Tencuieli

Termeni utilizaţi
- Strat suport – stratul de bază pe care se aplică finisajul
- Tencuieli umede – finisaje aplicate pe suprafeţele interioare ori exterioare ale pereţilor şi tavanelor
clădirilor
- Tencuieli subţiri – finisaje din mortare plastice cu grosimi variind între 2-3 mm, aplicabile în 2-3
straturi sau cu grosimi de 10-20 mm aplicabile monostrat
- Tencuieli groase – finisaje din mortare obişnuite cu grosimi de 20-25 mm, aplicabile în trei straturi:
o şpriţ – primul strat de mortar aplicat pe suprafaţa suport pentru realizarea conlucrării între
tencuială şi acesta
o grund – al doilea strat de mortar cu rol de remediere a suprafeţei suport
o tinci (strat vizibil) – stratul final de mortar ce conferă aspectul definitiv al al tencuielii

Clasificare
A. După poziţia în cadrul construcţiei
- Tencuieli interioare
- Tencuieli exterioare
B. Tehnologia de aplicare
- Tencuieli groase (20-25 mm) aplicabile în trei straturi, manual ori mecanizat
- Tencuieli subţiri (2-3 mm) aplicabile în două straturi, manual ori mecanizat
- Tencuieli subţiri (10-12 mm) aplicabile monostrat, manual ori mecanizat
C. Suport pe care se aplică
- Pe beton monolit: tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare
- Pe beton prefabricat: tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare
- Pe zidării de cărămidă: tencuieli groase interioare şi exterioare
- Pe suprafeţe din şipci şi trestie: tencuieli groase interioare şi exterioare
- Pe suprafeţe rabiţate sau plase sudate: tencuieli groase interioare şi exterioare

Tencuieli groase
Tencuielile groase aplicabile în 1-3 straturi cu grosime totală de 20-25 mm se pot utiliza în cadrul clădirilor
la:
- Finisarea suprafeţelor interioare şi exterioare
- Protecţia hidroizolaţiilor
- Finisarea suprafeţelor din şipci şi trestie
- Realizarea de elemente decorative la tavane şi pereţi

Tipuri de tencuieli:
A. Tencuieli obişnuite
- Tencuieli brute - cu faţa văzută prelucrată grosier (la suprafeţele subsolurilor, calcane, poduri) având
funcţia principală de protecţie
- Tencuieli drişcuite - netezite cu drişca

- Tencuieli gletuite - sunt drişcuite drişcuite pe care se aplică un strat subţire de var sau ipsos, netezire
cu drişca metalică; sunt folosite în special pentru netezirea suprafeţelor
- Tencuieli sclivisite - la care faţa vizibilă se prelucrează cu pastă de ciment, netezind-o cu drişca de oţel;
sunt folosite la încăperi cu umiditate mare
B. Tencuieli decorative
- Tencuieli drişcuite din mortare obişnuite, albe ori colorate
1
 - Tencuieli cu praf de piatră, prelucrate prin raşchetare, periere, stropire sau drişcuire
- tencuieli din piatră artificială (similipiatră)
- Terasit, dolomit
Toate tencuielile cu excepţia celor brute se aplică în două straturi astfel:
- Şpriţ de amorsare - primul strat ce se aplică este menit să asigure rugozitatea suportului pentru a
asigura conlucrarea dintre tencuiala propiu-zisă şi suport.
Pe plasele de rabiţ se aplică un strat suport (şmir) pentru umplerea ochiurilor plaselor.
- Grund – stratul cel mai gros al tencuielilor, serveşte la acoperirea neregularităţilor suprafeţei,
remedierea abaterilor de la verticală (la pereţi) şi de la orizontală (la tavane) executându-se în 1-2
reprize a câte 0,8 cm grosime
- Tinci – stratul vizibil care conferă aspectul definitiv al tencuielii.
Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu afecta calitatea
lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:
- Condiţii de iarnă: temperatura min de +10 grade C
- Condiţii de vară: temperatura +10 grade C +30 grade C, umiditate 65%

Tipuri de mortare
Mortare de var sunt indicate pentru grund şi stratul vizibil la suprafeţele interioare, neexpuse
intemperiilor.
Mortare var-ciment sunt indicate pentru suprafeţe de beton (interioare şi exterioare).
Mortare ciment var sunt indicate pentru suprafeţele exterioare şi zidării de cărămidă sau beton.
Mortare de ciment se recomandă la soclurile exteriaore, la tencuieli sclivisite, ca protecţii peste
hidrizolaţii, la pereţi expuşi la umezeală permanentă sau acţiuni mecanice.
Mortarele de var şi ipsos se recomandă pentru tencuirea plafoanelor din şipci şi trestie, dar şi a pereţilor şi
tavanelor din alte materiale la care tinciul urmează să de execute din mortar de ipsos.

Modalităţi de lucru
A. Executarea trasării suprafeţelor de tencuit
Efectuarea trasării se face prin diferite metode: cu repere de mortar (stâlpişori), scoabe metalice lungi sau
şipci de lemn sau repere metalice de inventar, Se va verifica modul de fixare a acestor repere aşa încât să se
obţină un strat de mortar de grosimea dorită.
Pe suprafeţele exterioare ale pereţilor (faţade) trasarea se face în acelaşi mod ca la faţadele interioareale
pereţilor. În mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la colţurile faţadei, precum şi pe suprafeţele dintre
golurile ferestrelor.
În cazul utilizării reperelor de mortar aceştea se vor executa din acelaşi mortar din care se execută
grundul. Lăţimea stâlpişorilor de mortar va fi de 8...12 cm pentru mortarele var-ciment sau var şi 2,5 cm pentru
mortarele de ipsos.
B. Amorsarea suprafeţelor
- Pe suprafeţele de zidărie în prealabil stropite cu apă (pentru asidurarea nivelului de umiditare admis) se
va aplica un strat de amorsă prin stropire cu şpriţ (în grosime de 3 mm) având aceaşi compoziţie cu a mortarului
pentru stratul de grund.
- Pe suprafeţele de beton, stropite în prealabila cu apă se va aplica un şpriţ cu lapte de ciment de 3 mm
grosime.
- Pe suprafeţele din şipci şi trestie stratul de amorsă va fi din mortar de var sau ipsos.
- Pe suprafeţele rabiţate se va aplica un strat suport (şmir), din mortar cu aceaşi compoziţie cu mortarul
grundului pentru umplerea ochiurilor plasei. Stratul suport va fi rugos pentru asigurarea aderenţei grundului.
Aplicarea şpriţului se va face manualcu ajutorul unei mături scurte fie mecanizat cu aceleaşi aparate
folosite pentru aplicarea mecanizată a grundului.
Şpriţul va fi aplicat uniform, fără discontinuităţi prea mari. Înainte de aplicarea grundului se va verifica
dacă şpriţul este sufucient întărit, fără prelinderi pronunţate şi dacă suprafaţa este suficient de rugoasă şi aspră la
pipăit cu mâna.
C. Executarea grundului
2
 Grundul se va aplica după cel puţin 24 ore de la aplicarea şpriţului. În cazul când suprafaţa şriţului este
prea uscată sau pe timp foarte călduros aceasta se va uda în prealabil cu apă.
Stratul de grund se va aplica în una ori două reprize, grosimea totală fiind de 15 mm pentru suportul din
şipci şi trestie şi 20 mm pentru celălalate suppafeţe.
Mortarele pentru grund, la toate tencuielile se aplică manual ori mecanizat şi se intind cu dreptarul, la
linia reperelor.
În cazul când stratul vizibil va avea grosimea de peste 5 mm sau executarea acestuia se face după o
posibilă uscare completă a grundului, suprafaţa grundului va fi striată în diagonală, cu mistria, la 8-10 cm pentru a
asigura aderenţa stratului ulterior.
În cazul tencuielilor brute – tencuirea se execută din mortare de var cu ori fără adaos de ciment netezit în
stare brută fără dişcuire. Grosimea maximă va fi de 16 mm. Aceste tencuieli se utilizază numai la interior , în clădiri
provizorii sau depozite.
D. Executarea tinciului
- Tencuieli drişcuite – Stratul vizibil se va executa de regulă din acelaşi mortar cu a grundului. Tinciul în
mod curent se execută din var-pastă şi nisip fin de până la 1 mm. În cazuri speciale, tinciul va fi din mortar de
ciment şi praf de piatră.
Pentru obţinerea unei grosimi reduse a stratului vizibil (2...5 mm), mortarul se va aplica cu mistria la
anumite intervale de timp, astfel încât să se poată efectua drişcuirea între aceste intervale.
- Tencuieli gletuite – Gletuirea se va executa din pastă de var sau de ipsos aplicată în două straturi, cu
grosimea de aproximativ 2 mm. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat cu un anumita grad de umiditate,
pentru a evita accelerarea prizei ipsosului.
Racordurile şi denivelările se vor şlefui prin şmirgherluire pentru eliminarea asperităţilor.
- Tencuieli sclivisite – La tencuielile sclivisite grundul şi tinciul vor fi executate cu mortar de ciment. Stratul
de tinci se va drişcui fin pentru a se realiza o bună aderenţă a stratului de sclivisire. Sclivisirea suprafeţei se
execută înainte de uscarea totală a tinciului.
- Tencuieli cu praf de piatră – Acest tip de tencuieli se execută prin aplicarea peste grund a unui strat din
mortar preparat din var, ciment, praf de piatră şi eventual pigmenţi.
Stratul vizibil se aplică pe grund în condiţiile în care umiditatea este aceaşi pe întregul câmp, pentru a
asigura uniformizarea culorii.
Aplicarea se va executa după uscarea grundului. Suprafaţa grundului va fi striată cu mistria înainte de
intărire.
Înainte de aplicarea tinciului, suprafaţa va fi stropită.
Prelucrarea acestor tencuieli, in afară de drişcuirea obişnuită de poate face prin:
1. Raşchetare – 1-2 ore după aplicarea stratutului de finisaj, suprafaţa se prelucrează cu o piesă
metalică prevăzută cu dinţi denumită raşchetă. Suprafaţa se curăţă apoi cu o perie aspră.
2. Stropire – În acest caz, stratul de finisaj se aplică în două etatpe: primul strat de mortar, simplu ori
colorat cu pigmenţi se aplică prin drişcuire, iar a l doilea se strapeşte manual sau mecanizat.
3. Periere sau pieptănare – Se execută cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta a făcut
priză, dar înainte de a se fi întărit complet.
- Tencuieli din piatră artificială (similipiatră) – Aceste tencuieli se execută pe grund de mortar de ciment.
Faţa văzută din mortar de ciment şi griş de piatră, cu adaos eventual de pigment, se aplică pe grundul
stropit cu apă, înainte ca acesta să de întărească complet.
Grosimea stratului este condiţionată de modul de prelucrare a suprafeţelor. Astfel pentru:
 rostuie – 5-10 mm
 cioplire, buciardare 15-30 mm
Executarea rosturilor se efectuează cu 24-48 zile inainte de întărirea stratului vizibil astfel:
 Se trasează rosturile
 Se montează în rosturi şipci cu profil
După încheierea prizei, la 7-15 zile se execută prelucrarea suprafeţei
Înainte de a începe prelucrarea se vor face încercări pe porţiuni mici pentru a se constata dacă mortarul
feţei văzute rezistă la prelucrare.
Prelucrările cele mai folosite sunt:
3
  Frecarea mortarului după ce a făcut priză, dar înainte de a se fi întărit (cca. 15-20 ore de la
aplicare) cu perii de sârmă.
 Buciardarea cu ajutorul buciardei. Prin lovirea tencuielii cu buciarda acesta va căpăta o suprafaşă
rugoasă care imită aspectul pietrei naturale prelucrate brut.
 Spiţuirea se face cu ajutorul spiţului şi ciocanului, obţinându-de pe faţa văzută neregularităţi mai
mari decât în cazul buciardării.
 Cioplirea se execută cu ajutorul dălţii şi a ciocanului rezultând nereguluarităţi mai mari decât în
cazurile precedente.
- Tencuieli cu terasit şi domolit – Terasitul este un material realizat din praf de piatră şi nisip şi este livrat în
amestec cu ciment alb, în saci, în stare uscată. Aceste tencuieli se pot executa :
 Pe beton întărit, după aplicarea grundului din mortar de ciment şi var (M50) în grosime de 15 mm.
În acest caz grundul se crestează cu mistria pentru asigurarea aderenţei.
 Zidărie din cărămidă ori blocuri de b c a.
 Pe panouri mari din beton prefabricat
Amestecul se prepară pentru cantitatea ce se execută în timpul unei zile.

Tencuieli subţiri
Tencuielile subţiri aplicabile în 2-3 straturi de aprox. 1mm grosime se utilizează în cadrul clădirilor civile la:
- Finisarea suprafeţelor lise ale pereţilor interiori şi exteriori, precum şi a intradosului planşeeloor din
beton armat, beton prefabricat ori panouri orizontale de b c a.
- Finisarea tencuielilor dişcuite
- protecţia termoizolaţilor de polistiren
Tencuielile subţiri monostrat cu grosimi de 10-12 mm se utilizează la clădirile civile la:
- Finisarea suprafeţelor lise ale pereţilor interiori şi exteriori, precum şi a intradosului planşeeloor din
beton armat, beton prefabricat ori panouri orizontale de b c a, zidării de cărămidă
Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu afecta calitatea
lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:
- Condiţii de iarnă: temperatura min de +10 grade C
- Condiţii de vară: temperatura +10 grade C +30 grade C, umiditate 65%
Utilizarea la exterior a acestor tencuieli se va face în zone cu condiţii de mediu normale, fără agresivitate
naturală şi în care calitatea aerului corespunde concentraţiilor maxime admise de norme.
Ambele tipuri de tencuieli se aplică manual ori mecanizat (cu ajutorul pistolului pulverizator pentru
tencuieli stropite sau alte instalaţii speciale), sub formă netedă ori strop în două sau trei straturi cu
grosimea de 1 mm sau monostrat sub formă netedă cu grosimi variind între 10-12 mm.

Prepararea mortarelor pentru tencuieli subţiri

Toate mortarele pentru tencuieli subţiri se prepară manual sau cu ajutorul malaxoarelor.
În cazul reţetelor pe bază de ipsos se pregăteşte mai întâi componenta lichidă (liant organic, plastifiant,
intâzietor de priză) după care se toarnă componenta soildă care poate fi fi după caz nisip, var, ciment şi apoi
ipsosul (presărat uşor amestecat aprox 10 min.
În cazul reţetelor pe bază de var-liant organic, se recomandă ca în cazul folosirii varului hidratat praf să se
folosească malaxoare pentru amestecarea componentelor.
În cazul reţetelor pe bază de praf de piatră (nisip, ciment alb şi liant organic) se pregăteşte componenta
solidă (praf de piatră sau nisip cernut în granulozitatea dorită, amestecat cu ciment dacă este cazul) peste care se
toarnă componenta lichidă, alcătuită , după caz, din liantul organic, vopsea emulsionată.

4
 Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare

% treceri în masă prin sita  mm:

Granula
maximă
0,2 1 3,15 7,1

min. 5 min. 35 min. 90

3 -
max. 30 max. 75 max. 100

min. 3 min. 25 min. 54 min. 95

7
max. 15 max. 40 max. 70 max. 100

Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu var şi ciment

Materiale pentru 1 m³ mortar

Ciment Var hidratat, Nisip
Marca Var pastă
Tipul var pastă
mortarului şi sau şlam de
mortarului F 25 M 30 sau şlam de
notaţia carbit m³ kg
(kg) (kg) carbit
(kg)
(m³)
M 4T var - - 0,375 500 1,25 1550
M 10T var-ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500
M 25T var-ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500
M 5T ciment-var 290 275 0,085 110 1,18 1450
M 100T ciment-var - 370 0,045 60 1,10 1350
M 100T ciment - 385 - - 1,25 1550

Obs:
1. La mortarul de marcă 4 se por adăuga 0,1...0,2 părţi ipsos pentru 1 parte var, în scopul întăririi
prizei
2. Pentru mortarele de zidărie ori tencuială marca 100 se poate folosi Pa 35 (II/A-S 32,5R), caz în care
se reduc dozajele de ciment cu 5%
3. În cazul în care varul hidratat se utilizează după o perioadă mai mare de 60 de zile de la fabricare
se va determina coeficientul de segregare al mortarului.

Dozaje uzuale pentru mortare de zidărie şi tencuială pe bază de ipsos

Materiale pentru 1 m3 mortar

Marca Tipul Var pasta sau

Nisip
mortarului mortarului Ipsos şlam de carbid
(kg)
(m3) (kg) (m3) (kg)

40 ipsos-var 300 0,170 220 1,00 1325

25 ipsos 490 - - 1,07 1400

50 ipsos 750 - - 0,84 1090

5
 50 pastă de ipsos 1000 - - - -

Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu ciment, var şi cenuşa de centrală termoelectrică
(consistenţa la con etalon = 10 cm)

Materiale pentru 1 m3 mortar

Var Nisip sort

Var
hidratat, 0...3 mm
Marca pastă
Cenuşă var
mortarului sau
Ciment Ciment centrală pastă Apă
şi notaţia şlam
F 25 M 30 termoelectrică sau (informativ)
de
(kg) şlam de (m3) (kg)
carbid
carbid
(kg)
(m3)

M 10 CT-
110 - 165 0,200 260 1,06 1300 315
T

M 25 CT-
140 - 140 0,200 260 1,06 1300 300
T

M 50 CT-
225 - 170 0,085 110 1,02 1250 325
T

M 100
- 295 220 0,045 60 0,98 1200 320
CT-T

M 100
- 280 210 - - 0,98 1200 320
CT-T

Tencuieli realizate mecanizat