pandemiei de Covid-19
- Comunicarea politică prin social media
Masterat Comunicarea audio-video
- Preferințele publicului din România în ce privește temele filmelor românești
- Consumul cultural în România: filme, filme de artă și filme de festival. O analiză a
profilului socio-demografic al consumatorilor/ sau o analiză a motivațiilor
consumatorilor
- TV tradițională versus TV online. Consumatori, preferințe, motivații
- Emisiuni preferate ale publicului românesc. O analiză a preferințelor, pe categorii de
vârste/ Puteți alege și o anumită categorie de vârstă
Masterat Managementul Proiectelor
- Traiectoria profesională a absolvenților masteratului Managementul Proiectelor (Cum
a evoluat carieră acestora după terminarea masteratului/ Cum s-a schimbat cariera
acestora la terminarea masteratului)
- Sarcini zilnice și responsabilități ale managerilor de proiect. O analiză a celor care
ocupă poziții de manager de proiect în diferite companii/în diferite domenii
- Dificultăți cu care se confruntă managerii de proiect în munca lor. O analiză a celor
care ocupă poziții de manager de proiect în diferite companii/în diferite domenii
- Provocările echipelor multidisciplinare pentru managerii de proiect. O analiză a celor
care ocupă poziții de manager de proiect în diferite companii/în diferite domenii

6
Masterat Brand Management și Comunicare Corporatistă
- Branduri românești și aprecieri ale publicului din România (Puteți să vă alegeți un
anumit domeniu, ex. bunuri de larg consum și să analizați percepțiile publicului
despre brandurile respective)
- Ce elemente ale comunicării de brand sunt mai valorizare/apreciate de publicurile din
România, de diferite vârste/ categorii profesionale/ categorii de educație etc.?
- Site-uri ale unor branduri românești și aprecieri ale potențialilor consumatori
- Comunicarea în social media (Facebook, Instagram) a unor branduri românești și
aprecierea potențialilor consumatori
Masterat Comunicare și Relații Publice
- Profilul consumatorilor interesați de produsele bio/Motivațiile consumatorilor care
cumpără frecvent produse bio
- Profilul celor interesați de produsele culturale online (ex spectacole online; lansări de
carte online)/Motivațiile celor care accesează evenimente culturale online
- Profilul celor interesați să își deschidă o afacere (activități pe cont propriu)/
Motivațiile și așteptările celor interesați să își deschidă o afacere (activități pe cont
propriu)
- Traiectoria profesională a absolvenților masteratului de Comunicare și Relații Publice
(Cum a evoluat cariera acestora după terminarea masteratului/ Cum s-a schimbat
cariera acestora la terminarea masteratului)

ATENȚIE!!
Proiectul de cercetare trebuie trimis pe 2 iunie 2021 la loredana.ivan@comunicare.ro
pentru masteratele MAV, BMCC, MCRP și MPI. Proiectele de la masteratele MRU, MP,
MCA, MLCP și MSMMO la valeriu.frunzaru@comunicare.ro. Primim proiectele de
cercetare doar în această zi.

Cercetarea poate fi realizată individual sau în echipă de cel mult două persoane.

Lucrarea trebuie scrisă cu diacritice, Times New Roman, mărimea literei 12, la 1.5
rânduri.

Elaborați lucrarea folosind această structură. Cele scrise cu bold din aceste pagini vor fi
titlurile secțiunilor proiectului.

Proiectul de cercetare se depunctează cu:

1 punct pentru nerespectarea cerințelor  privind editarea proiectului (TNR, 12, 1,5
rânduri, pagina de gardă, împărțit textul pe secțiuni)
1 punct pentru nerespectarea dimensiunilor cerute (ale secțiunilor și ale proiectului în
ansamblu)
2 puncte pentru lipsa diacriticelor

ATENȚIE!
Reamintim că cine nu trimite proiectul de cercetare și nu obține cel puțin nota 5 nu
poate participa la examen. Evident, dacă proiectul de cercetare este plagiat, studentul nu
poate participa la examen. Poate însă participa la examenele de restanță sau la
reexaminări cu un alt proiect. Dacă noul proiect predat în ziua examenului restant sau la
reexaminare este plagiat, studentul este evaluat cu nota finală 1 indiferent de nota
obținută la test.

7
 2. Întrebările de cercetare

Se evaluează cu 1 punct dacă întrebările de cercetare sunt corect formulate și aparțin temei.

3. Instrumentul de cercetare (alegeți între chestionar (2 pagini) sau ghid de interviu (1-
2 pagini))

Se evaluează cu 3 puncte. Se ia în considerare cât de corect este construit instrumentul în sine

și dacă are rolul de a obține date cu ajutorul cărora se poate răspunde la întrebările de
cercetare.
- Dacă ați ales să folosiți chestionarul, prezentați linkul către chestionarul administrat
online.

4. Prezentarea rezultatelor cercetării (3 puncte)

 Dacă ați ales chestionarul ca tehnică de cercetare, folosiți googleform pentru a

administra chestionarul pe cel puțin 30 de persoane. Folosiți programul Excel pentru a
prezenta grafice cu rezultatele cercetării (nu folosiți graficele oferite de googleform).

 Dacă ați ales interviul, realizați un interviu. Analizați rezultatele interviului (cel puțin
o pagină) și prezentați transcriptul interviului.

5. Bibliografie (cel puțin două surse)

Se evaluează cu 1 punct trimiterile la sursa în text și construirea bibliografiei finale.