Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LP 23 ICD - Inf HP
LP 23 ICD - Inf HP
OBIECTIVE:
1. Însuşirea etapelor diagnosticului bacteriologic în infecția determinată de C. difficile.
2. Însuşirea etapelor diagnosticului bacteriologic în infecția determinată de H. pylori.
1
- incubare 48-72 ore, 37°C
- identificarea coloniilor suspecte – ex. microscopic (bacili gram pozitivi, sporulați, spor
oval, deformant, central/subterminal) și test de aglutinare C. difficile
2. Detectarea enzimei GDH (glutamat dehidrogenaza) prin metode imunoenzimatice -
metoda are sensibilitate ridicată, însă specificitate redusă (nu face diferența între tulpinile
toxigene și netoxigene).
c. Teste de confirmare:
1. Detectarea toxinelor A și B prin metode imunoenzimatice:
- direct din materii fecale sau din supernatantul culturilor în bulion.
- Metodele tip ELISA, ELFA și imunocromatografice au performanțe similare, mai reduse decât
ale testelor de citotoxicitate, variind între 25-89%.
- Se recomandă folosirea testelor care urmăresc concomitent prezența toxinelor A și B.
2. Detectarea genelor care codifică toxinele C. difficile prin metode moleculare:
- este în prezent tehnica optimă pentru stabilirea diagnosticului etiologic.
- se recomandă folosirea truselor comerciale de real-time PCR pentru detectarea genelor ce
codifică toxinele de C. difficile (A, B sau toxină binară).
- sensibilitatea și specificitatea metodelor moleculare este ridicată și oferă un diagnostic
rapid.
- Limite: necesită infrastructura adecvată.
3. Teste de citotoxicitate pe culturi celulare
- au sensibilitatea cea mai ridicată și sunt considerate ”gold standard”.
- Limite: durata detectării din proba de scaun este de aproximativ 2 zile, necesită echipament de
laborator adecvat pentru culturi celulare și personal instruit în acest domeniu.
2
b. Cultivarea probei de scaun pentru izolarea de anaerobi:
absența culturilor face improbabil diagnosticul de ICD;
în cazul izolării de colonii identificate drept C. difficile se trece la a treia etapă.
c. Efectuarea unui test de detecție a toxinelor/genelor care le codifică din cultura bacteriană :
dacă este pozitiv se confirmă ICD
dacă este negativ este foarte probabilă colonizarea cu C. difficile iar boala actuală are o
altă etiologie.
Justificarea algoritmului:
testele imunoenzimatice/PCR au specificitate foarte bună și identifică tulpinile toxigene –
diagnostic confirmat
în special testele imunoenzimatice, dar și PCR pot furniza rezultate fals negative, de aceea se
trece la cultivare pentru a crește șansa identificării unei tulpini toxigene de C. difficile.
Pentru pacienții cu teste negative sau la care s-au izolat tulpini netoxigene decizia de tratament
adecvat a ICD este la latitudinea medicului curant.
3
Infecția poate evolua atât la pacienții cu cancer gastric cât și la cei fără această neoplazie =>
este indicată biopsia gastrică deoarece evidențiază și transformarea malignă a celulelor.
II) materii fecale – detecție antigenică în materii fecale (ELISA sau imuncromatografie).
Metode neinvazive
A. Testul respirator cu uree marcată – metodă neinvazivă care depistează dioxidul de
carbon marcat radioactiv eliminat în aerul expirat după ce se administrează uree marcată
cu izotop 13C sau 14C. Util mai ales pentru demonstrarea eradicării infecției (la o lună
post-terapie).
4
Negativ : absenta colorarii benzilor
Indicatii : gastrita, ulcer gastric, ulcer duodenal.
Prezenta benzilor VacA si/ sau CagA- frecventa mai mare la pacienti cu ulcer duodenal, gastrita
atrofica si carcinom gastric.
Bibliografie: Buiuc D. Microbiologie Medicală, ed. a VI-a, Editura “Gr. T. Popa” Iaşi, 2003,
cap. 12, pag. 203-205; cap. 17, pag. 243-244.
În sală se găsesc: frotiuri din cultură C. difficile colorate Gram; testul ureazei.