CM-2019-2020-500-1-1 2

TESTE
pentru examenul la Controlulul medicamentelor

anul universitar 2019-2020
1. Partea generala
---------------------------------------------------------------------
1. CS La păstrarea incorectă a substanţelor medicamentoase, care conţin în molecule
hidroxil fenolic, au loc procesele chimice de:
A. [ ] Hidroliză
B. [ ] Reducere
C. [x] Oxidare
D. [ ] Condensare
E. [ ] Polimerizare
---------------------------------------------------------------------
2. CS La păstrarea incorectă a substanţelor, ce conţin în molecule grupe esterice, au loc
procese chimice de:
A. [ ] Descompunere
B. [ ] Oxidare
C. [ ] Reducere
D. [x] Hidroliză
E. [ ] Condensare
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
3. CS Unificarea cerinţelor către calitatea formelor medicamentoase se obţine prin:
A. [ ] Introducerea monografiilor farmacopeice comune pentru metodele de analiza
cantitativă şi calitativă
B. [x] Introducerea monografiilor farmacopeice comune pentru formele medicamentoase
C. [ ] Pe calea introducerii metodelor Farmacopeii Internaţionale
D. [ ] Stabilirea normelor de abateri în conţinutul de substanţe medicamentoase in
formele farmaceutice
E. [ ] Introducerea cerinţelor unice către puritatea formelor farmaceutice
---------------------------------------------------------------------
4. CS Controlul de stat al calităţii în Republica Moldova se efectuează de către:
A. [ ] Farmacistul-analist din farmacie
B. [x] Laboratorul de control al calităţii a Agenţiei Medicamentelor
C. [ ] Secţia tehnică de control a întreprinderilor farmaceutice
D. [ ] Centrul Republican de Standardizare şi Metrologie
E. [ ] Inspectoratul Farmaceutic de Stat
---------------------------------------------------------------------
5. CM Controlului de arbitraj se supun remediile medicamentoase:
A. [ ] Produse în serie
B. [ ] Prima dată admise pentru uz medical
C. [ ] Prima dată produse după tehnologie nouă
D. [x] În cazul disputei între producător şi consumator
E. [x] În cazul disputei despre calitatea medicamentului între producător şi consumător
1
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
6. CM Controlul purităţii după monografia farmacopeică particulară se realizează
după parametrii:
A. [ ] Cenuşa de sulfaţi.
B. [x] Impurităţile comune (cloruri, sulfaţi, etc.)
C. [x] Impurităţile specifice
D. [ ] Temperatura de topire
E. [ ] Pierderea în masă la uscare
7. CM La cercetările, care garantează exactitatea dozării substanţelor

medicamentoase în comprimate, se referă:
A. [ ] Aspectul extern
B. [ ] Dezagregarea
C. [ ] Dizolvarea
D. [x] Determinarea uniformităţii dozării
E. [x] Determinarea conţinutului substanţelor medicamentoase
---------------------------------------------------------------------
8. CM Criteriile subiective de apreciere a calităţii medicamentelor sunt:
A. [x] Culoarea
B. [x] Mirosul
C. [ ] Indicele de refracţie
D. [x] Aspectul exterior (descrierea)
E. [ ] Punct de topire
---------------------------------------------------------------------
9. CM Farmacistul- analist este obligat să posede toate tipurile de analiză:
A. [x] Chimică
B. [x] Fizico- chimică
C. [x] Biologică
D. [ ] Economică
E. [ ] Radiochimică
---------------------------------------------------------------------
10. CM Formele medicamentoase preparate în farmacii se supun obligatoriu
următorului tip de control:
A. [x] De recepţie
B. [x] În scris
C. [x] Organoleptic
D. [ ] Fizic
E. [x] La eliberare
---------------------------------------------------------------------
11. CM Formele medicamentoase preparate în farmacii selectiv se supun următorului
tip de control:
A. [x] Fizic
B. [ ] De recepţie
C. [x] Chimic
D. [x] Fizico-chimic
E. [ ] În scris
---------------------------------------------------------------------
2
12. CM Controlul fizic al formelor medicamentoase constă în verificarea următorilor
indici:
A. [x] Masa totală sau volumul total al formelor medicamentoase
B. [x] Cantitatea şi masa dozelor separate
C. [x] Omogenitatea amestecului
D. [ ] Prezenţa etichetei
E. [ ] Calitatea ambalajului
---------------------------------------------------------------------
13. CM Controlului calitativ selectiv în farmacie se supun:
A. [x] Substanţele medicamentoase primite de la depozite farmaceutice (în caz de dubii)
B. [ ] Apa purificată
C. [x] Formele medicamentoase preparate după reţete individuale
D. [x] Formele medicamentoase preparate conform cererilor instituţiilor curativ-
profilactice
E. [ ] Remediile medicamentoase din sistema de biurete şi ştanglase cu pipete (la
completare)
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
14. CM Controlul de stat al calităţii medicamentelor include controlul:
A. [x] Preventiv
B. [ ] De recepţie - livrare
C. [x] Selectiv
D. [x] De arbitraj
E. [ ] De inspectorat
---------------------------------------------------------------------
15. CM În monografiile farmacopeice particulare se consideră constante fizice:
A. [ ] Solubilitatea
B. [x] Puterea rotatorie
C. [x] Temperatura de topire
D. [x] Densitatea
E. [ ] Densitatea optică
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
16. CM Pentru analiza concentratelor în controlul farmaceutic intern se folosesc
metodele de dozare:
A. [x] Titrimetrică
B. [x] Refractometrică
C. [ ] Fotocolorimetrică
D. [ ] Spectrofotometrică
E. [ ] Cromatografică
---------------------------------------------------------------------
17. CM La cercetările care garantează buna calitate a comprimatelor se referă:
A. [x] Dezagregarea
B. [x] Dizolvarea
C. [ ] Aspectul exterior
D. [x] Masa medie a comprimatului
E. [ ] Ambalajul
---------------------------------------------------------------------
3
18. 28. CM Criteriile analizei farmaceutice sunt:
A. [x] Reproductibilitatea
B. [ ] Factorul timpului
C. [x] Selectivitatea
D. [x] Exactitatea
E. [x] Sensibilitatea
---------------------------------------------------------------------
19. CM Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor sunt:
A. [x] Lumina
B. [x] Temperatura
C. [x] Condiţiile procedelor tehnologice
D. [ ] Conţinutul azotului în aer
E. [x] Ambalajul
---------------------------------------------------------------------
20. CM Grupele funcţionale, care condiţionează reacţiile de oxidare la păstrarea
incorectă sunt:
A. [x] Hidroxil fenolic
B. [x] Aldehidică
C. [x] α- cetolică
D. [ ] Esterică
E. [x] Lactonică
---------------------------------------------------------------------
21. CM Factorii, care determină termenul de valabilitate a medicamentelor sunt:
A. [x] Structura chimică
B. [x] Ambalajul
C. [x] Tipul formei medicamentoase
D. [x] Condiţiile de păstrare
E. [ ] Masa formei medicamentoase
---------------------------------------------------------------------
22. CM Farmacistul - analist din laboratorul de Control al Calităţii Medicamentelor al
AMDM RM este obligat să:
A. [x] Preleveze probe pentru analiză
B. [x] Efectueze controlul de stat a calităţii produselor medicamentoase.
C. [x] Posede toate metodele chimice, fizico-chimice şi biologice de analiză
D. [ ] Efectueze controlul în scris
E. [x] Sistematic să-şi ridice nivelul cunoştinţelor profesionale
---------------------------------------------------------------------
23. CM Controlul calităţii medicamentelor la întreprinderile farmaceutice se efectuează
în conformitate cu:
A. [x] Monografiile farmacopeice
B. [x] Fişele tehnice
C. [x] Farmacopeia în vigoare
D. [x] Specificaţii de calitate a producătorului
E. [ ] Instrucţiuni - tip despre organizarea şi funcţionarea laboratorului de producere a
medicamentelor şi altor articole medicale
---------------------------------------------------------------------
24. CM La criteriile obiective de apreciere a calităţii medicamentelor se referă:
A. [x] Mărimea рH-lui
4
B. [x] Temperatura de fierbere
C. [ ] Aspectul extern (descriere)
D. [x] Indicele de refracţie
E. [x] Punct de topire
---------------------------------------------------------------------
25. CM Pentru aprecierea calităţii nesatisfăcătoare a medicamentelor magistrale se
folosesc următoarele tipuri de neconformităţi necorespundere a:
A. [x] Proprietăţilor fizice
B. [x] Identităţii
C. [ ] Ambalajului
D. [x] Greutăţii totale (volumului) şi a dozele separate
E. [x] Masei a unor ingredienţi
---------------------------------------------------------------------
26. CM Către constantele fizice, care caracterizează gradul de puritate a substanţelor
medicamentoase se referă:
A. [x] Punct de topire
B. [ ] Gradul de albeaţă a pulberilor
C. [x] Vâscozitatea
D. [x] Punct de fierbere
E. [x] Punct de solidificare
---------------------------------------------------------------------
27. CM Gradul relativ de puritate a preparatelor injectabile poate fi apreciat la
cercetarea:
A. [x] Limpezimii
B. [x] Culorii
C. [ ] Volumului soluţiilor injectabile
D. [x] pH-ului soluţiei
E. [x] Impurităţilor mecanice (particolelor suspendabile)
---------------------------------------------------------------------
28. CM La controlul calităţii preparatelor injectabile farmacistul-analist:
A. [x] Determină lipsa impurităţilor mecanice
B. [x] Măsoară volumul soluţiei
C. [x] Determină pH-ul soluţiei
D. [x] Stabileşte transparenţa soluţiei
E. [ ] Determină intensitatea fluxului de lumină
---------------------------------------------------------------------
29. CM La controlul calităţii soluţiei perfuzabile preparate în farmacii, farmacistul-
analist determină:
A. [ ] Punctul de fierbere
B. [x] Substanţele izotonizante şi stabilizante
C. [x] Identitatea substanţelor active
D. [x] Lipsa impurităţilor mecanice
E. [x] Conţinutul cantitativ a substanţelor active
---------------------------------------------------------------------
30. CM Procesele chimice de descompunere, ce au loc păstrare medicamentelor, sunt:
A. [x] Oxidarea
B. [x] Hidroliza
C. [x] Descompunerea
5
D. [ ] Vaporizarea
E. [x] Interacţiunea cu bioxidul de carbon
---------------------------------------------------------------------
31. CM Farmacistul - analist este obligat în condiţiile Laboratorului de Control al
Calităţii Medicamentelor al AMDM RM, să efectueze controlul de Stat a:
A. [x] Substanţelor medicamentoase
B. [ ] Soluţiilor standard
C. [x] Preparatelor radiofarmaceutice
D. [x] Preparatelor homeopatice
E. [x] Formelor medicamentoase, preparate la întreprinderile farmaceutice din Republica
Moldova şi a formelor extemporale
---------------------------------------------------------------------
32. CM Controlul organoleptic constă în verificarea medicamentelor după indicii:
A. [ ] Aspectul exterior de ambalajului
B. [x] Culoare
C. [x] Miros
D. [x] Omogenitatea amestecului
E. [x] Lipsa impurităţilor mecanice în formele medicamentoase lichide
---------------------------------------------------------------------
33. CM Factorii, sub acţiunea cărora substanţele se pot schimba la păstrare, sunt:
A. [x] Temperatura
B. [x] Umiditatea
C. [ ] Azotul din aer
D. [x] Alcalinitatea sticlei ambalajului
E. [x] Oxidul de carbon din aer
---------------------------------------------------------------------
34. CM Controlului calitativ obligatoriu în farmacii se supun:
A. [x] Apa purificată, zilnic
B. [x] Toate formele medicamentoase industriale
C. [ ] Toate substanţele medicamentoase primite din sălile de depozitare în sala de
producere
D. [x] Concentratele şi semifabricatele
E. [x] Fiecare serie a medicamentelor ambalate în doze în farmacii
---------------------------------------------------------------------
35. CM Analizei chimice şi fizico-chimice complete în farmacii se supun:
A. [ ] Toate soluţiile pentru injecţii
B. [x] Picăturile oftalmice şi unguentele care conţin substanţe narcotizante şi toxice
C. [x] Toate formele medicamentoase pentru nou născuţi (până la 1 lună)
D. [x] Soluţiile acidului clorhidric (pentru uz intern)
E. [x] Toate semifabricatele
---------------------------------------------------------------------
A. [x] Soluţiile de sulfat de atropină, diclorurii de mercur, nitratului de argint.
B. [x] Toate concentratele şi semifabricatele (inclusiv şi trituraţiile)
C. [x] Stabilizatorii, ce se utilizează la prepararea soluţiilor injectabile
D. [ ] Soluţiile tampon, ce se folosesc la prepararea picăturilor oftalmice
E. [x] Formele medicamentoase, ce conţin substanţe narcotizante şi toxice
---------------------------------------------------------------------
6
---------------------------------------------------------------------
37. CM Farmacistul-analist din farmacie este obligat să:
A. [ ] Preleveze probe pentru analiză
B. [x] Efectueze controlul fizic sau fizico-chimic deplin sau parţial al medicamentelor
C. [x] Posede toate metodele fizice sau fizico-chimice de analiză
D. [x] Să dea consultaţii referitor la păstrarea şi tehnologia de prepare a formelor
medicamentoase
E. [x] Să acorde primul ajutor medical
---------------------------------------------------------------------
38. 53. CM La efectuarea în farmacie a controlului de primire, medicamentele se verifică
după indicii:
A. [x] Culoare
B. [x] Miros
C. [x] Stare de agregare
D. [x] Ambalaj
E. [ ] Determinarea pH-ului
---------------------------------------------------------------------
39. CM În Laboratorul de Control al Calităţii Medicamentelor al AMDM RM se
efectuează:
A. [x] Controlul de stat a remediilor medicamentoase
B. [x] Prepararea soluţiilor pentru titrare, soluţiilor de reagenţi chimici şi de indicatori
C. [x] Analiza microbiologică a produselor medicamentoase autohtone şi de import
D. [x] Aprecierea calităţii formelor medicamentoase extemporale (selectiv)
E. [ ] Analiza microbiologică a formelor medicamentoase extemporale
--------------------------------------------------------------------
40. CM Controlul calităţii la întreprinderile industriale includ sferele de activitate:
A. [x] Elaborarea DAN
B. [ ] Prelevarea probelor pentru analiză a formelor farmaceutice extemporale
C. [x] Testarea (materiei prime, produs intermediară, produs finit etc.)
D. [x] Controlul de eliberare a producţiei
E. [x] Evidenţa mostrelor, care confirmă calitatea bună a produselor eliberate
---------------------------------------------------------------------
41. CS Impurităţile comune în substanţe medicamentoase se determină după monografia
comună:
A. [ ] Cenuşa de sulfaţi
B. [x] Cercetări la puritate şi limite admisibile de impurităţi
C. [ ] Determinarea azotului în compuşii organici
---------------------------------------------------------------------
42. CM Controlului calitativ selectiv în farmacie i se supun:
A. [x] Substanţele medicamentoase primite de la depozite farmaceutice (în caz de dubii)
B. [ ] Apa purificată
C. [x] Formele medicamentoase preparate după reţete individuale
D. [x] Formele medicamentoase preparate conform cererilor instituţiilor curativ-
profilactice
E. [ ] Remediile medicamentoase din sistemul de biurete şi ştanglase cu pipete (la
completare)
7
---------------------------------------------------------------------
A. [ ] Produsele vegetale
B. [x] Picăturile oftalmice şi unguentele ce conţin substanţe narcotizante şi toxice
C. [x] Toate formele medicamentoase pentru nou-născuţi (până la 1 lună)
D. [x] Soluţiile acidului clorhidric (pentru uz intern)
E. [x] Toate semifabricatele
---------------------------------------------------------------------
A. [x] Soluţiile de sulfat de atropină, diclorură de mercur, nitrat de argint
B. [x] Toate concentratele şi semifabricatele (inclusiv şi trituraţiile)
C. [ ] Stabilizatorii ce se utilizează la prepararea soluţiilor injectabile
D. [ ] Bazele pentru unguente şi supozitoare
E. [x] Formele medicamentoase ce conţin substanţe narcotizante şi toxice
---------------------------------------------------------------------
45. CM Controlul complet chimic şi fizico-chimic al soluţiilor pentru injecţii până la
sterilizare include:
A. [ ] Determinarea punctului de topire
B. [x] Determinarea identităţii
C. [x] Determinarea conţinutului cantitativ al substanţelor active
D. [x] Determinarea conţinutului cantitativ al substanţelor izotonizante şi stabilizanţilor
E. [x] Controlul calităţii ambalajului
---------------------------------------------------------------------
46. CM La efectuarea controlului de eliberare a formelor medicamentoase se verifică
corespunderea:
A. [x] Ambalajului formei medicamentoase - proprietăţilor fizico-chimice ale
ingredienţilor
B. [x] Oformării formelor medicamentoase - cerinţelor documentelor normative
C. [x] Dozelor substanţelor medicamentoase din listele „A" şi „B" - vârstei bolnavului
indicate în reţetă
D. [ ] Volumului total al formelor medicamentoase sau masei dozelor aparte.
E. [x] Numerelor de pe reţetă - numerelor de pe etichetă, numele bolnavului de pe
chitanţă - numelui de pe etichetă şi reţetă
---------------------------------------------------------------------
47. CM La aprecierea calităţii alcoolilor se determină constantele fizice:
A. [x] Temperatura de fierbere
B. [x] Indicele de refracţie
C. [ ] Indicele de absorbţie
D. [x] Densitatea
E. [x] Vâscozitatea
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
48. CM Distingem tipurilie de stabilitate a remediilor medicamentoase:
A. [x] Chimică
B. [x] Fizică
C. [ ] Funcţională
D. [x] Toxicologică
E. [x] Microbiologică
8
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
49. CS Izomerizarea Clorhidratului de efedrină se datorează fragmentului de moleculă:
CH CH CH3 . HCl
OH NH - CH3
CH
A. [ ] OH
B. [ ]
CH
C. [ ] OH
CH CH
D. [x]
CH
NH - CH3
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
50. CS „Indice de aciditate" caracterizează conținutul:
A. [x] Acizilor grași liberi
B. [ ] Acizilor grași rezultați din saponificare
C. [ ] Acidul acetic consumat prin acetilare
D. [ ] Acizilor grași nesaturați
E. [ ] Compușilor de peroxid
---------------------------------------------------------------------
51. CM În calitate de substanţe iniţiale pentru prepararea soluţiilor etalon la
determinarea gradului de tulbureală pot servi:
A. [x] Caolin
B. [x] Sulfat de hidrazină
C. [x] Hexametilentetramină (Metenaminâ)
D. [ ] Talc
E. [ ] Amidon
---------------------------------------------------------------------
52. CS „Indice de ester" caracterizează conținutul:
A. [ ] Acidului acetic consumat prin acetilare
B. [ ] Acizilor grași nesaturați
C. [x] Acizilor grași rezultați din saponificare
D. [ ] Compușilor de peroxid
E. [ ] Acizilor liberi și acizilor rezultați din saponificare
---------------------------------------------------------------------
9
---------------------------------------------------------------------
53. CM Incolore se consideră:
A. [ ] Soluţii, care după culoare nu diferă de apă
B. [x] Lichidele, care după culoare nu diferă de apă
C. [x] Soluţii, care după culoare nu diferă de solvent
D. [ ] Lichidele, care după culoare nu diferă de etalon
E. [ ] Soluţii, care după culoare nu diferă de etalon
---------------------------------------------------------------------
54. CM Avantajele procesului de extracţie sunt:
A. [x] Temperaturi joase
B. [ ] Temperaturi înalte
C. [x] Rentabilitatea extracţiei substanţelor din soluţii diluate
D. [x] Posibilitatea combinaţiei cu alte procese tehnologice
E. [x] Simplitatea aparatelor
---------------------------------------------------------------------
55. CS Separarea mecanică a ingredientelor se efectuează prin:
A. [ ] Extracţie
B. [ ] Sublimăre
C. [ ] Evaporare
D. [x] Filtrare
E. [ ] Distilare
---------------------------------------------------------------------
56. CS „Indice de hidroxil" caracterizează conținutul:
A. [ ] Acizilor grași rezultați din saponificare
C. [ ] Compușilor de peroxid
D. [ ] Acizilor liber și acizilor rezultați din saponificare
E. [x] Numărul de grupări hidroxil din substanță
---------------------------------------------------------------------
57. CS Sublimarea este trecerea substanţei din starea:
A. [ ] Gazoasă în solidă
B. [x] Cristalină (fără topire) în cea gazoasă
C. [ ] Cristalină (prin topire) în cea gazoasă
D. [ ] Cristalină în cea lichidă
E. [ ] Lichidă în cea cristalină
---------------------------------------------------------------------
58. CS Densitatea relativă a lichidului se calculează conform formulei:
V
d 20
20 =
A. [ ] m1
m
d 20
20=
B. [x] m1
V
d 20
20=
C. [ ] V1
m
d 20
20=
D. [ ] V1
10
m1
d 20
20 =
E. [ ] m
---------------------------------------------------------------------
59. CM Determinarea densităţii se efectuează cu ajutorul:
A. [x] Picnometrului
B. [ ] Refractometrului
C. [x] Areometrului
D. [ ] Polarimetrului
E. [ ] Termostatului
---------------------------------------------------------------------
60. CM Valoarea indicelui de refracţie a soluţiei depinde de:
A. [x] Temperatura, la care se efectuează determinarea
B. [x] Lungimea de undă a luminii, la care se efectuează determinarea
C. [x] Concentraţia substanţei
D. [x] Natura solventului
E. [ ] Temperatura aerului
---------------------------------------------------------------------
61. CM Valoarea indicelui de refracţie a lichidului depinde de:
A. [ ] Concentraţia substanţei
B. [x] Lungimea de undă a luminii, la care se efectuează determinarea
C. [ ] Natura solventului
D. [x] Temperatura, la care se efectuează determinarea
E. [ ] Temperatura, la care se prepară soluţiile
---------------------------------------------------------------------
62. CS Determinarea impurităţilor de săruri de calciu e bazată pe reacţia de interacţiune
cu soluţia de:
A. [ ] Acid tartric
B. [ ] Sulfatul de cupru (II)
C. [ ] Clorura de fier (III)
D. [ ] Azotatului de argint
E. [x] Oxalatul de amoniu
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
63. CS Determinarea impurităţilor de cloruri se bazată pe reacţia de interacţiune cu
soluţia de:
A. [ ] Sulfat de cupru (II)
B. [ ] Sulfit de sodiu
C. [ ] Clorură de fier (III)
D. [x] Azotat de argint
E. [ ] Oxalat de amoniu
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
64. CM Determinarea impurităţilor de săruri de fer (FR X) e bazată pe reacţia de
interacţiune cu soluţiile:
A. [ ] Sulfit de sodiu
B. [x] Acid sulfosalicilic în mediu amoniacal
C. [ ] Clorură de fier (III)
D. [x] Hexacianoferat de potasiu (II)
11
---------------------------------------------------------------------
65. CS Determinarea impurităţilor de săruri de zinc e bazată pe reacţia de interacţiune
cu soluţia de:
A. [ ] Sulfit de sodiu
B. [ ] Azotat de argint
C. [x] Hexacianoferat de potasiu (II)
D. [ ] Clorură de fier (III)
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
66. CM Cu ajutorul reactivului K. Fisher se determină apa în:
A. [x] Solvenţi organici
B. [x] Substanţe volatile
C. [x] Legături anorganice
D. [x] Legături organice
E. [ ] Soluţii injectabile
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
67. CM În componenţa reactivului K. Fisher intră:
A. [x] Oxidul de sulf
B. [x] Iodul
C. [x] Piridina
D. [x] Alcool metilic
E. [ ] Acid acetic
---------------------------------------------------------------------
68. CM Prin metoda de combustie în balonul cu oxigen se determina:
A. [x] Halogenii
B. [x] Sulful
C. [ ] Calciul
D. [ ] Nitraţii
E. [x] Fosforul
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
69. CS Punct de topire este:
A. [ ] Intervalul de temperatură între sfîrşitul şi începutul topirii
B. [ ] Temperatura începutului topirii
C. [x] Intervalul de temperatură între începutul şi sfîrşitul topirii
D. [ ] Temperatura sfîrşitului topirii
E. [ ] Intervalul de temperatură între începutul topirii şi descompunerea substanţei
---------------------------------------------------------------------
70. CS Punct de solidificare a substanţei este temperatura de trecere a substanţei din
stare:
A. [ ] Solidă în stare lichidăă
B. [ ] Solidă în stare gazoasă
C. [ ] Gazoasă în stare solidă
D. [ ] Lichidă în stare gazoasă
E. [x] Lichidă în stare solidă
12
---------------------------------------------------------------------
71. CM În procesul de titrare cu reactivul K.Fisher decurg ecuaţiile chimice:
A. [x] I2 + SO2 + H2O + 3 C5H5N → HI + C5H5NSO3
B. [ ] CH3COOCH3 + H2O → CH3COOH + CH3OH
C. [x] C5H5NSO3 + CH3OH → C5H5N·HSO4CH3
D. [ ] Na2S + 3 SO2 → 2 Na2S2O3 + S↓
E. [ ] Na2B4O7 + 7 H2O → 4 H3BO3 + 2 NaOH
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
72. CS Determinarea indicelui de refracţie se petrece la aparatul:
A. [ ] Polarimetru
B. [x] Refractometru
C. [ ] Potenţiometru
D. [ ] Fotocolorimetru
E. [ ] Spectrofotometru
---------------------------------------------------------------------
73. CS Determinarea impurităţilor de sulfaţi se bazează pe reacţia de interacţiune cu
soluţia de:
A. [x] Clorură de bariu
B. [ ] Hexacianoferat de potasiu (II)
C. [ ] Oxalat de amoniu
D. [ ] Azotat de argint
E. [ ] Sulfit de sodiu
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
74. CM Pentru prepararea soluţiilor iniţiale la determinarea culorii lichidelor se
utilizează substanţele:
A. [x] CoCl2·6H2O
B. [x] K2Cr2O7
C. [x] CuSO4·5H2O
D. [ ] NaCl
E. [x] FeCl3·6H2O
---------------------------------------------------------------------
75. CM Pentru prepararea soluţiilor etalon (FR-X și Ph. Eur) de tulbureală se
utilizează substanţele:
A. [ x] Caolin
B. [ ] Lutul albastru
C. [x] Sulfatul de hidrazină
D. [x] Hexametilentetramină (Metenaminâ)
E. [ ] Clorhidratul de hidroxilamină
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
76. CS Ambalajul unitar este:
A. [ ] Cantitatea de produs cu aceeaşi denumire, produs în acelaşi ciclu tehnologic sau pe
parcursul unui interval de timp determinat
B. [ ] Cantitatea unitară de produs, prelevată din seria control (partidă)
C. [x] Ambalajul, ce conţine cantitatea prevăzută de produs
D. [ ] Cantitatea neunitară de produs, prelevată unimomental
13
E. [ ] Cantitatea neunitară de produs, prelevată din seria control (partidă), ce constă din
cîteva probe exacte
---------------------------------------------------------------------
77. CM Produsele arderii incomplete a preparatului sau a materiei vegetale
medicamentoase se determină după determinarea:
A. [x] Cenuşii
B. [ ] Сenuşii, insolubile în apă
C. [x] Cenuşii, insolubile în acid clorhidric
D. [x] Cenuşii de sulfaţi
E. [ ] Cenuşii de sulfaţi, insolubile în acid clorhidric
---------------------------------------------------------------------
78. CS În cenuşa de sulfaţi mai frecvent se determină impuritatea:
A. [x] Metale grele
B. [ ] Săruri de calciu
C. [ ] Cloruri
D. [ ] Sulfaţi
E. [ ] Săruri de zinc
---------------------------------------------------------------------
79. CM Standarte sunt substanţele în raport cu care se petrece compararea
substanţelor medicamentoase la:
A. [x] Dozarea prin metode fizico-chimice
B. [x] Dozarea prin metode biologice
C. [ ] Analiza cu utilizarea metodelor chimice
D. [ ] Determinarea coloraţiei lichidelor
E. [ ] Determinarea gradului de transparenţă şi tulbureală
---------------------------------------------------------------------
80. CM Clasificarea medicamentelor se face după principiile:
A. [x] Starea de agregare
B. [x] Locul de producere
C. [x] Numărul de principii activi
D. [x] Modul de dozare
E. [ ] Modul de formare a preţului
---------------------------------------------------------------------
81. CM Calitatea aerosolilor se determină după indicii:
A. [x] Măsurarea presiunii
B. [x] Controlul ambalajului la ermecitate
C. [ ] Determinarea masei medii a pastilelor
D. [x] Determinarea masei medii a preparatului în o probă
E. [x] Determinarea procentului de expulzare a conţinutului ambalajului
---------------------------------------------------------------------
82. CM Picăturile oftalmice trebuie să suporte examinul la:
A. [x] Impurităţi mecanice
B. [x] Sterilitate
C. [ ] Puritatea microbiologică
D. [ ] Volumului total
E. [x] Identităţii principiilor activi
---------------------------------------------------------------------
14
83. CM La forme medicamentoase dozate se referă:
A. [ ] Pudrele
B. [x] Pulberile
C. [x] Comprimatele
D. [ ] Tincturile
E. [x] Soluţiile injectabile
---------------------------------------------------------------------
84. CM Granulele trebuie să suporte examenul la:
A. [x] Conţinutul de umiditate
B. [x] Determinarea conţinutului de principiu activ
C. [ ] Impurităţi mecanice
D. [x] Dezagegarea
E. [ ] Osmolaritatea
---------------------------------------------------------------------
85. CM În DAN pentru preparatele medicamentoase de uz parenteral se includ
următorii indici:
A. [x] Transparenţa solutiei
B. [x] Culoarea soluţiei
C. [ ] Presiunea
D. [x] Sterilitatea
E. [x] Pirogenitatea
---------------------------------------------------------------------
86. CM Volumul soluţiilor injectabile se verifică cu ajutorul:
A. [ ] Balonului cotat
B. [x] Seringii calibrat
C. [ ] Pipetei cotate
D. [ ] Cilindrului
E. [x] Cilindrului calibrat
---------------------------------------------------------------------
87. CM Formele injectabile lichide trebuie să suporte examenul la:
A. [ ] Determinarea talcului
B. [x] Toxicitate
C. [x] Testul la prezenţa particulelor mecanice
D. [ ] Testul la puritatea microbiologică
E. [x] Deteminarea volumului nominal a soluţiei injectabile
---------------------------------------------------------------------
88. CM Formele injectabile solide trebuie să suporte examenul după indicii:
A. [ ] Determinarea masei medii a comprimatelor
B. [x] Omogenitatea dozării
C. [x] Determinarea masei medii a formei medicamentoase
D. [ ] Puritatea microbiologică
E. [x] Sterilitatea
---------------------------------------------------------------------
89. CM Capsulele trebuie să suporte examinul la:
A. [x] Determinarea identităţii
B. [x] Degradarea
C. [x] Dizolvarea
D. [x] Masa medie
15
E. [ ] Determinarea transparenţei
---------------------------------------------------------------------
90. CM Unguentele oftalmice trebuie să suporte examenul după indicii:
A. [x] Determinarea dimensiunilor particulelor
B. [ ] Testul de dezagregare
C. [x] Omogenitatea amestecării
D. [x] Masa totală pe recipient
E. [x] Sterilitatea
---------------------------------------------------------------------
91. CM Tincturile trebuie să suporte examenul la:
A. [x] Conţinutul de apă
B. [x] Conţinutul de alcool
C. [x] Determnarea densităţii
D. [ ] Determinarea vâscozităţii
E. [ ] Puritatea microbiologică
---------------------------------------------------------------------
92. CM Formele medicamentoase - pulberile trebuie să suporte examenul la:
A. [x] Omogenitatea amestecării
B. [ ] Determinarea рН
C. [ ] Determinarea masei medii a pulberii
D. [x] Corectitudinea cântăririi pulberii în doze
E. [x] Determinarea masei incredientelor separat
---------------------------------------------------------------------
93. CM Supozitoarele trebuie să suporte examenul la:
A. [x] Omogenitatea masei
B. [x] Masa medie
C. [x] Determinarea temperaturii de topire
D. [ ] Determinarea talcului
E. [ ] Determinarea densităţii
---------------------------------------------------------------------
94. CM Controlul calităţii comprimatelor se efectuează după indicii:
A. [x] Degradarea
B. [x] Dizolvarea
C. [ ] Volumul nominal
D. [x] Omogenitatea dozării
E. [x] Dimensiunea particulelor
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
95. CM Principalele direcţii ale controlului calităţii formelor medicamentoase în
Republica Moldova sunt controlul calităţii:
A. [x] Medicamentelor noi
B. [x] Preparatelor fabricate de întreprinderile industriale
C. [x] Formelor medicamentoase existente pe piaţa farmaceutică
D. [x] Medicamentelor preparate în farmacie
E. [ ] Medicamentelor preparate în depozite
---------------------------------------------------------------------
96. CM Scopul cercetărilor clinice a medicamentelor sunt:
A. [x] Demonstrarea eficacităţii lor
16
B. [x] Demonstrarea inofensivităţii lor
C. [x] Evidenţierea efectelor secundare
D. [ ] Determinarea stabilităţii lor
E. [x] Studierea efectelor de interacţiune cu alte preparate
---------------------------------------------------------------------
97. CM Standardizarea complexă a medicamentelor include standardizarea:
A. [x] Substanţelor medicamentoase
B. [x] Substanţelor auxiliare
C. [x] Aparatajului
D. [x] Procesului tehnologic
E. [ ] Proceselor ecologice
---------------------------------------------------------------------
98. CM Calitatea remediilor medicamentoase se determină după verificarea
corespunderii:
A. [x] Condiţiilor preparării (tehnologia, încăperea,personalul)
B. [x] Cerinţelor DAN cu privire la controlul substanţelor medicamentoase
C. [x] Cerinţelor DAN cu privire la controlul formelor medicamentoase
D. [x] Cerinţelor cu privire la păstrare şi transportare
E. [ ] Cerinţelor de distribuire a substanţelor medicamentoase
---------------------------------------------------------------------
99. CM Sistemul de stat de asigurare a calitatăţii preparatelor include în sine structurile,
ce asigură efectuarea:
A. [x] Elaborarea cerinţelor faţă de calitatea medicamentelor
B. [ ] Determinarea calităţii preparatelor ce se găsesc la populaţie
C. [x] Experienţe preclinice
D. [x] Experienţe clinice
E. [x] Controlul calităţii medicamentelor de la producător pînă la consumator
---------------------------------------------------------------------
100. CM Sistemul de stat al controlului calităţii medicamentelor include:
A. [x] Inspectoratul farmaceutic de stat
B. [x] Laboratorul de cercetări farmaceutice
C. [ ] Laboratorul de control a calităţii materialului de ambalaj
D. [x] Laboratorul de control a calităţii medicamentelor
E. [x] Comisiile de experţi
---------------------------------------------------------------------
101. CM Direcţiile principale de control a calităţii remediilor medicamentoase
sunt controlul:
A. [x] Calităţii remediilor medicamentoase noi produse pe teritoriul Republicii Moldova
(RM)
B. [x] Calităţii remediilor medicamentoase produse de întreprinderile industriale din RM
C. [x] Calităţii remediilor medicamentoase de pe piaţa farmaceutică a RM parvenite din
import
D. [ ] Distribuţiei producţiei de reclamă
E. [x] Calităţii remediilor preparate în farmaciile din RM
---------------------------------------------------------------------
102. CM Standardele internaţuionale contemporane sunt regulile de bună
practică de:
A. [x] Laborator (GLP)
17
B. [x] Clinică (GCP)
C. [x] Producere (GMP)
D. [x] Farmacie (GPP)
E. [ ] Comportament (GPC)
---------------------------------------------------------------------
103. CM Calitatea formelor medicamentoase în DAN se caracterizează prin indici,
ce reflectă:
A. [x] Calitatea tipului de formă medicamentoasă
B. [ ] Calitatea aparatelor tehnologice
C. [ ] Calitatea încăperii
D. [x] Proprietăţile substanţelor biologic active şi auxiliare
E. [ ] Clasificarea personalului
---------------------------------------------------------------------
104. CM Principalele direcţii de dezvoltare a standardizării în ramura ocrotirii
sănătăţii sunt:
A. [ ] Standardizarea asigurării cu reclamă
B. [x] Standartizarea serviciilor medicale
C. [x] Standartizare asigurării cu medicamente
D. [x] Reglementarea cerinţelor către condiţiile acordării ajutorului medical
E. [x] Standartizarea activităţii profesionale
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
105. CM La standardele de stat a calităţii remediilor medicamentoase (SSRM) se
referă:
A. [ ] Monografiile farmacopeice a întreprinderii (MFÎ)
B. [ ] Condiţiile tehnice
C. [x] Monografiile farmacopeice (MF)
D. [x] Monografiile farmacopeice generale (MFG)
E. [ ] Standartul statal de ramură (SSR)
---------------------------------------------------------------------
106. CM Monografiile farmacopeice a substanţelor medicamentoase sunt
documente normative ce determină:
A. [ ] Complexe de norme a calităţii
B. [ ] Metode de control a calităţii
C. [x] Eficacitate şi siguranţă similară
D. [x] Producerea în conformitate cu regulamente stabile
E. [ ] Preţuri constante
---------------------------------------------------------------------
107. CM Standardele de ramură (SR) sunt documente normative, ce reflectă
cerinţele tehnice pentru:
A. [x] Producere
B. [ ] Personal
C. [x] Păstrare
D. [x] Marcare
E. [x] Transportare
---------------------------------------------------------------------
108. CM În compartimentul „Puritate microbiologacă" a MF se descrie:
A. [ ] Tehnologia de cultivare a microorganismelor
18
B. [ ] Determinarea sterilităţii formelor medicamentoase
C. [x] Limitele admisibile a conţinutului de microorganisme
D. [x] Metoda de determinare a microorganismelor
E. [ ] Metodica de pregătire a mediilor de cultură
---------------------------------------------------------------------
109. CM În compartimentul „Cenuşa de sulfaţi şi metale grele" a MF se descrie:
A. [x] Masa probei de substanţă medicamentoasă
B. [ ] Masa probei formei medicamentoase
C. [x] Limitele admisibile de cenuşa de sulfaţi
D. [x] Limitele admisibile de metale grele
E. [ ] Limitele admisibile de săruri de zinc
---------------------------------------------------------------------
110. CM Instabilitatea chimică a medicamentelor se datorează proceselor:
A. [x] Oxidare
B. [x] Hidroliză
C. [ ] Vaporizare
D. [x] Izomerizare
E. [x] Polimerizare
---------------------------------------------------------------------
111. CM Instabilitatea chimică a medicamentelor se datorează proceselor:
A. [ ] Contaminarea microbiologică
B. [x] Decarboxilarea
C. [x] Polimarizarea
D. [x] Autooxidarea
E. [ ] Extracţia
---------------------------------------------------------------------
112. CM Stabilitatea remediilor medicamentoase se apreciază în baza păstrării
calităţii:
A. [ ] Soluţiei standarde
B. [x] Substanţei medicamentoase
C. [x] Formei medicamentoase
D. [ ] Indicatorului
E. [ ] Ambalajului primar
---------------------------------------------------------------------
113. CM Cerinţe, înaintate faţă de metodele de cercetare a stabilităţii remediilor
medicamentoase sunt:
A. [x] Specificitate
B. [x] Exactitate
C. [x] Sensibilitate
D. [ ] Puritate
E. [x] Reproductivitate
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
114. CM Instabilitatea fizică a remediilor medicamentoase poate să se prezinte prin
modificarea:
A. [x] Culorii
B. [ ] Sterilităţii
C. [x] Mirosului
19
D. [x] Solubilităţii
E. [x] Modificări polimorfe
---------------------------------------------------------------------
115. CM Instabilitatea microbiologică a remediilor medicamentoase se urmăreşte la
contaminarea de către:
A. [x] Personal
B. [x] Aparate
C. [x] Materie primă
D. [ ] Aerului steril
E. [x] Materialul de ambalaj
---------------------------------------------------------------------
116. CM Principalele căi de majorare a stabilităţii remediilor medicamentoase sunt:
A. [x] Metode fizice de stabilizare
B. [x] Metode chimice de stabilizare
C. [ ] Metode de stabilizare economică
D. [x] Metode de stabilizare antimicrobiană
E. [x] Pefecţionatârea proceselor tehnologice
---------------------------------------------------------------------
117. CS Pentru asigurarea stabilităţii microbiologice a remediilor medicamentoase se
adaugă:
A. [ ] Stabilizatori
B. [ ] Adjuvanţi
C. [ ] Antioxidanţi
D. [x] Conservanţi
E. [ ] Emulgatori
---------------------------------------------------------------------
118. CM Materialele folosite pentru ambalajul medicamentelor sunt:
A. [x] Metalele (aluminiu)
B. [ ] Lemnul
C. [x] Sticla
D. [x] Polimerii
E. [x] Cauciucul
---------------------------------------------------------------------
119. CM Prin termen de valabilitate a remediilor medicamentoase se subînţelege
perioada de timp, în decursul căreea ele trebuie să păstreze integral:
A. [x] Activitatea terapeutică
B. [x] Inofensivitatea
C. [ ] Nivelul indicilor tehnologici
D. [x] Nivelul indicilor calitativi
E. [x] Nivelul indicilor cantitativi
---------------------------------------------------------------------
120. CM Factorii fizici cu o influenţă majoră asupra stabilităţii remediilor
medicamentoase sun:
A. [ ] Polimorfizmul
B. [x] Temperatura
C. [x] Lumina
D. [x] Umiditatea
E. [ ] Distilarea
20
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
121. CM Identificarea se efectueză prin metodele fizice de determinare a:
A. [ ] pH-ului
B. [x] Punctul de topire
C. [x] Punctul de solidificare
D. [x] Intervalului de distilare
E. [x] Densităţii
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
122. CM Impurităţile chimice pot fi clasificate:
A. [x] De origine tehnologică
B. [ ] Rezultate în urma standardizării
C. [x] Rezultate în urma depozitării
D. [x] Rezultate în urma transportării
E. [x] Rezultate în urma influenţei diferitor factori (căldură, lumină, etc)
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
123. CM Pentru detrminarea impurităţilor specifice, se utilizează cîteva metode de
bază:
A. [x] Utilizarea etaloanelor de impurităţi specifice şi determinarea conţinutului de
impurităţi în raport acest etalon
B. [x] Interacţiunea impurităţii cu un reagent specific
C. [x] Separarea şi determinarea impurităţii prin metode cromatografice
D. [x] Teste de puritate, bazate pe combinarea a mai multor metode
E. [ ] Separarea impurităţii prin metoda potenţiometrică
---------------------------------------------------------------------
124. CM Căile de elaborare a substanţelor medicamentoase noi sunt:
A. [x] Studierea metabolismului compuşilor chimici
B. [x] Screening farmacologic ale substanţelor chimice
C. [ ] Reproducerea compuşilor naturali biologic activi
D. [x] Studierea efectelor adverse ale substanţelor medicamentoase cunoscute
E. [x] Modificarea structurii compuşilor biologic naturali activi
---------------------------------------------------------------------
125. CM Criteriile analizei farmaceutice sunt:
A. [x] Reproductibilitatea
B. [ ] Concentraţia reagentilor
C. [x] Selectivitatea
D. [x] Exactitatea
E. [x] Sensibilitatea
---------------------------------------------------------------------
126. Metodele comune de analiză pentru substanţe medicamentoase în Farmacopee
includ monografiile:
A. [x] Determinarea solubilităţii
B. [x] Reacţii comune pentru determinarea identităţii
C. [ ] Determinarea conţinutului de substanţă activă
D. [x] Controlul purităţii şi a limitei admisibile de impurităţi
E. [x] Determinarea pH-ului
21
---------------------------------------------------------------------
127. CM Metode comune de analiză pentru substanţe medicamentoase în
Farmacopee includ monografiile:
A. [ ] Determinarea culorii substanţelor
B. [x] Determinarea apei şi a substanţelor volatile
C. [x] Dozarea nitrogenului din combinaţiile organice
D. [x] Determinarea temperaturii de topire
E. [x] Metoda de ardere în balonul cu oxigen
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
128. CM Se supun oxidării la păstrarea incorectă a substanţelor medicamentoase
grupările funcţionale:
A. [x] Hidroxil fenolic
B. [x] Aldehidă
C. [x] α-cetolică
D. [ ] Esterică
E. [x] Lactonică
---------------------------------------------------------------------
129. CM La controlul purităţii substanţelor medicamentoase după DAN se
determină:
A. [x] Cenuşa de sulfaţi
B. [x] Impurităţile comune (cloruri, sulfaţi, etc.)
C. [x] Impurităţile specifice
---------------------------------------------------------------------
130. CM În procesul de sinteză a substanţelor medicamentoase se pot petrece
următoarele reacţii chimice de:
A. [x] Substituţie
B. [x] Transformare a substituenţilor
C. [x] Reducere
D. [x] Oxidare
E. [ ] Polimerizare
---------------------------------------------------------------------
131. CM Procesele chimice de degradare, ce au loc la păstrare, sunt:
A. [x] Oxidarea
B. [x] Hidroliza
C. [ ] Condensarea
D. [x] Polimerizarea
E. [x] Interacţiunea cu dioxidul de carbon
---------------------------------------------------------------------
132. CS Clasificarea chimică a substanţelor medicamentoase se efectuează în

corespundere cu:
A. [ ] Metodele chimice de analiză
B. [ ] Natura substanţelor
C. [ ] Metodele fizico-chimice de analiză
D. [x] Structura chimică
22
E. [ ] Analiza funcţională
---------------------------------------------------------------------
133. CS Către cercetările ce garantează exactitatea dozării substanţelor
medicamentoase în comprimate se referă:
A. [ ] Aspectul exterior
B. [ ] Dezagregarea
C. [ ] Dizolvarea
D. [ ] Determinarea masei medii a comprimatelor
E. [x] Determinarea conţinutului substanţelor medicamentoase
---------------------------------------------------------------------
134. CS Acidul ascorbic se păstrează în vase bine închise, ferit de acţiunea luminii,
pentru prevenirea procesului de:
A. [ ] Reducere
B. [x] Oxidare
C. [ ] Hidroliză
D. [ ] Polimerizare
E. [ ] Substituţie
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
135. CM Factorii ce influenţează stabilitatea medicamentelor sunt:
A. [x] Lumina
B. [x] Temperatura
C. [x] Condiţiile procedeelor tehnologice
D. [ ] Conţinutul azotului în aer
E. [x] Ambalajul
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
136. CM Controlul fizic intern al formelor farmaceutice magistrale se efectuează
după parametrii:
A. [x] Volumul total
B. [ ] Culoarea
C. [x] Masa totală
D. [x] Masa dozei unice
E. [ ] Transparenţa
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
137. CM Metoda «Degradării accelerate» în determinarea stabilităţii formelor
farmaceutice poate fi utilizată la etapele de:
A. [x] Elaborarea compoziţiei formei farmaceutice (preformulare)
B. [x] Alegerea materialului de ambalare
C. [x] Determinarea termenului de valabilitate la etapa de elaborare
D. [ ] Determinarea termenului de valabilitate
E. [x] Cercetarea influienţei regimurilor de temperatură
---------------------------------------------------------------------
138. CM Cu ajutorul metodei «Degradării accelerate» se stabilesc parametrii optimi
de păstrare:
A. [x] Regimul de temperatură
B. [x] рН-ul
23
C. [x] Natura ambalajului
D. [ ] Numărul dozelor
E. [ ] Mărimea ambalajului
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
139. CM Dependenţa vitezei reacţiei de degradare de temperature, care stă la baza
metodei de «Îmbătrînire accelerată» este stabilită prin:
A. [x] Regula lui Van't Hoff
B. [ ] Legea Buguer-Lambert-Beer
C. [x] Ecuaţia lui Arrhenius
D. [ ] Ecuaţia lui Nernst
E. [ ] Valoarea Rf
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
140. CS Indicați reacția chimică care stă la baza determinării "Indicelui de
aciditate" conform FR X:
I2 + KBr
A. [ ] IBr + KI
O O
R -C + KOH R -C + H O
2
B. [x] OH OK
O O
R -C + R' - OH R -C + H 2O
C. [ ] OH O - R'
D. [ ]
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O CH OH + 3 R-C + 3 H2O
CH - O - C + KOH OK
R
O CH2 OH
CH2 - O - C R
[O]
R1 - CH = CH - R2 R1 - CH - CH - R2
E. [ ] O - O
---------------------------------------------------------------------
141. CM Indicați reacțiile chimice care stau la baza determinării "Indicelui de ester"
conform FR X:
A. [ ]
O O
R - CH2 - CH = CH - ... - C + KOH R - CH2 - CH = CH - ... - C + H
OH OK
B. [x]
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O CH OH + 3 R-C + 3 H2O
CH - O - C + KOH OK
R
O CH2 OH
CH2 - O - C R
KOH + HCl KCl + H2O

C. [x]
O O
R-C + KOH R-C + HO
2
OH OK
D. [x]
(CH CO) O + HO 2 CH COOH
E. [ ] 3 2 2 3
---------------------------------------------------------------------
24
142. CM Indicaţi reacţiile chimice care stau la baza determinării "Indicelui de
saponificare" conform FR X:
A. [x]
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O CH OH + 3 R - C + 3 H2O
CH - O - C R + KOH OK
O CH2 OH
CH2 - O - C R
KCl + H2O
B. [x] KOH + HCl
C. [ ]
O O
R - CH2 - CH = CH - ... - C + KOH R - CH2 - CH = CH - ... - C +
OH OK
I2 + 2 Na2S2O3 2 NaI + Na2S4O6
D. [ ]
R' - OH + R'' - OH R' - O - R'' + H2O
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
143. CM Indicaţi reacţiile chimice care stau la baza determinării "Indicelui de iod"
conform FR X:
A. [ ]
O O
R - CH2 - CH = CH - ... - C + KOH R - CH2 - CH = CH - ... - C + HO
2
OH OK
B. [x]
O O
R - CH2 - CH = CH - ... - C + IBr R - CH2 - CH - CH - ... - C
OH OH
I Br
C. [ ]
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O
+ KOH CH OH + 3 R-C + 3 H2O
CH - O - C R OK
O CH2 OH
CH2 - O - C R

D. [x]
IBr + KI I2 + KBr
E. [x]
---------------------------------------------------------------------
144. CM Indicaţi reacţiile chimice care stau la baza determinării "Indicelui de
hidroxil" conform FR X:
R' - OH + R'' - OH R' - O - R'' + H2O
A. [ ]
R' - CH2 - OH + (CH3CO)2O R' - CH2 - O - C - CH3 + CH3COOH
B. [x] O
25
(CH3CO)2O + H2O 2 CH3COOH
C. [x]
+
R - O - O - H + [H ] + KI I2 + R - O - H
D. [ ]
CH3COOH + KOH CH3COOK + H2O
E. [x]
---------------------------------------------------------------------
145. CМ Indicaţi reacţiile chimice care stau la baza determinării "Indicelui de
peroxid " conform FR X:
R' - OH + R'' - OH R' - O - R'' + H2O
A. [ ]
B. [ ]
+
R - O - O - H + [H ] + KI I2 + R - O - H
C. [x]
D. [x]
E. [ ] O
---------------------------------------------------------------------
146. CМ Selectaţi indicii în baza cărora se face concluzia privind calitatea
substanţelor medicamentoase:
A. [x] Descriere şi solubilitate
B. [ ] Acţiune farmacologică
C. [x] Identificare
D. [x] Impurităţi (specifice şi generale)
E. [x] Determinare cantitativă
---------------------------------------------------------------------
147. CМ Tipurile de impurităţi sunt:
A. [x] Generale
B. [x] Specifice
C. [ ] De purificare
D. [x] Produşi de sinteză
E. [x] Produşi de descompunere la păstrare
---------------------------------------------------------------------
148. СМ Metodele de determinare calitativă a substanţelor medicamentoase sunt:
A. [x] Analiza elementală
B. [x] Constante fizice
C. [x] Analiza grupelor funcţionale
D. [x] Analiza după ioni
E. [ ] Solubilitatea
---------------------------------------------------------------------
149. CM Soluțiile substanţelor medicamentoase care pot fi supuse sterilizării termice
sunt:
A. [x] Glucoza
B. [ ] Metenamina
26
C. [x] Acidul ascorbic
D. [x] Clorura de magneziu
E. [x] Clorhidrat de procaina
---------------------------------------------------------------------
150. CS „Indice de iod" caracterizează conținutul:
A. [ ] Numărul de grupări hidroxil din substanță
B. [ ] Acizilor grași rezultați din saponificare
C. [x] Acizilor grași nesaturați
D. [ ] Compușilor de peroxid
E. [ ] Acizilor liber și acizilor rezultați din saponificare
---------------------------------------------------------------------
151. CS „Indice de peroxd" caracterizează conținutul:
A. [x] Compușilor de peroxid
C. [ ] Numărul de grupări hidroxil din substanță
D. [ ] Acizilor grași rezultați din saponificare
E. [ ] Acizilor liber și acizilor rezultați din saponificare
---------------------------------------------------------------------
152. CS „Indice de saponificare" caracterizează conținutul:
A. [ ] Compușilor de peroxid
C. [ ] Numărul de grupări hidroxil din substanță
D. [x] Acizilor liberi și acizilor rezultați din saponificare
E. [ ] Acizilor grași rezultați din saponificare
---------------------------------------------------------------------
153. CS Reacțiile chimice caracterizează determinarea:

O
CH3COOH + KOH CH3COONa + H2O

A. [x] „Indice de hidroxil"
B. [ ] „Indice de iod"
C. [ ] „Indice de peroxd"
D. [ ] „Indice de saponificare"
E. [ ] „Indice de aciditate"
---------------------------------------------------------------------
27
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O CH OH + 3 R-C + 3 H2O
CH - O - C R + KOH OK
O CH2 OH
CH2 - O - C R
KOH + HCl KCl + H2O
O O
R-C + KOH R-C + HO
2
OH OK
A. [ ] „Indice de iod"
B. [x] „Indice de ester"
D. [ ] „Indice de saponificare"
---------------------------------------------------------------------
O CH2 OH
CH2 - O - C R O
O CH OH + 3 R-C + 3 H2O
CH - O - C + KOH OK
R
O CH2 OH
CH2 - O - C R
KOH + HCl KCl + H2O

A. [x] „Indice de saponificare"
B. [ ] „Indice de iod"
C. [ ] „Indice de ester"
D. [ ] „Indice de peroxd"
---------------------------------------------------------------------
O O
R - CH2 - CH = CH- ... - C + IBr R - CH2 - CH - CH- ... - C
OH OH
I Br
IBr + KI I2 + KBr
A. [ ] „Indice de saponificare"
B. [ ] „Indice de ester"
D. [ ] „Indice de aciditate"
E. [x] „Indice de iod"
---------------------------------------------------------------------
157. CS Reacția chimică caracterizează determinarea:
28
O O
R-C + KOH R-C + HO
2
OH OK
A. [x] „Indice de aciditate"

B. [ ] „Indice de saponificare"
C. [ ] „Indice de ester"
D. [ ] „Indice de iod"
E. [ ] „Indice de peroxd"
---------------------------------------------------------------------
+
R - O - O - H + [H ] + KI I2 + R - O - H
A. [ ] „Indice de saponificare"
B. [ ] „Indice de ester"
C. [ ] „Indice de aciditate"
D. [x] „Indice de peroxd"
E. [ ] „Indice de iod"
---------------------------------------------------------------------
159. CM „Indicele de aciditate” se determină la aprecierea calității:
A. [x] Uleurilor volatile
B. [x] Uleurilor grase
C. [x] Balsamurilor
D. [x] Cerurilor
E. [ ] Tincturilor
---------------------------------------------------------------------
160. CM „Indicele de ester” se determină la aprecierea calității:
A. [ ] Siropurilor
B. [x] Uleurilor volatile
C. [ ] Soluțiilor uleioase
D. [x] Balsamurilor
E. [ ] Supozitoarelor
---------------------------------------------------------------------
161. CM „Indicele de de hidroxil” se determină la aprecierea calității:
A. [ ] Comprimatelor
C. [x] Uleurilor grase
D. [ ] Tincturilor
29
E. [x] Balsamurilor
---------------------------------------------------------------------
162. CM „Indicele de iod” se determină la aprecierea calității:
A. [x] Cerurilor
C. [x] Uleurilor grase
D. [ ] Tincturilor
E. [x] Balsamurilor
---------------------------------------------------------------------
163. CM „Indicele de peroxide” se determină la aprecierea calității:
[
A. x] Balsamurilor
B. [ ] Comprimatelor
C. [ ] Siropurilor
D. [ ] Soluțiilor uleioase
E. [x] Uleurilor volatile
---------------------------------------------------------------------
164. CM „Indicele de saponificare” se determină la aprecierea calității:
a) [ ] Soluțiilor uleioase
b) [x] Uleurilor grase
c) [ ] Tincturilor
d) [x] Cerurilor
e) [x] Uleuriv volatile
---------------------------------------------------------------------
165. CM Standardele internaţuionale contemporane sunt regulile de bună practică de:
A. [x] Distribuție (GDP)
B. [x] Clinică (GCP)
C. [x] Producere (GMP)
D. [x] Farmacie (GPP)
E. [ ] Comportament (GPC)
---------------------------------------------------------------------
2. Analiza functional
---------------------------------------------------------------------
166. CM Pentru identificarea compuşilor carbonilici pot fi folosite următoarele
reacţii:
H2N - R
C=O C = N - R +...
A. [x]
H2N - HN - R
C=O C = N - NH - R + ...
B. [x]
H2N - OH
C=O C = N - OH + ...
C. [x]
30
H2 N - HN - N
C=O C = N - HN - N + ...
D. [x]
[H]
C=O C - OH + ...
E. [ ] H
---------------------------------------------------------------------
167. CM Pentru identificarea grupei amine terţiare în molecula substanţelor se
folosesc reactivii:
A. [x] Lugol
B. [ ] Marquis
C. [x] Dragendorff
D. [ ] Erdman
E. [x] Mayer
---------------------------------------------------------------------
168. CM Dehalogenarea în molecula organică e posibilă sub influenţa:
A. [x] Soluţiei de hidroxid de sodiu
B. [x] Soluţiei de nitrat de argint
C. [x] Descompunerii termice
D. [ ] Hidrolizei
E. [x] Zincului în mediu bazic
---------------------------------------------------------------------
169. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor se foloseşte pentru identificarea
substanţelor medicamentoase, derivaţi de:
A. [x] Fenol
B. [x] Anilină
C. [x] Acid para-aminobenzoic
D. [ ] Derivaţi ai pirazolului
E. [x] Sulfanilamide
---------------------------------------------------------------------
170. CM Către reactivii comuni de precipitare se referă:
A. [ ] Reactivul Marquis
B. [x] Soluția de tanină
C. [x] Reactivul Bouchardat
D. [ ] Reactivul Fehling
E. [x] Reactivul Mayer
---------------------------------------------------------------------
171. CM Cu clorura de fier (III) interacţionează:
O
C
ONa
OH
A. [x ]
OH
OH
B. [ x]
31
O
C
ONa
C. [ x]
HO NH - C - CH3
D. [ x] O
H2N C - O - CH2 - CH2 - N

C2H5 . HCl
C2H5
E. [] O
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
172. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor în anumite condiţii este posibilă
pentru:
O - C2H5
NH - C - CH3
A. [x] O
N
CH2 . HCl
N
B. [ ] H
O
C ONa
C. [x] OH
N
O2N N CH3
CH2 - CH2 - OH
D. [x]
H O
N
C2H5
O
C6H5
N
H O
E. [x]
---------------------------------------------------------------------
173. CM Grupele funcţionale care pot fi oxidate sau să se autooxideze sunt:
O
R-C
A. [x] H
R
OH
B. [x]
R - C - O - R1
C. [ ] O
32
D. [x] R -SH
E. [x] R -OH
---------------------------------------------------------------------
174. CM Identificarea substanţelor medicamentoase, cu conţinut de hidroxil
fenolic în moleculă, se petrece prin formarea:
A. [x] Colorantului aurinic
B. [ ] Sării de amoniu a acidului tetrametilpurpuric
C. [x] Bromderivaţilor
D. [x] Colorantului indofenolic
E. [x] Azocolorantului
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
175. CM Cu scopul identificării substanţelor medicamentoase, ce conţin în
moleculă grupa amină aromatică primară, se efectuează reacţiile de obţinere a:
A. [ ] Taleiochininei
B. [ ] Colorantului aurinic
C. [x] Azocolorantului
D. [x] Bromderivaţilor
E. [ ] Periodurilor
---------------------------------------------------------------------
176. CM Proprietăţi amfotere le atribuie substanţelor medicamentoase
următoarele perechi de grupe funcţionale:
A. [ ] Aldehidă şi cetonă
B. [x] Aminică şi imidă
C. [x] Carboxilică şi aminică
D. [ ] Esterică şi aldehidă
E. [ ] Hidroxilică alcoolică şi fenolică
---------------------------------------------------------------------
177. CM Proprietăţile alcaline ale substanţelor medicamentoase sunt
condiţionate de următoarele grupe funcţionale:
O
C
A. [ ] OH
O
C
B. [ ] H
C. [ ] OH
NH2
D. [x]
N
E. [x]
---------------------------------------------------------------------
178. CM Reacţiile de interacţiune a substanţelor medicamentoase cu bazele sunt
condiţionate de grupele funcţionale:
O
R-C
A. [x] OH
33
R - C - O - R1
B. [x] O
R - C - NH - R1
C. [x] O
R
C O
D. [ ] R
O
O
E. [x]
---------------------------------------------------------------------
179. CM Reactivii pentru determinarea azotului terţiar sunt:
A. [ ] Soluţia de nitrat de argint
B. [x] Soluţia de acid picric
C. [x] Reactivul Mayer
D. [ ] Reactivul Erdman
E. [x] Reactivul Lugol
---------------------------------------------------------------------
180. CS Reactivul Mayer este:
A. [x] Soluţie de K2HgI4
B. [ ] Soluţie de BiI3 în KI
C. [ ] K2HgI4 în soluţie de NaOH
D. [ ] I2 în soluţie de KI
E. [ ] CH2O în H2SO4 conc.
---------------------------------------------------------------------
181. CS Reactivul Marquis este:
A. [ ] HNO3 conc.
B. [ ] Amestec HNO3 conc. şi H2SO4 conc.
C. [ ] K2HgI4 în soluţie de NaOH
D. [x] CH2O în H2SO4 conc.
E. [ ] I2 în soluţie de KI
---------------------------------------------------------------------
182. CM Reactivii de culoare sunt:
A. [x] Reactivul Marquis
B. [ ] Reactivul Nessler
C. [x] Reactivul Erdman
D. [x] Acid sulfuric (H2SO4) conc.
E. [x] Acid nitric (HNO3) conc.
---------------------------------------------------------------------
183. CM Interacţiunea cu reactivii de culoare se bazează pe reacţiile de:
A. [x] Oxidare
B. [ ] Formarea de sărurilor
C. [ ] Formarea a compuşilor complecşi
D. [x] Condensare
E. [x] Deshidratare
---------------------------------------------------------------------
184. CM Interacţiunea cu reactivii precipitanţi comuni se bazează pe reacţiile de:
34
A. [ ] Condensare
B. [ ] Oxidare
C. [x] Formare de săruri
D. [x] Formare de compuşi complecşi
E. [ ] Deshidratare
---------------------------------------------------------------------
185. CS Reactivul Dragendorff este soluţia de:
A. [ ] Iod în iodură de potasiu
B. [ ] Iodură de mercur în iodură de potasiu
C. [x] Iodură de bismut în iodură de potasiu
D. [ ] Iodură de cadmiu în iodură de potasiu
E. [ ] Acid fosforomolibdenic
---------------------------------------------------------------------
186. CM Azocoloranţi formează:
A. [ ] Alcoolii
B. [x] Fenolii
C. [ ] Esterii
D. [ ] Aldehidele
E. [x] Aminele aromatice primare
---------------------------------------------------------------------
187. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor dau substanţele care conţin grupele
funcţionale:
A. [ ] Aminică secundară
B. [x] Aminică aromatică primară
C. [x] Hidroxil fenolic
D. [ ] Azot terţiar
E. [ ] Hidroxil alcoolic
---------------------------------------------------------------------
188. CM Cu soluţia de clorură de fier (III) interacţionează fragmentele de
structură şi grupele funcţionale:
A. [ ] Hidroxil alcoolic
B. [x] Salicilat-ion
C. [ ] Grupa aldehidă
D. [x] Hidroxil fenolic
E. [x] Benzoat-ion
---------------------------------------------------------------------
189. CS Reacţie pozitivă (coloraţie violetă) cu ninhidrina în mediu bazic formează:
A. [ ] Esterii
B. [x] Aminoacizii
C. [ ] Aldehidele
D. [ ] Fenolii
E. [ ] Alcoolii
---------------------------------------------------------------------
190. CM Pentru identificarea grupei aldehide se utilizează reactivii:
A. [x] Tetraiodomercurat (II) de potasiu-soluție alcalină (Reactiv Nessler)
B. [ ] Soluţiа сlorura de fier (III)
35
C. [x] Soluţia amoniacală de nitrat de argint
D. [ ] Soluţia nitrat de argint
E. [x] Sulfat de cupru (II) și tartrat de potasiu și sodiu-soluție (Reactiv Fehling)
---------------------------------------------------------------------
191. CM Pentru determinarea grupei carboxilice se utilizează reactivii:
A. [ ] Acizi alifatici
B. [x] Alcooli
C. [x] Soluţia de clorură de fier (III)
D. [x] Soluţia de sulfat de cupru (II)
E. [ ] Soluţia de ninhidrină
---------------------------------------------------------------------
192. CM Hidroxilul fenolic în substanţele medicamentoase se determină cu
ajutorul reactivilor:
A. [x] Apa de brom
B. [ ] Soluţia sulfat de cupru (II)
C. [x] Diazoreactiv
D. [x] Reactiv Marquis
E. [x] Soluţia de сloramină şi amoniac
---------------------------------------------------------------------
193. CS Reacţia substanţei medicamentoase indicate cu soluţia de nitrit de sodiu
de 1% în mediu acid parcurge după un mecanism de:
NH2
C - O - C2H5
O
A. [ ] Oxidare
B. [ ] Precipitare
C. [x] Diazotare
D. [ ] Formare a sărurilor
E. [ ] Substituţie electrofilă
---------------------------------------------------------------------
194. CS Pentru determinarea identităţii Glucozei şi Acidului ascorbic, ce posedă
proprietăţi reducătoare se foloseşte soluţia de:
A. [x] Sulfat de cupru (II) și tartrat de potasiu și sodiu-soluție (Reactiv Fehling)
B. [ ] Tetraiodobismutat (III) de potasiu (Reactiv Dragendorff)
C. [ ] Acid picric
D. [ ] Sulfat de cupru
E. [ ] Clorură de fier (III)
---------------------------------------------------------------------
195. CS După structura chimică Clorhidratul de epinefrină (Adrenalină) este:
HO
HO CH - CH2 - NH - CH3. HCl
OH
A. [x] Fenol
B. [ ] Amină ciclică
C. [ ] Nitroderivat din şirul aromatic
36
D. [ ] Alcool poliatomic
E. [ ] Aminoacid
---------------------------------------------------------------------
196. CS Reacţie pozitivă cu soluţie amoniacală de nitrat de argint dau preparatele:
A. [ ] Codeina
B. [ ] Bromură de sodiu
C. [ ] Clorhidrat de papaverină
D. [x] Glucoza
E. [ ] Fenobarbital
---------------------------------------------------------------------
197. CS Reacţia comună pentru identificarea derivaţilor xantinei este:
A. [ ] Proba taleiocină
B. [x] Proba murexidă
C. [ ] Formarea colorantului aurinic
D. [ ] Proba tiocromă
E. [ ] Reacţia de formare a indofenolului
---------------------------------------------------------------------
198. CS Fragmentul structural al Acidului folic care condiţionează reacţia cu
soluţia de ninhidrină după hidroliza acidă este:
OH
N O
N CH2 - NH C - NH - CH - C
OH
CH2
H2N N N O
CH2
O
C
OH
H2N N
A. [ ]
O
HN C R
B. [ ]
R - NH - CH - CH2 - CH2 - COOH
C. [x] COOH
OH
N
D. [ ]
OH
N
N CH2 - R
H2N N N
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
199. CS Culoarea specifică a Riboflavinei este condiţionată de prezenţa
fragmentului structural:
37
OH OH OH
H2C - CH - CH - CH - CH2OH
N N O
H3C
NH
H3C N
O
O
NH
A. [ ] O
N
B. [x] N
O
C. [ ]
H3C
H3C
D. [ ]
N
E. [ ] N
---------------------------------------------------------------------
200. CM Interacţiunea substanţelor medicamentoase cu acizii sunt condiţionate
de grupele funcţionale:
O
R-C
A. [ ] OH
O
R-C
O - R1
B. [x]
O
R-C
NH2
C. [x]
R - CH = CH
D. [ ] OH
O
E. [x] O
---------------------------------------------------------------------
201. CM Pentru identificarea nitratului de argint se pot folosi reactivii:
A. [x] Difenilamina
B. [x] Clorura de sodiu
C. [x] Aldehida formică
D. [x] Cromatul de potasiu
E. [ ] Tiocianatul de amoniu
---------------------------------------------------------------------
202. CM Pentru identificarea iodurii de potasiu se folosesc reacţiile:
A. [x] KI + H2C4H4O6 → KHC4H4O6 + HI
38
B. [x] KI + AgNO3 → KNO3 + AgI
C. [x] 2NaNO2 + 2KI + 2H2SO4 → I2 + 2 NO + 2 Na2SO4 + 2 H2O
D. [x] 2 KI + Na 3[Co(NO3)6] → K2Na[Co(NO2)6] + 2 NaI
E. [ ] I2 + 2 Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
---------------------------------------------------------------------
203. CM Pentru determinarea identităţii Glucozei se utilizează:
A. [x] Reactivul Fehling
B. [ ] Soluţia de nitrat de argint
C. [x] Soluţia amoniacală de nitrat de argint
D. [ ] Reactivul Bouchardat
E. [x] Reactivul Nessler
---------------------------------------------------------------------
204. CM Preparatele, ce formează hidroxamaţi de fier (cupru) sunt:
A. [ x] Sarea de potasiu a benzilpenicilinei
B. [] Novocainamidă
C. [x ] Benzocaina (Anestezina)
D. [ x] Clorhidrat de procaină (Novocaina)
E. [] Ftalilsulfatiazolul (Ftalazolul)
---------------------------------------------------------------------
205. CM Cu ajutorul reacţiei de formare a hidroxamatului d de fier se poate
identifica:
A. [ ] Metilprednisolonul
B. [ ] Dexametazona
C. [x] Propionatul de testosteron
D. [x] Acetatul de hidrocortizon
E. [ ] Metandienonă (Metandrostenolon)
---------------------------------------------------------------------
206. CM Metilprednisolonul şi Propionatul de testosteron pot fi deosebite cu
ajutorul reactivelor:
A. [x] Acidul sulfuric concentrat
B. [x] Hidroxilamina în mediu bazic, apoi cu clorura de fier (III) în mediu acid
C. [ ] Fenilhidrazină
D. [x] Reactivul Fehling
E. [x] Reactivul Nessler
---------------------------------------------------------------------
207. CM Pentru preparatele din grupa glicozidelor cardiotonice, efectul pozitiv cu
reactivul Fehling este posibil în cazul, când:
A. [ ] Preparatul nu a fost supus hidrolizei
B. [x] Preparatul parţial a fost supus hidrolizei
C. [x] Preparatul complet a fost supus hidrolizei
D. [ ] În preparat a avut loc ruperea inelului lactonic
E. [x] În preparat este prezentă grupa aldehidă
---------------------------------------------------------------------
208. CM Prezenţa grupei ceto în Acidul sulfocamforic se determină cu reactivii:
CH2 - SO2 - OH
O
H3C CH3
39
O2N NH - NH2
NO2
A. [x]
NH2OH . HCl
B. [x]
NH - NH2
C. [x]
N C - NH - NH2
D. [x] O
O
C
OH
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
209. CM Cu ajutorul reacţiei pentru ionul de fier (III) pot fi identificate
substanţele medicamentoase:
A. [x] Ftivazidă
B. [x] Paracetamol
C. [x] Clorhidrat de morfină
D. [ ] Fosfat de codeină
E. [ ] Aminofilină (Eufilină)
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
210. CM Cu ajutorul probei tiocromice se determină identitatea preparatelor:
A. [ ] Nitrofural (Furacilină)
B. [x] Cocarboxilaza
C. [x] Bromhidratul de tiamină
D. [ ] Cloramfenicol (Levomicetina)
E. [ ] Sulfat de atropină
---------------------------------------------------------------------
211. CM Teobromina este amfolit, datorită grupelor funcţionale:
O
HN N CH
3
O N N
CH3
O
H N1 6
A. [x]
2
B. [ ] O
40
3
N
CH3
C. [x]
N CH3
7
D. [x]
E. [x] N
---------------------------------------------------------------------
212. CM Pentru identificarea Clorhidratului de pilocarpină se folosesc reacțiile:
A. [x] Formarea acizilor percromici
B. [ ] Cu soluţia amoniacală de azotat de argint
C. [x] Cu soluţia de azotat de argint
D. [x] Formarea hidroxamaţilor
E. [ ] Cu reactivul Fehling
---------------------------------------------------------------------
213. CM Reacţia de diferenţiere a Clorhidratului de pilocarpină de Clorhidratul
de bendazol (Dibazol) este:
N
CH2 . HCl
N
H
H5C2 CH2 N CH3

. HCl
O O N
A. [ ] Fomarea hidroxamaţilor
B. [x] Cu soluţia amoniacală de azotat de argint
C. [ ] Proba Belştain
D. [ ] Cu reactivul Dragendorff
E. [x] Formarea acizilor percromici
---------------------------------------------------------------------
CH2 O R
214. CS Grupa funcţională este:
A. [ ] Nitro
B. [x] Eterică
C. [ ] Sulfanilamidă
D. [ ] Aminică terţiară
E. [ ] Aldehidă
---------------------------------------------------------------------
O
C
215. CS Grupa funcţională OH este:
A. [x] Сarboxilică
B. [ ] Aminică primară
C. [ ] Halogen legat organic
D. [ ] Hidroxil alcoolic
E. [ ] Benzoat-ion
41
---------------------------------------------------------------------
OH
216. CS Grupa funcţională C CH este:

A. [ ] Hidrazidă
B. [ ] Aminică substituită (imidă)
C. [ ] Aldehidă
D. [x] Hidroxid enolic
E. [ ] Carboxilică
---------------------------------------------------------------------
CH2 OH
217. CS Grupa functională este:
A. [ ] Amidă substituită (imidă)
B. [ ] Salicilat-ion
C. [ ] Aminică terţiară
D. [x] Hidroxil alcoholic
E. [ ] α-cetolica
---------------------------------------------------------------------
C - CH2OH
O
A. [ ] Salicilat-ion
B. [ ] Amidă substituită (imidă)
C. [ ] Aminică terţiară
D. [ ] Sulfo
E. [x] α-cetolică
---------------------------------------------------------------------
C-H
O
A. [ ] Aminică
B. [ ] Lactamică
C. [x] Aldehidică
D. [ ] Legatura dublă
E. [ ] Hidrazidă
---------------------------------------------------------------------
OH
220. 375. CS Grupa funcţională este:

A. [ ] Radical fenilic
B. [ ] Sulfamidică substituită
C. [ ] Amidă
D. [ ] Halogen legat organic
E. [x] Hidroxil fenolic
---------------------------------------------------------------------
O
C - NH - C - NH2
221. CS Grupa funcţională O este:

A. [ ] Сarboxilică
42
B. [x] Ureidă
C. [ ] Carbamidă substituită (imidă)
D. [ ] Hidroxil enolic
E. [ ] Eterică
---------------------------------------------------------------------
SO - NH
222. 377. Grupa funcţională 2 2
este:
A. [x] Sulfamidă
B. [ ] Esterică
C. [ ] Nitro
D. [ ] Aminică aromatică primară
E. [ ] Eterică
---------------------------------------------------------------------
NO2
A. [ ] α-cetolică
B. [x] Nitro
C. [ ] Sulfhidrică
D. [ ] Amidă
E. [ ] Carboxilică
---------------------------------------------------------------------
O
CH3 C
224. CS Grupa funcţională O este:
A. [ ] Carbonilică (ceto-)
B. [ ] Hidroxil fenolic
C. [x] Ion acetat
D. [ ] Grupa carboxilică
E. [ ] Aminică terţiară
---------------------------------------------------------------------
O
O-C
NH
225. CS Grupa funcţională 2 este:
A. [ ] Aldehidă
B. [ ] Halogencarbonică
C. [ ] Ureidă
D. [ ] Hidroxil alcoholic
E. [x] Uretanică
---------------------------------------------------------------------
226. CM Pentru identificarea ionului salicilat se folosesc reactivii:
A. [x] Soluţie clorură de fier (III)
B. [ ] Soluţie clorură de potasiu
C. [x] Reactivul Marquis
D. [ ] Soluţie clorură de calciu
E. [x] Apă de brom
---------------------------------------------------------------------
227. CM După structura chimică Clorhidratul de epinefrină (Adrenalina) este:
43
HO
HO CH - CH2 - NH - CH3 . HCl
OH
a) [ ] Alcool poliatomic
b) [ ] Derivat heterociclic
c) [x] Amină alifatică
d) [x] Fenol
e) [ ] Aldehidă
---------------------------------------------------------------------
228. CM În anumite condiţii reacţia de formare a azocolorantului este posibilă
pentru:
O
C
OH
A. [ ]
O
C
OH
OH
B. [x]
NH-CO-CHCl2
O2N CH CH-CH2-OH
C. [x] OH
O
C OH
O - C - CH3
D. [x] O
O
C OH
O - C - CH3
E. [x] O
---------------------------------------------------------------------
229. CM După structura chimică Sulfanilamida (Streptocidul) este:
H2N SO2 - NH2
A. [x] Amină aromatică

B. [ ] Fenol
C. [ ] Compus heterociclic
D. [x] Derivat de sulfamidă
E. [ ] Eter
---------------------------------------------------------------------
230. CS Ce fragment structural din molecula Sulfotiazolului condiţionează reacţia
de formare a azocolorantului:
N
H2N SO2 - NH
S
A. [ ] S
44
B. [ ]
H2N
C. [x]
D. [ ] - SO2 - NH -
N
E. [ ] S
---------------------------------------------------------------------
231. CM După structura chimică Ftalilsulfotiazolul (Ftalazolul) este:
O
C OH
N
C - NH SO2 - NH
S
O
A. [x] Acid carboxilic
B. [x] Compus heterociclic
C. [ ] Aldehidă
D. [ ] Ester
E. [x] Derivat de sulfamidă
---------------------------------------------------------------------
232. CM Pentru substanţele medicamentoase indicate comune pot fi considerate
reacţiile de formare a:
Na
H2N SO2 - N - C - CH3
HO NH - C - CH3
O
A. [ ] Colorantului indofenolic
B. [x] Azocolorantului
C. [x] Bromderivatului
D. [ ] Colorantului aurinic
E. [ ] Periodurii
---------------------------------------------------------------------
233. CM Prezenţa grupării amine aromatice primare în molecula preparatelor
sulfamide condiţionează reacţiile de:
A. [x] Oxidare
B. [x] Diazotare
C. [x] Bromurare
D. [ ] Formare a sărurilor complexe
E. [ ] Formare a tiocromului
---------------------------------------------------------------------
234. CM Baza structurii antibioticelor din grupul cefalosporinelor o constituie
ciclurile:
45
S
R1 - HN 7 6 1 2
8 5 3
N 4 R2
O
C O
OH
a) [x] β-lactamic
b) [ ] Piperidinic
c) [x] Dihidrotiazinic
d) [ ] Tiazolidinic
e) [ ] Piridinic
---------------------------------------------------------------------
235. CS Componentul structural comun pentru peniciline şi cefalosporine este ciclul:
A. [ ] Tiazolic
B. [ ] Dihidrotiazinic
C. [ ] Pirolic
D. [ ] Lactonic
E. [x] β-lactamic
---------------------------------------------------------------------
236. CS Gruparea aldehidică este prezentă în molecula antibioticului:
A. [ ] Benzilpenicilină sare de potasiu
B. [ ] Sulfat de gentamicină
C. [ ] Tetraciclină
D. [x] Sulfat de streptomicină
E. [ ] Ampicilină
---------------------------------------------------------------------
237. CS Reacţia calitativă a Aminofillinei (Eufillinei) cu soluţia de clorură de
cobalt este condiţionată de grupa funcţională:
-
O
+
H3C N NH
. H2C NH3
O N N H2C NH2
CH3
A. [ ] Carboxilică
O
b) [ ] Amină terţiară a ciclului piridinic
H3C N
O N
CH3
c) [ ] Amină terţiară a ciclului imidazolic

NH
N
d) [x] Amină secundară a ciclului imidazolic
46
O
NH
N
[ ] Amină primară din etilendiamină
H2C NH2
H2C NH2
---------------------------------------------------------------------
238. CS Barbitalul poate fi deosebit de Fenobarbital prin reacţia calitativă cu soluţia de:
A. [x] Sulfat de cupru (II)
B. [ ] Nitrat de cobalt
C. [ ] Acid sulfuric concentrat
D. [ ] Nitrat de argint
E. [ ] Hidroxid de sodiu
---------------------------------------------------------------------
239. CS Grupa funcţională, ce favorizează procesul de oxidare este:
A. [ ] Sulfamidă
O O
S NH2
b) [ ] Sulfamidă substituită
O O
S NH - R
c) [ ] Carbamidă
O
-C NH2
d) [x] Aldehidă
O
-C H
[ ] Esterică
O
-C OR
---------------------------------------------------------------------
240. CS Grupa funcţională ce favorizează procesul de hidroliză este:
A. [ ] Nitro grupa
- NO2
B. [ ] Tiolică
R - CH2 - SH
C. [ ] Aldehidă
O
-CH
D. [ ] Hidroxil alcoolic
R - OH
47
E. [x] Esterică
O
-C OR
---------------------------------------------------------------------
241. CM Esterii se obţin la interacţiunea alcoolilor cu:
A. [x] Acizi carboxilici
B. [x] Anhidridele acizilor
C. [ ] Alcooli poliatomici
D. [ ] Amidele acizilor carboxilici
E. [x] Acizi anorganici
---------------------------------------------------------------------
242. CS La alcaloizi se referă compuşii organici de origine vegetală, care au în
structura chimică grupa funcţională:
A. [ ] - СOOH
B. [ ] - CO - NH2
C. [ ] Ar - NH2
D. [x] = N -
E. [ ] - CO - NH - R
---------------------------------------------------------------------
243. CS Aminofilina (Eufilina) este combinaţia a două săruri:
A. [ ] Teobromină şi salicilatul de sodiu
B. [ ] Teobromină şi etilendiamină
C. [ ] Teofilină şi aminofenazonă
D. [x] Teofilină şi etilendiamină
E. [ ] Teobromină şi aminofenazonă
---------------------------------------------------------------------
244. CS Substanţa medicamentoasă, identitatea căreia se determină prin reacţia
"Probei murexide" este:
A. [x] Cafeină
B. [ ] Clorhidrat de tramadol
C. [ ] Fosfat de codeină
D. [ ] Acid acetilsalicilic
E. [ ] Clorhidrat de morfină
---------------------------------------------------------------------
245. CM Se supun oxidării la păstrarea necorespunzătoare, substanţele
medicamentoase cu următoarele grupări funcţionale în structura chimică:
A. [x] Aldehidică
B. [x] α-cetolică
C. [ ] Esterică
D. [x] Hidroxilică fenolică
E. [ ] Ceto
---------------------------------------------------------------------
246. CS Grupa funcţională ce conferă proprietăţi acide substanţei
medicamentoase este:
A. [ ] Ceto (carbonilică)
R
C O
R'
48
B. [x] Carboxilică
O
R C
OH
C. [ ] Eterică
R - O - R'
D. [ ] Aminică
R - NH2
E. [ ] Aldehidică
O
R C
H
---------------------------------------------------------------------
247. CS Grupa funcţională ce conferă proprietăţi bazice substanţei
medicamentoase este:
A. [ ] Hidroxilică alcoolică
R - OH
B. [ ] Nitro
R - NO2
C. [ ] Imidă
O
R - C - NH - R'
D. [ ] Amidă
O
R - C - NH2
E. [x] Aminică
R - NH2
---------------------------------------------------------------------
248. CМ Grupele funcţionale din molecula Acidului aminocaproic care-i conferă
caracterul amfoter sunt:
O O
C - CH2 - CH2 - CH - C
HO OH
NH2
A. [ ] Hidroxilică alcoolică
B. [ ] Ceto (carbonilică)
C. [ ] Imidă
D. [x] Aminică alifatică primară
E. [x] Carboxilică
---------------------------------------------------------------------
249. CМ Grupele funcţionale din molecula Streptocidei care-i conferă caracterul
amfoter sunt
NH2
SO2 - NH2
49
A. [ ] Aminică alifatică primară
B. [ ] Sulfo-grupa
C. [ ] Аmidă
D. [x] Aminică aromatică primară
E. [x] Sulfamidă
---------------------------------------------------------------------
250. CS Grupele funcţionale din molecula Teobrominei care-i conferă caracterul
amfoter sunt:
O
HN 16
5 7
N CH3
2 3 4 8
9
O N N
CH3
A. [ ] Atomul de azot terţiar (7) şi grupa imidă

B. [x] Atomul de azot terţiar (9) şi grupa imidă
C. [ ] Grupa amidă şi ceto (carbonilică)
D. [ ] Atomul de azot terţiar (3) şi grupa carboxilică
E. [ ] Grupa aminică aromatică primară şi grupa carboxilică
---------------------------------------------------------------------
251. CM Grupele funcţionale din molecula Ftivazidei care-i conferă caracterul
amfoter sunt:
O
C NH N = CH
.HO
2
OCH 3
N
OH
A. [ ] Carboxilică
B. [ ] Metoxi
C. [x] Azot terţiar
D. [x] Carbamidă
E. [ ] Hidroxilică fenolică
---------------------------------------------------------------------
252. CM Grupele funcţionale care conferă substanţelor medicamentoase
proprietăţi reducătoare sunt:
A. [x] Endiolică
HO OH
B. [x] Hidrazidică
R - C - NH - NH2
O
C. [x] Hidroxilică fenolică
OH
D. [x] Aldehidică
50
O
R C
H
E. [ ] Carboxilică
O
R C
OH
---------------------------------------------------------------------
253. CМ Grupele funcţionale din molecula Teofilinei care-i conferă caracterul
amfoter sunt:
O
H
H3C N 1 6
5 N
7
2 3 4 8
9
O N N
CH3
A. [ ] Lactamică
B. [ ] Hidrazidică
C. [x] Atom de azot terţiar (9)
D. [x] Grupa imidă
E. [ ] Grupa ceto (carbonilică)
---------------------------------------------------------------------
254. CM Substanţele medicamentoase care se identifică cu clorura de fier (III) sunt:
A. [x] Acid salicilic
B. [x] Clorhidrat de morfină
C. [ ] Aldehida formică
D. [x] Rezorcină
E. [x] Acetat de potasiu
---------------------------------------------------------------------
255. CM Substanţele medicamentoase care se identifică cu nitratul de argint sunt:
A. [x] Teofilină
B. [x] Fenobarbital
C. [x] Norsulfazol
D. [ ] Camforă
E. [x] Amidopirină
---------------------------------------------------------------------
256. CM Substanţele medicamentoase care se identifică cu sulfat de cupru (II) sunt:
A. [x] Sulfacil de sodiu
B. [ ] Alcool etilic
C. [x] Benzoat de sodiu
D. [x] Barbital
E. [x] Glicerină
---------------------------------------------------------------------
257. CМ Grupele funcţionale pentru care este caracteristică reacţia de
neutralizare sunt:
A. [ ] Aldehidică
O
R C
H
51
B. [x] Carboxilică
O
R C
OH
C. [x] Endiolică
HO OH
D. [x] Sulfamidă substituită

R - SO2 - NH - R'
E. [x] Lactamică
H O
N R
O
N
R'
H
O
---------------------------------------------------------------------
258. CМ Selectaţi grupele funcţionale care au proprietatea de a hidroliza sunt:
A. [ ] Aminică
R - NH2
b) [x] Imidică
R - C - NH - C - R'
O O
c) [x] Carbamidă
R
O
N R'
H
d) [x] Hidrazidă
R - C - NH - NH2
O
e) [x] Esterică
R - C - O - R'
O
---------------------------------------------------------------------
259. CS Produsul chimic obţinut la condensarea grupei aminice primare cu grupa
aldehidică este:
A. [ ] Colorant aurinic
52
OH
HO O
b) [ ] Hidrazonă
R - NH - N = CH - R'
c) [ ] Oxim
R=N-OH
d) [x] Bază Schiff
R'
C = N R"'
R"
e) [ ] Ureidică aciclică
R - C - NH - C - NH2
O O
---------------------------------------------------------------------
260. CS Produsul obţinut la condensarea grupei hidroxilaminice cu grupa
aldehidică este:
A. [ ] Lactonă
O O
b) [ ] Colorant aurinic
OH
HO O
c) [ ] Hidrazon
R - NH - N = CH - R'
d) [ ] Bază Schiff
R'
C = N R"'
R"
e) [x] Oxim
R=N-OH
---------------------------------------------------------------------
261. CS Produsul obţinut la condensarea grupei hidrazinice cu grupa aldehidică
este:
A. [ ] Colorant aurinic
53
OH
HO O
b) [x] Hidrazonă
R - NH - N = CH - R'
c) [ ] Bază Schiff
R'
C = N R"'
R"
d) [ ] Oxim
R=N-OH
e) [ ] Lactam
N O
H
---------------------------------------------------------------------
262. CS Produsul obţinut la condensarea fenolului cu grupa aldehidică este:
A. [ ] Bază Schiff
R'
C = N R"'
R"
b) [ ] Oxim
R=N-OH
c) [ ] Carbamidă (uree)
NH2 - C - NH2
O
d) [ ] Hidrazonă
NH2 - N = CH - R'
e) [x] Colorant aurinic
OH
HO O
---------------------------------------------------------------------
263. CS Grupa funcţională comună pentru Nitroglocerină, Benzocaină şi Validol
este:
54
NH2 CH3 CH3
CH2 - O - NO2
O
CH - O - NO2 +
CH3
OH O - C - CH2 - CH
CH2 - O - NO2 CH3
C - O - C2H5
H3C CH3 H3C CH3
O
A. [ ] Aminică
B. [ ] Nitro
C. [ ] Eterică
D. [ ] Hidroxilică fenolică
E. [x] Esterică
---------------------------------------------------------------------
264. CS Grupa funcţională care determină solubilitatea Teobrominei în soluţia de
hidroxid de sodiu este:
O
HN N CH3
O N N
CH3
A. [ ] Imină
B. [ ] Hidroxilică fenolică
C. [ ] Aminică
D. [ ] Azot terţiar
E. [x] Imidă
---------------------------------------------------------------------
265. CS Reactivul care pune în evidenţă Gucoza ca un alcool poliatomic, dar şi ca
o aldehidă este:
A. [ ] Reactivul Fehling
B. [ ] Soluţia de iod
C. [x] Sulfatul de cupru în mediul bazic
D. [ ] Azotatul de argint în soluţie amoniacală
E. [ ] Reactivul Nessler
---------------------------------------------------------------------
266. CS Reactivul, în prezenţa căruia Metenamina interacţionează cu Acidul
acetilsalicilic, formînd un complex colorat este:
A. [ ] Acidul clorhidric diluat
B. [ ] Soluţia de amoniac
C. [ ] Acidul clorhidric concentrat
D. [ ] Soluţia de hidroxid de sodiu
E. [x] Acidul sulfuric concentrat
---------------------------------------------------------------------
267. CM Reactivii comuni de precipitare sunt:
A. [x] Reactivul Bouchardat
B. [x] Soluția de acidul picric
C. [ ] Reactivul Marquis
D. [x] Reactivul Dragendorff
E. [x] Reactivul Lugol
---------------------------------------------------------------------
55
268. CM Nitro- grupa în molecula de Cloramfenicol (Levomicitină) poate fi
identificată cu ajutorul următoarelor tipuri de reacţii:
H NH - COCHCl2
O2N C C CH2OH
OH H
A. [x] Reducere
B. [x] Diazotare
C. [x] Condensare
D. [ ] Hidrolize
E. [ ] Oxidare
---------------------------------------------------------------------
3. Metode de analiza chimice
269. CM Pentru determinarea cantitativă a substanţelor medicamentoase se

folosesc următoarele metode chimice analiza:
A. [x] Gravimetrică
B. [ ] Biologică
C. [x] Titrimetrică
D. [x] Elementelor
E. [ ] Funcţională
---------------------------------------------------------------------
270. CM La titrarea complexonometrică se folosesc următorii indicatori:
A. [ ] Fenolftaleină
B. [x] Murexid
C. [ ] Metiloranj
D. [x] Negru de eriocrom
E. [x] Xilenoloranj
---------------------------------------------------------------------
271. CM La titrarea anhidră, în mediu de solvenţi protogeni au loc reacţiile:
A. [x] R≡N + CH3COOH→ [R≡NH]+ + CH3COO¯
B. [x] CH3COOH + HClO4→ ClO4¯ + CH3COOH2+
C. [ ] CH3COOH + NaOH →CH3COONa + H2O
D. [x] CH3COO¯ + CH3COOH2+→ 2CH3COOH
E. [x] [R≡NH]+ + ClO4¯→[R≡NH]+.ClO4¯
---------------------------------------------------------------------
272. CM Folosirea metodei nitritometrice pentru analiza cantitativă este
condiţionată de prezenţa în moleculele substanţelor a grupelor funcţionale:
R' - CH2 - CH2 - CH - R''
NH2
b) [x] Aminică aromatică primară
NH2
R
c) [x] Aminică aromatică secundară
56
NH - R'
R
d) [x] Nitro-grupele în ciclul aromatic după reducere

NO2
R
e) [x] Nitrozo-grupele în ciclul aromatic după reducere

NO
R
---------------------------------------------------------------------
273. CM Pentru determinarea cantitativă a substanţelor medicamentoase se
folosesc următoarele metode chimice de analiză:
A. [ ] Potențiometrică
B. [ ] Biologică
C. [x] Titrimetrică
D. [x] Elementelor
E. [ ] Funcţională
---------------------------------------------------------------------
274. CM Stabilirea punctului de echivalenţă la dozarea substanţelor
medicamentoase prin metoda nitritometrică se efectuează prin metodele:
A. [ ] Spectrofotometrică
B. [x] Potenţiometrică
C. [ ] Fără indicator
D. [x] Indicatorului extern
E. [x] Indicatorului intern
---------------------------------------------------------------------
275. CS Mediul reacţiei la dozarea halogenurilor prin metoda argentometrică
Mohr trebuie să fie:
A. [ ] Acid
B. [ ] Bazic
C. [x] Neutru
D. [ ] Puternic bazic
E. [ ] Puternic acid
---------------------------------------------------------------------
276. CM Metoda Kjeldahl poate fi folosită la determinarea cantitativă a:
A. [x] Uretanilor
B. [x] Aminoacizilor
C. [x] Amidelor acizilor
D. [ ] Aldehidelor
E. [x] Heterociclelor cu conţinut de azot
---------------------------------------------------------------------
277. CM Noţiunile utilizate la efectuarea analizei volumetrice titrimetice sunt:
A. [x] Factorul de echivalenţă (1/z)
B. [x] Masa molară echivalentă - M(1/z A)
C. [x] Titrul soluției titrante B în raport cu substanţa analizat A – T
B/A
D. [x] Volumul soluției standarde (titrate) - V

E. [ ] Soluţie etalon
57
---------------------------------------------------------------------
278. CS Indicatorii de adsorbţie se folosesc în metoda de analiză cantitativă:
A. [ ] Complexonometria
B. [ ] Bromatometria
C. [ ] Titrarea acido-bazică în mediu anhidru
D. [x] Argentometria
E. [ ] Titrarea acido-bazică în mediu apos
---------------------------------------------------------------------
279. CM Metoda argentometrică de titrare poate fi folosită la dozarea
substanţelor, ce conţin în moleculă ionii şi grupele funcţionale:
A. [x] Ionii de clor
B. [x] Ionii de brom
C. [x] Gruparea imidă
D. [x] Halogen legat organic
E. [ ] Gruparea alcoolică
---------------------------------------------------------------------
280. CM Calcularea conţinutului substanţei de analizat, la titrarea directă, se
efectuează după formula:
V⋅T B/a⋅K⋅V b . с
X%= ⋅100
A. [x] а⋅V p.
V⋅T B/a⋅K
X%= ⋅100
B. [x] а
(V K −V 2 K 2 )⋅T B/a
X%= 1 1 ⋅100
C. [ ] а
V⋅T B/a⋅K⋅100
X%= ⋅100
D. [x] а⋅(100−b )
(V −V p . c . )⋅T B /a⋅К
X%= ⋅100
E. [x] а
---------------------------------------------------------------------
281. CM La determinarea cantitativă a clorurii de sodiu prin metoda
argentometrică Mohr, se referă următoarele reacţii:
A. [ ] AgNO3 + NH4SCN → AgSCN + NH4NO3
B. [x] NaCl + AgNO3 → AgCl+NaNO3
C. [x] 2AgNO3 + K2CrO4 → Ag2CrO4 + 2KNO3
D. [ ] NaCl + Zn[(UO2)3(CH3COO)8] + CH3COOH + H2O →
→ NaZn[(UO2)3(CH3COO)9] · 9H2O + HCl
E. [ ] 3NH4SCN + FeNH4(SO4)2→ Fe(SCN)3 + 2(NH4)2SO4
---------------------------------------------------------------------
282. CM Metoda iodometrică în condiţii corespunzătoare se poate utiliza pentru
determinarea cantitativă a:
58
O
N C2H5
NaO
N C2H5
H O
A. [ ]
H3C
N CH3
NaO3S - H2C
N
O N CH3
C6H5
B. [x]
O2N O CH = N - NH -C - NH2
C. [x] O
CH3
N
O N CH3
C6H5
D. [x]
O
C
NH - NH2
E. [x] N
---------------------------------------------------------------------
283. CM Pentru metoda bromatometrică de dozare sunt caracteristice reacţiile
chimice de:
A. [x] Oxidare
B. [x] Substituţie
C. [ ] Formare a compuşilor complecşi
D. [ ] Reducere
E. [ ] Neutralizare
---------------------------------------------------------------------
284. CS Condiţia necesară pentru titrarea clorurilor prin metoda
argentometrică Mohr este:
A. [ ] Mediul acid al reacţiei
B. [ ] Mediul alcalin al reacţiei
C. [ ] Prezenţa acidului azotic
D. [x] Mediul reacţiei trebuie să fie aproape neutru
E. [ ] Mediul reacţiei nu are importanţă
---------------------------------------------------------------------
285. CS La titrarea argentometrică prin metoda Mohr se utilizează în calitate de
indicatori soluția de:
A. [ ] К2Cr2O7
B. [x] К2CrO4
C. [ ] NH4SCN
D. [ ] FeNH4(SO4)2
E. [ ] KMnO4
---------------------------------------------------------------------
286. CM La titrarea argentometrică prin metoda Volhard se utilizează în calitate
de indicatori soluțiile de:
A. [x] FeNH4(SO4)2
59
B. [ ] FeCl3
C. [x] Fe(NO3)3
D. [ ] К2CrO4
E. [ ] NH4SCN
---------------------------------------------------------------------
287. CM La titrarea argentometrică prin metoda Fajans se folosesc în calitate de
indicatori soluțiile de:
A. [x] Eozionat de sodiu
B. [x] Fluoresceina
C. [x] Albastru de bromfenol
D. [ ] Fenolftaleina
E. [ ] Murexid
---------------------------------------------------------------------
288. CM Prin metoda nitritometrică se determină preparatele:
A. [ ] Clorhidrat de clorpomazina (Aminazina)
B. [x] Cloramfenicol (Levomicetina)
C. [x] Benzocaina (Anestezina)
D. [ ] Clorhidrat de difenhidramina (Dimedrol)
E. [ ] Тramadol
---------------------------------------------------------------------
289. CM În calitate de solvenţi protogeni la titrarea în mediu anhidru se folosesc:
A. [ ] Benzen
B. [x] Acid formic
C. [ ] Acid percloric
D. [x] Acid acetic glacial
E. [ ] Dimetilformamida
---------------------------------------------------------------------
290. CM În calitate de solvenţi protofili la titrarea în mediu anhidru se folosesc:
A. [ ] Acidul acetic glacial
B. [ ] Anhidrida acetică
C. [x] Dimetilformamida
D. [ ] Metanolul
E. [x] Piridina anhidră
---------------------------------------------------------------------
291. CS Titrarea halogenurilor prin metoda argentometrică Volhard are loc în
prezenţa acidului:
A. [ ] Sulfuric
B. [x] Azotic
C. [ ] Clohidric
D. [ ] Acetic
E. [ ] Fosforic
---------------------------------------------------------------------
292. CS Pentru determinarea cantitativă a clorurilor prin metoda argentometrică
Fajans se utilizează albastru de bromfenol în mediu:
A. [ ] Neutru
B. [ ] De hidroxid de potasiu
C. [ ] De acid azotic
D. [x] De acid acetic
60
E. [ ] Bazic
---------------------------------------------------------------------
293. CS Metoda de titrare în prezenţa solvenţilor protofili poate fi aplicată la
dozarea:
A. [x] Fenobarbitalului
B. [ ] Sulfatului de atropină
C. [ ] Clorhidratului de papaverină
D. [ ] Cafeinei
E. [ ] Clorhidratului de glaucină
---------------------------------------------------------------------
294. CS La titrarea indirectă conţinutul substanţei de analizat se calculează după
formula:
V⋅T B/a⋅K
X%= ⋅100
A. [ ] а
(V 1 K 1 −V 2 K 2 )⋅T B/a
X%= ⋅100
B. [x] а
V⋅T B/a⋅K⋅100
X%= ⋅100
C. [ ] а⋅(100−b )
V⋅T B/a⋅K⋅V b . c .
X%= ⋅100
D. [ ] а⋅V p .
(V −V p . c . )⋅T B /a⋅К
X%= ⋅100
E. [ ] а
---------------------------------------------------------------------
295. CS Ca indicator la titrarea iodurilor prin metoda argentometrică Fajens,
serveşte:
A. [ ] Metiloranj
B. [ ] Albastru de bromfenol
C. [ ] Fenolftaleina
D. [x] Eozinat de sodiu
E. [ ] Murexid
---------------------------------------------------------------------
296. CS La titrarea bromurilor prin metoda argentometrică Fajans ca indicator
serveşte:
A. [ ] Fluoresceina
B. [ ] Eozinade sodiu
C. [ ] Murexid
D. [x] Albastru de bromfenol
E. [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
297. CS După tipul reacţiei metoda cerimetrică, deosebim metod volumetrice de:
A. [ ] Acido-bazice
B. [ ] Neutralizare în mediu anhidru
C. [ ] De precipitare
D. [ ] De complexonometria
E. [x] Oxido-reducere
61
---------------------------------------------------------------------
298. CS Masa molară a echivalentului Peroxid de hidrogen la determinarea lui prin
metoda permanganatometrică este egală cu:
5 H2O2 + 2 KMnO4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 5 O2 + 8 H2O
A. [ ] Мr · 2
B. [x] Мr · 1/2
C. [ ] Мr · 5
D. [ ] Мr · 1/5
E. [ ] Мr · 1
---------------------------------------------------------------------
299. CS Masa molară a echivalentului Iodurii de potasiu la determinarea prin metoda
iodometrică este egală cu:
2 KI + 2 NaNO2 + 4 HCl → 2 NaCl + 2 KCl + I2 + 2 H2O + 2 NO
I2 + 2 Na2S2O3 → 2 NaI + Na2S4O6
a) [ ] Мr · 2
b) [ ] Мr · 1/4
c) [ ] Мr · 1/2
d) [x] Мr · 1
e) [ ] Мr · 4
---------------------------------------------------------------------
300. CS Pentru dozarea Tetraboratului de sodiu se utilizează metoda de analiză:
A. [ ] Neutralizarea indirectă
B. [x] Acidimetria în mediu apos
C. [ ] Alcalimetria în mediu apos
D. [ ] Acidimetria în mediu hidro-glicerinic
E. [ ] Acidimetria în mediu anhidru
---------------------------------------------------------------------
301. CS Metoda iodometrică în mediu alcalin este folosită pentru dozarea:
A. [ ] Benzoatului de sodiu
B. [x] Soluţiei de formaldehidă
C. [ ] Sulfatului de atropină
D. [ ] Acidului acetilsalicilic
E. [ ] Clorhidratului de difenhidramină (Dimedrol)
---------------------------------------------------------------------
302. CS Determinarea bromatometrică a Acidului salicilic este redată prin
reacţia:
Br
O O
C + Br2 C + HBr
OH OH
OH OH
A. [ ]
Br
O O
C + 2 Br2 C + 2 HBr
OH OH
OH Br OH
B. [ ]
62
O
C + Br2 Br + HBr + CO2
OH
OH OH
C. [ ]
Br
O
C + 3 Br2 Br + 3 HBr + CO2
OH
OH Br OH
D. [x]
Br
O
C + 2 Br2 Br + 2 HBr + CO2
OH
OH OH
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
303. CS La dozarea halogenilor prin metoda argentometrică Mohr, pH-ul
mediului de titrare trebuie să fie:
A. [ ] Nu mai mare de 5,0
B. [ ] Nu mai mic de 10,0
C. [x] De le 6,5 la 10,0
D. [ ] De la 5,0 la 7,0
E. [ ] Nu mai mare de 2,0
---------------------------------------------------------------------
304. CS În calitate de solvent protogen la titrarea în mediu anhidru se utilizează:
A. [ ] Benzen
B. [ ] Etanol
C. [ ] Acidul percloric
D. [x] Acidul acetic glacial
E. [ ] Dimetilformamida
---------------------------------------------------------------------
305. CS În calitate de solvent protofil la titrarea în mediu anhidru se foloseşte:
A. [ ] Acidul acetic glacial
B. [ ] Anhidrida acetică
C. [x] Dimetilformamida
D. [ ] Metanolul
E. [ ] Acidul sulfuric
---------------------------------------------------------------------
306. CM Pentru determinarea cantitativă a clorurii de calciu se pot utiliza soluţiile
titrante:
A. [x] Nitratul de argint
B. [ ] Hidroxidul de sodiu
C. [x] Trilona B
D. [ ] Permanganatul de potasiu
E. [ ] Nitritul de sodiu
---------------------------------------------------------------------
307. CM La determinarea cantitativă a nitratului de argint prin metoda
tiocianometrică se aplică următoarele reacţii:
A. [ ] NaCl + AgNO3 → AgCl + NaNO3
B. [x] AgNO3 + NH4SCN → AgSCN + NH4NO3
C. [ ] 2 AgNO3 + K2CrO4 → Ag2CrO4 + 2 KNO3
63
D. [x] 3 NH4SCN + FeNH4(SO4)2 → Fe(SCN)3 + 2 (NH4)2SO4
E. [x]
O O
2 AgNO3 + R C + 4 NH4OH R C + 2 Ag + NH + 2 NH NO + 3 H O
3 4 3 2
H ONH4
---------------------------------------------------------------------
308. CM Dozarea Clorhidratului de difenhidramină (Dimedrol) poate fi efectuată
prin metodele:
CH3
CH - O - CH2 - CH2 - N . HCl
CH3
a) [x] Neutralizare
b) [ ] Bromatometrică
c) [ ] Titrarea în mediu anhidru cu solventul dimetilformamidă
d) [x] Titrarea în mediu anhidru cu solventul acid acetic glacial
e) [x] Argentometrică
---------------------------------------------------------------------
309. CM Determinarea cantitativă a Nitrofuralului (Furacilinei) se poate efectua
prin metodele:
O2N O CH = N - NH - C - NH2
O
A. [x] Iodometrică
B. [ ] De neutralizare
C. [ ] Complexonometrică
D. [ ] Gravimetrică
E. [x] Fotocolorimetrică
---------------------------------------------------------------------
310. CM Pentru analiza cantitativă a preparatelor din grupul sulfamidelor se
utilizează tipule reacţiile de:
A. [x] Diazotare
B. [x] Bromurare
C. [x] Neutralizare
D. [ ] Hidroliză
E. [ ] Formare a compuşilor complecşi
---------------------------------------------------------------------
311. CM Determinarea cantitativă a Clorhidratului de clorpromazinei
(Aminazinei) poate fi efectuată prin următoarele metode:
S
. HCl
N Cl
CH3
CH2 - CH2 - CH2 - N
CH3
A. [x] Titrarea în mediu anhidru cu solventul acid acetic anhidru
B. [ ] Titrarea în mediu anhidru cu solventul dimetilformamidă
64
C. [x] Neutralizarea în prezenţa cloroformului
D. [x] Spectrofotometrică
E. [x] Fotometrica extractivă
---------------------------------------------------------------------
312. CM Metoda Kjeldahl utilizată pentru dozarea Acidului folic datorită
prezenţei în molecula acestuia a următoarelor fragmente structurale:
OH
N O
OH
CH2
H2N N N O
CH2
O
C
OH
OH
H2N N
A. [x]
N
B. [x] N
O
HN C
C. [x]
R - NH - CH - CH2 - CH2 - COOH
D. [x] COOH
O
CH2 - C
E. [ ] OH
---------------------------------------------------------------------
313. CM Determinarea cantitativă a Acidului folic se efectuează prin metodele:
OH
N O
OH
CH2
H2N N N O
CH2
O
C
OH
A. [ ] Argentometrică
B. [x] Spectrofotometrică
D. [x] Fotocolorimetrică
E. [ ] Bromatometrică
---------------------------------------------------------------------
314. CM La determinarea cantitativă a Clorhidratului de clonidină (Clofelină)
sunt necesari reactivii:
65
N
N
Cl . HCl
HN
Cl
a) [ ] Acid acetic diluat
b) [x] Anhidridă acetică
c) [ ] Dimetilformamidă
d) [x] Acid formic
e) [x] Soluţie standard de acid percloric
---------------------------------------------------------------------
315. CM La dozarea Clorhidratului de efedrină prin metoda de neutralizare în
mediu anhidru se utilizează:
H H
C C CH3 . HCl
OH NH - CH3
a) [ ] Dimetilformamidă
b) [x] Acid acetic glaciar
c) [x] Acetat de mercur
d) [ ] Piridină
e) [x] Acid percloric
---------------------------------------------------------------------
316. CM Dozarea derivaţilor amidei acidului sulfanilic se poate efectua cu
ajutorul metodelor:
NH2
SO2 - NH - R
a) [ ] Argentometrică
b) [x] Bromatometrică
c) [x] Iodclorimetrică
d) [x] Nitritometrică
e) [x] Spectrofotometrică
---------------------------------------------------------------------
317. CM Sărurile desodiuale derivaţilor sulfamidelor pot fi dozate cu ajutorul
metodelor:
A. [x] Nitritometrică
D. [x] Acidimetrică
E. [ ] Alcalimetrică
---------------------------------------------------------------------
318. CM Metodele de dozare ale preparatelor sulfamide se petrec în baza tipule
reacţiilor de:
A. [x] Neutralizare
66
B. [x] Diazotare
C. [x] Bromurare
D. [x] Formare de săruri
E. [ ] Condensare
---------------------------------------------------------------------
319. CS Dozarea sumei penicilinelor în Benzilpenicilina potasică se efectuează prin
metoda:
A. [ ] Spectrofotometrică UV
B. [ ] Spectrofotometrică IR
C. [x] Iodometrică
D. [ ] Neutralizare
E. [ ] Fotocolorimetrică
---------------------------------------------------------------------
320. CM Formulele de calcul a conţinutului substanţelor medicamentoase într-un
comprimat sunt:
V⋅T B/ A⋅K
X %/ compr .=
A. [ ] a
V⋅T B/ A⋅K⋅100
X %/ compr .=
B. [ ] a
V⋅T B / A⋅K⋅Рm . med .
X gr /compr.=
C. [x] a
V⋅T B / A⋅K⋅V b. c .⋅Рm . med .
X gr /compr.=
D. [x] a⋅V p
(V 1⋅К 1 −V 2 K 2 )⋅T B /A⋅Рm . med .
X gr /compr.=
E. [x] a
---------------------------------------------------------------------
321. CM Pentru determinarea cantitativă a Glucozei în forme farmaceutice se
folosesc următoarele metode:
A. [ ] Gravimetria
B. [x] Iodometria
C. [ ] Argintometria
D. [x] Refractometria
E. [ ] Fotometria
---------------------------------------------------------------------
B. [x] Aminică aromatică primară
C. [ ] Aminică alifatică secundară
D. [x] Nitro aromatică
E. [ ] Hidroxilică fenolică
---------------------------------------------------------------------
323. CM Dozarea Iodurii de potasiu în forme farmaceutice se poate efectua prin
următoarele metode:
A. [x] Argintometria prin metoda Fajans cu indicator eozinat de sodiu
B. [ ] Argintometria ptin metoda Fajans cu indicator albastrude bromfenol
67
C. [ ] Complexonometria
D. [ ] Iodometria indirectă
E. [x] Titrare argintometrică cu indicator extern - hîrtie de nitrozoamidon
---------------------------------------------------------------------
324. CM La compuşii, cu proprietăţi acide ce pot fi determinaţi prin metoda
titrării anhidre, se referă derivații:
A. [x] Barbituraţii - acizi
B. [ ] Barbituraţii - săruri
C. [x] Xantinele
D. [x] Aminoacizii
E. [ ] Aminele
---------------------------------------------------------------------
325. CM La compuşii, cu proprietăţi bazice, ce pot fi determinaţi prin metoda
titrării anhidre, se referă:
A. [x] Heterociclurile cu conţinut de azot
B. [x] Aminele
C. [x] Bazele aminice terţiare
D. [ ] Acizii carboxilici
E. [ ] Amidele
326. CM La efectuarea analizei titrimetrice a medicamentelor se folosesc noţiunile
titrului:
A. [x] Soluţiei titrante (standarde)
B. [x] Soluției titrante în raport cu substanţa de analizat
C. [x] Mediu orientativ
D. [] Normal
E. [ ] Calculat
---------------------------------------------------------------------
327. CS Titrul soluţiei titrante (standarde) este:
A. [ ] Masa de substanţă dizolvată în 100 ml soluţie
B. [ ] Masa de substanţă determinată ce corespunde la 1 ml soluţie titrantă
C. [x] Masa substantei dizolvate în 1 ml soluţie titrantă
D. [ ] Masa amestecului de substanţe analizate (g) ce corespunde la 1 ml soluţie titrantă
E. [ ] Masa convenţională a substanţei cercetate, care corespunde la 1 ml soluţie titrantă
---------------------------------------------------------------------
328. CS Titrul soluției titrante în raport cu substanţa analizat reprezintă:
A. [ ] Masa amestecului de substanţe determinate (g) ce corespund la 1 ml soluţie titrantă
B. [ ] Masa substantei dizolvate în 1 ml soluţie
C. [x] Masa substanţei analizate, ce corespunde la 1 ml soluţie titrantă
D. [ ] Masa substantei dizolvate în 1 ml soluţie titrantă
E. [ ] Masa de substanţă dizolvată în 100 ml soluţie
---------------------------------------------------------------------
329. CM În compartimentul „Dozare" a MF se indică:
A. [x] Descrierea tehnicii de dozare a substanţei medicamentoase
B. [ ] Descrierea metodei de preparare a soluţiilor titrante
C. [ ] Descrierea metodei de preparare a indicatorilor
D. [x] Conţinutul (%) al substanţei medicamentoase de analizat
E. [x] Activitatea în unităţi de acţiune în recalcul la substanţa activă
---------------------------------------------------------------------
68
330. CS Titrul soluției titrante în raport cu substanţa analizat se calculează prin
formula:
C B⋅M r ⋅f A
A
T B/ A =
A. [x] 1000
C B⋅M r
A
T B/ A =
B. [ ] 1000
C B⋅M r ⋅f A
A
T B/ A =
C. [ ] 100
T B/ A =C B⋅M r ⋅f A⋅1000
D. [ ] A
C A⋅M r ⋅f A
B
T B/ A =
E. [ ] 1000
---------------------------------------------------------------------
331. CM Dozarea Acidului ascorbic în forme farmaceutice prin metode titrimetrice
se bazează pe:
A. [ ] Reducere
B. [x] Oxidare
C. [ ] Complexare
D. [x] Neutralizare
E. [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
332. CM La dozarea nitritometrica (titrare cu soluţie de azotit de sodiu) a
aminelor aromatice primare, se adauga bromura de potasiu în vasul de titrare pentru:
A. [ ] A reacţiona cu amina formand bromhidratul aminei respective
B. [x] A mari viteza reacţiei de diazotare prn acţiune catalitica
C. [x] A stabiliza sarea de diazoniu formata
D. [ ] A asigurara pH-ul necesar reacţiei de diazotare
E. [ ] A mari puterea de solvatare a mediului de reacţie
---------------------------------------------------------------------
333. CS Formula de calcul indicată, se utilizează pentru dozarea substanțelor
medicamentoase cu utilizarea tehnicii de titrare:
(V −V p . c . )⋅T B / A⋅К
ω=X % = ⋅100
а
a) [ ] Directă
b) [ ] Indirectă
c) [x] Directă cu folosirea probei control
d) [ ] Indirectă cu diluţie
e) [ ] Directă cu luarea în calcul a umidităţii
---------------------------------------------------------------------
(V 1 K 1 −V 2 K 2 )⋅T B/ A
ω=X % = ⋅100
334. CS Formula de calcul indicată а se
utilizează pentru dozarea substanțelor medicamentoase cu utilizarea tehnicii de titrare:
a) [ ] Directă
b) [x] Indirectă
c) [ ] Directă cu folosirea probei control
69
d) [ ] Indirectă cu diluţie
e) [ ] Directă cu luarea în calcul a umidităţii
---------------------------------------------------------------------
335. CM Tipurile de reacţii chimice, se utilizează la determinarea calitativă a
substanţelor medicamentoase neorganice:
A. [x] Schimb
B. [ ] Condensare
C. [x] Oxido-reducere
D. [x] Formarea compuşilor complecşi
E. [ ] Descompunere
---------------------------------------------------------------------
336. CM La determinarea calitativă a substanţelor medicamentoase neorganice se
utilizează reacţiile chimice de:
A. [x] Formarea compuşilor complecşi
B. [x] Schimb
C. [ ] Descompunere
D. [ ] Substituție
E. [x] Oxido-reducere
---------------------------------------------------------------------
337. CS Masa molară a echivalentului pentru Acid ascorbic la determinarea prin
metoda alcalimetrică este egală cu:
OH OH ONa OH
H H
C O + NaOH C O + H 2O
O O
CHOH CHOH
CH2OH CH2OH
A. [ ] Мr· 2
B. [ ] Мr· 1/4
C. [ ] Мr· 1/2
D. [x] Мr · 1
E. [ ] Мr · 4
---------------------------------------------------------------------
338. CS Determinarea cantitativă a Acidului ascorbic în forme farmaceutice poate
fi realizată prin metodele:
A. [ ] Alcalimetrică
B. [ ] Acidometrică
C. [x] Iodometrică
D. [ ] Iodatometrică
E. [ ] Cerimetrică
---------------------------------------------------------------------
339. CM Compuşii chimici care vor participa la reacţia de bromurare:
A. [x] Fenol
B. [x] Para-aminofenol
C. [x] Meta-oxifenol
D. [x] 2-izopropil-5-metilfenol
E. [ ] Acid benzoic
70
---------------------------------------------------------------------
340. CS Caracteristica principală a indicatorilor folosiţi în metoda complexonometrică:
A. [ ] Constanta de ionizare
B. [x] Constanta de stabilitate a compuşilor complecşi
C. [ ] Capacitatea de adsorbţie
D. [ ] Capacitatea de absorbţie
E. [ ] Potenţialul redox
---------------------------------------------------------------------
341. CS Parametrul caracteristic indicatorilor redox:
A. [ ] Capacitatea de adsorbţie
B. [x] Potenţial redox
C. [ ] Capacitatea de absorbţie
D. [ ] Constanta de stabilitate a compuşilor complecşi
E. [ ] Constanta de ionizare
---------------------------------------------------------------------
342. CS Parametrul caracteristic indicatorilor acido-bazici este:
A. [x] Constanta de ionizare
B. [ ] Constanta de stabilitate a compuşilor complecşi
C. [ ] Capacitatea de adsorbţie
D. [ ] Potenţialul redox
E. [ ] Capacitatea de absorbţie
---------------------------------------------------------------------
343. 506. CS Parametrul caracteristic indicatorilor de adsorbţie este:
A. [ ] Constanta de stabilitate a compuşilor complecşi
B. [ ] Constanta de ionizare
C. [ ] Potenţialul redox
D. [x] Capacitatea de adsorbţie
E. [ ] Capacitatea de absorbţie
---------------------------------------------------------------------
344. CS Fenolftaleina face parte din grupa indicatorilor:
A. [ ] Metalocromici
B. [ ] Redox
C. [x] Acido-bazici
D. [ ] De adsorbţie
E. [ ] Externi
---------------------------------------------------------------------
345. CS Difenilamina face parte din grupa indicatorilor:
A. [ ] Externi
B. [x] Redox
C. [ ] Acido-bazici
D. [ ] De adsorbţie
E. [ ] Metalocromici
---------------------------------------------------------------------
346. CS Murexidul face parte din grupa indicatorilor:
A. [ ] Acido-bazici
B. [ ] Externi
C. [x] Metalocromici
D. [ ] Redox
71
E. [ ] De adsorbţie
---------------------------------------------------------------------
347. CМ Clasele de substanţe medicamentoase ce pot fi determinate cantitativ cu
ajutorul acidimetriei sunt:
A. [x] Baze
B. [x] Sărurile bazelor tari şi acizilor slabi
C. [ ] Oxizii metalelor
D. [ ] Aldehide
E. [ ] Sărurile bazelor slabe şi acizilor tari
---------------------------------------------------------------------
348. CМ Clasele de substanţe medicamentoase ce pot fi determinate cantitativ cu
ajutorul alcalimetriei sunt:
A. [x] Acizi
B. [ ] Oxizii metalelor
C. [x] Sărurile bazelor slabe şi acizilor tari
D. [ ] Esteri
E. [x] Imide
---------------------------------------------------------------------
349. CS Tehnica optimală de titrare argentometrică pentru Clorura de sodiu este:
a) [x] Directă
b) [ ] Indirectă
c) [ ] Alicotei
d) [ ] Produsului reacţiei
e) [ ] Nu este posibilă
---------------------------------------------------------------------
350. CS Tehnica optimală de titrare acido-bazică în mediu apos a
Hidrocarbonatului de sodiu este:
a) [x] Directă
b) [ ] Indirectă
c) [ ] Alicotei
---------------------------------------------------------------------
351. CS Tehnica de dozare complexonometrică a Sulfatului de magneziu este o
metodă de titrare:
A. [x] Directă
B. [ ] Indirectă
C. [ ] Alicotei
D. [ ] Produsului reacţiei
E. [ ] Nu este posibilă
---------------------------------------------------------------------
352. CS Tehnica optimală de titrare acido-bazică în mediu apos a Teobrominei este:
a) [ ] Directă
b) [ ] Indirectă
c) [ ] Alicotei
d) [x] Produsului reacţiei
---------------------------------------------------------------------
72
353. CS Tehnica optimală de titrare bromatometrică a Rezorcinei conform FR ed. X
este:
a) [ ] Directă
b) [x] Indirectă
c) [ ] Alicotei
---------------------------------------------------------------------
354. CS Tehnica optimală de titrare acido-bazică în mediul anhidru a Cafeinei și
benzoat de sodiu conform FR ed. X este:
a) [x] Directă
b) [ ] Indirectă
c) [ ] Alicotei
---------------------------------------------------------------------
355. CM Solventul organic în titrarea acido-bazică se adăugă pentru a realiza:
A. [x] Dizolvarea substanţei medicamentoase analizate
B. [ ] Mărirea proprietăţilor acide sau bazice
C. [ ] Suprimarea disocierii compuşilor formaţi
D. [x] Dizolvarea produsului reacţiei format
E. [ ] Mărirea disocierii compuşilor formaţi
---------------------------------------------------------------------
356. CM Indicatorii utilizaţi în titrările acido-bazice sunt:
A. [x] Fenolftaleină
B. [x] Metiloranj
C. [ ] Amidon
D. [x] Cristalinul violet
E. [x] Timolftaleină
---------------------------------------------------------------------
357. CM Factorii care influenţează titrarea nitritometrică sunt:
A. [x] Aciditatea mediului
B. [ ] Solventul organic
C. [x] Temperatura
D. [x] Viteza titrării
E. [x] Catalizatorul
---------------------------------------------------------------------
358. CS Metoda farmacopeică de dozare a Aminofilinei după etilendiamină (FR X):
A. [ ] Alcalimetria
B. [x] Acidimetria
C. [ ] Iodometria
D. [ ] Neutralizarea în mediu anhidru
E. [ ] Argintometria
---------------------------------------------------------------------
359. CM Metoda de titrare în prezenţa solvenţilor protogeni poate fi aplicată la
dozarea:
A. [x] Fenobarbitalului
B. [ ] Sulfatului de atropină
73
C. [ ] Clorhidratului de papaverină
D. [ ] Cafeinei
E. [ ] Clorhidratului de glaucină
---------------------------------------------------------------------
360. CS În punctul de echivalenţă la titrarea complexonometrică directă schimbarea
culorii datorită formării:
A. [ ] Complexul Metal-EDTA
B. [ ] Complexul Metal-Indicator
C. [x] Indicatorul liber
D. [ ] Complexul Metal-soluţia tampon
E. [ ] Complexul Indicator-EDTA
---------------------------------------------------------------------
361. CS Dozarea cafeinei în preparatul «Cafeină și benzoat de sodiu» (FR X) se
realizează prin metoda:
A. [ ] Acidimetrică
B. [ ] Complexonometrică
C. [ ] Alcalimetrică
D. [ ] Bromatometrică
E. [x] Neutralizare în mediu anhidru
---------------------------------------------------------------------
362. CS Metoda de dozare a Sulfanilamidei (Streptocidei) în unguent la etapa
controlului farmaceutic intern este:
A. [x] Nitritometria
B. [ ] Argintometria
C. [ ] Bromatometria
D. [ ] Alcalimetria
E. [ ] Titrarea acido-bazică în mediu anhidru
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Aminică alifatică primară
b) [x] Aminică aromatică primară
c) [x] Aminică aromatică secundară
d) [x] Nitro- în ciclul aromatic după reducere
e) [ ] Hidroxilică fenolică
---------------------------------------------------------------------
364. CM Pentru analiza cantitativă a clorhidraţilor substanţelor medicamentoase
se pot folosi metodele:
A. [ ] Nitritometrică
B. [ ] Neutralizarea în mediu anhidru
C. [x] Argentometrică
D. [x] Alcalimetrică
E. [ ] Acidimetrică
---------------------------------------------------------------------
365. CM Pentru analiza cantitativă a substanţelor medicamentoase cu formula
generală se pot folosi metodele:
74
R'
R - CH2 - N . HCl
R"
A. [ ] Nitritometrică
B. [x] Neutralizarea în mediu anhidru
C. [x] Argentometrică
D. [x] Alcalimetrică
E. [ ] Acidimetrică
---------------------------------------------------------------------
366. CM Dozarea nitrogenului din combinațiile organice (metoda Kjeldahl) poate fi
folosită la determinarea cantitativă a substanţelor medicamentoase ce conțin în
molecula lor următoarele grupe funcționale:
O
R-C
NH2
A. [x]
N
N
B. [x]
H2N SO2 - NH2

C. [x]
D. [ ] NH4Cl
O
C
OH
E. [ ]
---------------------------------------------------------------------
367. CM Indicatorii acido-bazici se folosesc în metodele de analiză cantitativă:
A. [ ] Iodometria
B. [ ] Bromatometria
C. [x] Titrarea în mediu anhidru
D. [x] Alcalimetria
E. [x] Acidimetria
---------------------------------------------------------------------
368. CM Indicatorii de oxido-reducere se folosesc în metodele de analiză cantitativă:
A. [x] Bromatometria
B. [ ] Titrarea în mediu anhidru
C. [x] Iodatometria
D. [ ] Acidimetria
E. [x] Iodometria
---------------------------------------------------------------------
369. CM Indicatorii de oxido-reducere se folosesc în metodele de analiză
cantitativă:
A. [x] Permanganatometria
B. [x] Cerimetria
C. [x] Iodatometria
D. [ ] Acidimetria
E. [x] Bromatometria
---------------------------------------------------------------------
75
370. CS La titrarea clorurilor prin metoda argentometrică (metoda Fajans) se
folosesc indicatororul:
A. [ ] Metiloranj
B. [ ] Fluoresceina
E. [ ] Murexid
---------------------------------------------------------------------
371. CS La titrarea bromurilor prin metoda argentometrică (metoda Fajans) se
folosesc indicatororul:
A. [ ] Metiloranj
B. [ ] Eozionat de sodiu
E. [ ] Murexid
---------------------------------------------------------------------
372. CS La titrarea halogenurilor prin metoda argentometrică Volhard în
prezenţa acidului azotic, valoarea pH-ului trebuie să nu depășească:
A. [ ] 10
B. [x] 2
C. [ ] 8
D. [ ] 4
E. [ ] 6
---------------------------------------------------------------------
4. Metode de analiza fizico-chimice
373. CS Metoda fotometrică de analiză se bazează pe

A. [ ] Determinarea unghiului de rotaţie a luminii poralizate
B. [ ] Separarea între două faze
C. [ ] Determinarea spectrelor de emisie
D. [x] Absorbţia selectivă a radiaţiei electromagnetice
E. [ ] Măsurarea indicelui de refracţie
---------------------------------------------------------------------
374. CS Absorbanţa poate fi exprimată:
A. [ ] A=k⋅b
I
A=lg
B. [ ] I0
−kb
C. [ ] A=10
sin α
A=
D. [ ] sin β
I0
A=lg
E. [x] I
---------------------------------------------------------------------
375. CM Alegeţi expresiile matematice corecte pentru legea Bugher-Lambert-Beer:
76
1%
A. [ ] A 1 см =A⋅c⋅l
1%
B. [x] A= A 1см⋅c⋅l
I0
lg =ε⋅c⋅l
C. [x] I
1%
D. [ ] A= A 1см⋅1/c
I
=10−kb
I
E. [ ] 0
---------------------------------------------------------------------
376. CS Spectrul de absorbţie poate fi definit ca dependenţa:
A. [ ] Lungimii de undă de concentraţie
B. [ ] Absorbanţei de concentraţie
C. [x] Absorbanţei de lungimea de undă
D. [ ] Absorbanţei de grosimea stratului
E. [ ] Absorbanţei specifice de concentraţie
---------------------------------------------------------------------
377. CM În determinările fotometrice se folosesc aparatele:
A. [ ] Polarimetre
B. [x] Spectrofotometre
C. [ ] Refractometre
D. [ ] Colorimetre
E. [x] Fotoelectrocolorimetre
---------------------------------------------------------------------
378. CM Pentru calcularea concentraţiei prin metoda spectrometrică UV-VIS
folosim formulele:
l
C=
A. [ ] A
A
C=
B. [x] ε⋅l
1%
A⋅A 1 cм
C=
C. [ ] l
1%
D. [ ] C=A 1 cь⋅l
A
C= 1%
E. [x] A 1cм⋅l
---------------------------------------------------------------------
379. CM Pentru determinările cantitative spectrele de absorbţie trebuie să
respecte condiţiile:
A. [x] Banda aleasă să nu fie suprapusă de o altă bandă a altor componenţi
B. [ ] Spectrul de absorbţie trebuie să fie în limita 300-350 nm
C. [x] Absorbanţa în λ max trebuie să fie destul de mare pentru un compus individual
D. [x] Absorbanţa să fie direct proporţională cu concentraţia
E. [ ] Concentraţia soluţiei analizate să fie 1%
---------------------------------------------------------------------
77
380. CM Spectrul în IR este caracterizat de:
A. [x] Lungimea de undă
B. [x] Serii de benzi de absorbţie
C. [x] Număr de undă
D. [x] Transmitanţa în %
E. [ ] Absorbanţa specifică
---------------------------------------------------------------------
381. CM Metoda fotocolorimetrică de analiză se bazează pe determinarea:
A. [x] Gradului de absorbţie a luminii policromatice de către substanţa analizată
B. [x] Absorbanţei unei soluţii, obţinute în urma unei reacţii de culoare
C. [ ] Lungimii de undă a unei soluţii în dependenţă de concentraţie
D. [x] Concentraţiei soluţiei în dependenţă de absorbanţă
E. [x] Absorbanţei soluţiilor colorate
---------------------------------------------------------------------
382. CM Separarea substanţelor în strat subţire poate fi efectuată prin
următoarele mecanisme:
A. [x] Schimb de ioni
B. [ ] Precipitare
C. [x] Repartiţie
D. [x] Adsorbţie
E. [ ] De oxidare
---------------------------------------------------------------------
383. CM Indicaţi constantele optice, folosite la identificarea substanţelor prin
metoda spectrometrică UV-VIS:
A. [ ] Raportul absorbanţei către grosimea stratului de substanţă analizată
B. [x] Lungimea de undă, corespunzătoare maximului de adsorbţie
C. [ ] Raportul absorbanţei către lungimea de undă
D. [x] Raportul absorbanţelor la diferite lungimi de undă
E. [x] Raportul absorbanţei către concentraţie şi grosimea stratului
---------------------------------------------------------------------
384. CM La pregătirea probelor pentru analiza spectrometrică în IR se folosesc:
A. [ ] Vazelină
B. [x] Ulei de vazelină
C. [x] Bromură de potasiu
D. [x] Cloroform
E. [ ] Alcool etilic
---------------------------------------------------------------------
385. CM Indicaţi factorii care determină condiţiile optime de dozare a
substanţelor medicamentoase prin metoda spectrometrică în UV-VIS:
A. [x] Solventul
B. [x] Valoarea pH-ului
C. [x] Lungimea de undă
D. [x] Structura chimică a substanţei
E. [ ] Temperatura
---------------------------------------------------------------------
386. CM Spectrometria în IR se deosebeşte de spectrometria în UV prin:
A. [ ] Caracterul spectrului de absorbţie
78
B. [x] Diapazonul spectrului electromagnetic
C. [ ] Dependenţa absorbţiei de concentraţie
D. [x] Natura absorbţiei
E. [x] Metodele de calcul ale concentraţiei
---------------------------------------------------------------------
387. CM Spectrometria în UV şi fotocolorimetria se deosebesc prin:
A. [ ] Dependenţa absorbţiei de grosimea stratului
B. [ ] Metodele de calcul ale concentraţiei
C. [x] Regiunea spectrului electromagnetic folosit
D. [ ] Dependenţa absorbţiei de concentraţia soluţiei
E. [x] Culoarea soluţiilor
---------------------------------------------------------------------
388. CM Determinarea absorbţiei electromagnetice stă la baza metodelor:
A. [ ] Refractometria
B. [ ] Cromatografia
C. [x] Spectrometria în UV
D. [ ] Polarimetria
E. [x] Fotocolorimetria
---------------------------------------------------------------------
389. CS Metoda optică nespectrală este:
A. [ ] Polarografia
C. [x] Polarimetria
D. [ ] Potenţiometria
E. [ ] Spectrometria în IR
---------------------------------------------------------------------
390. CM Mărimea absorbanţei este direct proporţională cu:
A. [ ] Lungimea de undă
B. [x] Concentraţia soluţiei
C. [ ] Masa molară a substanţei dizolvate
D. [x] Grosimea stratului
E. [ ] Transmitanţa în %
---------------------------------------------------------------------
391. CM Metoda fotocolorimetrică este bazată pe măsurarea intensităţii culorii
produşilor reacţiilor:
A. [x] Formarea azocolorantului
B. [x] Formarea colorantului aurinic
C. [ ] Formarea tiocromului
D. [x] Obţinerea colorantului indofenolic
E. [x] Formarea murexidului
---------------------------------------------------------------------
392. CM Factorii care influenţează valoarea absorbanţei specifice sunt:
A. [x] Natura substanţei
B. [x] Lungimea de undă
C. [x] Concentraţia soluţiei
D. [x] Grosimea stratului
E. [ ] Indicele de refracţie
---------------------------------------------------------------------
79
393. CM Absorbanţă specifică depinde de:
A. [x] Absorbanţă
B. [ ] Lungime de undă
C. [x] Concentraţia soluţiei (1g în 100 ml)
D. [ ] Concentraţia soluţiei (g/mol în 1 l)
E. [x] Grosimea stratului
---------------------------------------------------------------------
394. CM Pentru calcularea conţinutului de substanţă analizată prin metoda
fotometrică se utilizează formulele:
A st⋅C st
C=
A. [ ] A an
A ⋅C
C= an st
B. [x] A st
A
C= 1%an
C. [x] A 1cm⋅l
A
C= an
D. [ ] C st
1%
A 1cm
C=
E. [ ] A
---------------------------------------------------------------------
395. CM Produsele reacţiilor, folosite în determinările cantitative prin metoda
fotocolorimetrică, trebuie să respecte următoarele cerinţe:
A. [x] Stabilitatea culorii soluţiei
B. [x] Stabilitatea componenţei structurale a produsului reacţiei
C. [x] Respectarea stoichiometriei reacţiilor de culoare
D. [ ] Dependenţa proporţională între absorbanţă şi lungimea de undă
E. [ ] Dependenţa proporţională între absorbanţă şi temperatură
---------------------------------------------------------------------
396. CM În cromatografia planară (pe hârtie) pot avea loc mecanisme de:
A. [x] Repartiţie
B. [ ] Precipitare
C. [x] Adsorbţie
D. [x] Schimb cationic
E. [x] Schimb anionic
---------------------------------------------------------------------
397. CM Pentru legea Bugher-Lambert-Beer, alegeţi expresiile matematice corecte:
I0
lg =ε⋅c⋅l
A. [x] I
B. [ ]
I 0=a⋅c
C. [x] A=a⋅c⋅l
1%
D. [x] A= A 1cm⋅c⋅l
E. [ ]
n x=n0 +C⋅F
80
---------------------------------------------------------------------
398. CM Fotometria de extracţie este bazată pe interacţiunea preparatelor cu
proprietăţi slab bazice cu indicatorii:
A. [x] Metiloranj
B. [x] Albastru de bromtimol
D. [ ] Murexid
E. [x] Tropeolină 00
---------------------------------------------------------------------
399. CM Factorii ce determină condiţile optime de dozare a substanţelor
medicamentoas prin metoda spectometrică UV-VIS sunt:
A. [ ] Temperatura
B. [x] Solventul
C. [x] pH
D. [ ] Lungimea de undă, ce corespunde minimului de absorbţie a luminii
E. [x] Structura chimică a substanţelor
---------------------------------------------------------------------
400. CS Către metode optice nespectrale se refera:
A. [x] Refractometria
C. [ ] Potenţiometria
D. [ ] Polarografia
E. [ ] Spectrofotometria
---------------------------------------------------------------------
401. CM Absorbtivitatea molară depinde:
A. [ ] Lungimea de undă
B. [x] Absorbanţa
C. [ ] Concentraţia soluţiei (1 g în 100 ml)
D. [x] Concentraţia soluţiei (g/mol în 1 l)
E. [x] Grosimea stratului soluţiei
---------------------------------------------------------------------
402. CS Metoda bazată pe refracţia luminii este:
A. [ ] Cromatografia
B. [ ] Spectrofotometria în UV
C. [x] Refractometria
D. [ ] Polarimetria
E. [ ] Fotocolorimetria
---------------------------------------------------------------------
403. CM Indicele de refracţie a soluţiei depinde de:
A. [x] Natura solventului
B. [x] Temperatură
C. [x] Lungimea de undă
D. [x] Concentraţie
E. [ ] Grosimea stratului
---------------------------------------------------------------------
404. CS Conţinutul de substanţă prin metoda refractometrica se calculează prin
formula:
A. [ ] C=(n x −n0 )+ F
81
nx −n 0
C=
B. [x] F
F
C=
C. [ ] nx −n 0
D. [ ] C=F⋅(n x−n0 )
F⋅( nx −n 0 )
C=
E. [ ] F0
---------------------------------------------------------------------
405. CS Metoda bazată pe proprietatea substanţelor optic active de a devia planul
luminii polarizate este:
A. [ ] Spectrometria în UV
C. [ ] Refractometria
D. [x] Polarimetria
E. [ ] Fotocolorimetria
---------------------------------------------------------------------
406. CS Puterea rotatorie specifică a soluţiilor se calculează prin formula:
α⋅100
[α ]20
D=
A. [x] l⋅c
α⋅¿
[α ]20
D= ¿
B. [ ] l⋅ρ
α⋅100
[α ]20
D=
C. [ ] l⋅ρ
α⋅ρ
[α ]20
D=
D. [ ] l⋅100
20
E. [ ] [α ]D =α⋅100
---------------------------------------------------------------------
407. CS Alegeţi expresia matematică corectă a legii Bugher-Lambert-Beer:
1%
A. [ ] A 1 см=A⋅c⋅l
1%
B. [x] A= A 1см⋅c⋅l
l
A=
C. [ ] ε⋅c
1%
A ⋅l
A= 1 cm
D. [ ] c
I
=10−kb
I
E. [ ] 0
---------------------------------------------------------------------
408. CS În spectrometria IR, pentru pregătirea probelor se utilizează:
A. [ ] Vazelină
B. [ ] Acetonă
82
C. [x] Comprimate de bromură de potasiu
D. [ ] Apă purificată
E. [ ] Alcool etilic
---------------------------------------------------------------------
409. CS Absorbţia specifică caracterizează:
A. [x] Natura substanţei
B. [ ] Reacţia mediului
C. [ ] Concentraţia soluţiei
D. [ ] Grosimea stratului
E. [ ] Natura solventului
---------------------------------------------------------------------
410. 576. CM Pentru determinarea identităţii substanţelor medicamentoase se
folosesc următoarele constante fizice:
A. [x] Puterea rotatorie
B. [ ] Solubilitatea
C. [x] Indicele de absorbţie
---------------------------------------------------------------------
411. CM Pentru determinarea cantitativă a hormonilor steroizi se utilizează metodele:
A. [x] Gravimetrică
C. [ ] Refractometrică
D. [x] Cromatografia de lichide de înaltă performanţă
E. [x] Cromatografia de gaze
---------------------------------------------------------------------
412. CM Efectul de fluorescenţa a reacţiei se foloseşte pentru identificarea
substanţelor medicamentoase:
A. [ ] Fenobarbital
B. [x] Acid folic
C. [x] Riboflavină
D. [ ] Metamizol sodic (Analgină)
E. [x] Bromhidrat de tiamină
---------------------------------------------------------------------
413. CM Derivaţii fenotiazinei pot fi diferenţiaţi, aplicând metodele:
A. [x] Cromatografia în strat subţire
B. [x] Spectrofotometria în UV
C. [x] Spectrofotometria în IR
D. [ ] Polarimetria
E. [ ] Refractometria
---------------------------------------------------------------------
414. CM Valoarea absorbţiei specifice depinde de:
A. [x] Grosimea stratului
B. [ ] Lungime de undă
C. [x] Concentraţia soluţiei (1g în 100 ml)
D. [x] Concentraţia soluţiei (g/mol în 1 l)
E. [x] Absorbanţă
---------------------------------------------------------------------
83
415. CM În monografiile farmacopeice particulare se consideră constante fizice:
B. [x] Puterea rotatorie specifică
C. [x] Punct de topire
D. [ ] Culoarea soluţiei
E. [x] Absorbanţa specifica
---------------------------------------------------------------------
416. CS Treo- şi eritro- stereoizomeria este condiţionată de prezenţa în structura
moleculei a:
A. [ ] Hidroxilului alcoolic secundar
B. [ ] Radicalului de ciclohexan
C. [ ] Atomului chiralic de carbon
D. [ ] Câtorva atomi chiralici de carbon, care sânt situaţi la distanţă unul faţă de altul
E. [x] Doi atomi chiralici de carbon vecini
---------------------------------------------------------------------
417. CM Gradul relativ de puritate ale substanţelor medicamentoase
caracterizează constantele fizice:
B. [ ] Gradul de albeaţă a pulberilor
C. [x] Vâscozitatea
D. [x] Interval de distilare
E. [x] Punct de solidificare
---------------------------------------------------------------------
418. CM Pentru determinarea identităţii substanţelor medicamentoase se folosesc
următoarele constante fizice:
A. [x] Puterea rotatorie specifică
B. [ ] Solubilitatea
C. [x] Absorbanţa specifică
---------------------------------------------------------------------
419. CS În calitate de constantă fizică, prevăzută în monografiile farmacopeice
particulare, poate fi:
B. [ ] Culoarea soluţiei
C. [ ] Conţinutul de substanţe volatile
D. [ ] Tulbureala soluţiei
E. [x] Puterea rotatorie specifică
---------------------------------------------------------------------
420. CM Refractometria se utilizează pentru determinarea:
A. [x] Identităţii substanţelor
B. [x] Puritaţii substanţelor
C. [ ] Structurii substanţelor
D. [x] Conţinutului substaneţelor în soluţii
E. [ ] Activităţii optice
---------------------------------------------------------------------
421. CS Conţinutul substanţei în soluţie (%), prin metoda refratometrică, se
calculează prin formula:
84
A. [ ]
X % =n x−n0
B. [ ]
X % =n x⋅F−n 0
n0 −n x
X%=
C. [ ] F
nx
X%=
D. [ ] F−n0
nx −n 0
X%=
E. [x] F
---------------------------------------------------------------------
422. CS Conţinutul substanței medicamentoase (g) în soluție prin metoda
refractometrică se calculează cu ajutorul formulei:
n −n
C g= x 0
a) [x] F⋅100
b) [ ] C g =(n 0−n x )⋅F⋅100
F
C g=
c) [ ] (n0 −n x )
n 0 +n x
C g=
d) [ ] F⋅100
n −n
C g= x 0
e) [ ] F
---------------------------------------------------------------------
423. CM Valoarea unghiului de rotaţie depinde de:
A. [ ] Reacţia mediului
B. [x] Natura substanţei optic active
C. [x] Lungimea drumului parcurs de lumina polarizată într-un mediu optic activ
D. [x] Lungimea de undă a luminii
E. [ ] Intensitatea luminii de polarizare
---------------------------------------------------------------------
424. CS Valoarea devierii planului de polarizare de la poziţia iniţială se numeşte:
A. [ ] Indice de refracţie
B. [x] Unghi de rotaţie
C. [ ] Putere rotatorie
D. [ ] Absorbanţă (densitate optică)
E. [ ] Indice a molar de absorbţie
---------------------------------------------------------------------
425. CS Rotaţia optică - este capacitatea substanţelor să:
A. [x] Rotească planul de polarizare la trecerea prin el a luminii polarizate
B. [ ] Rotească planul de polarizare la trecerea prin el a luminii difuze
C. [ ] Absoarbă radiaţia electromagnetică
D. [ ] Refracte planul de polarizare la trecerea prin el a luminii de polarizare
E. [ ] Reflecte lumina de polarizare
---------------------------------------------------------------------
426. CM Valoarea unghiului de rotaţie depide de:
85
A. [x] Natura substanţei optic active
B. [ ] Reacţia mediului soluţiei
C. [x] Lungimea drumului parcurs de lumina polarizată într-un mediu optic activ
E. [x] Concentraţia substanţei optic active
---------------------------------------------------------------------
427. CM Determinarea puterii rotatorii, în lipsa altor specificaţii, se petrece:
A. [ ] În regiunea ultravioletă a spectrului
B. [x] La temperatura de 200С
C. [ ] La temperatura de 300С
D. [x] La lungimea de undă ale liniilor D a spectrului sodiului
E. [ ] În regiunea infraroşie a spectrului
---------------------------------------------------------------------
428. CM Valoarea unghiului de rotaţie depinde de:
A. [x] Lungimea drumului parcurs de lumina polarizată într-un mediu optic activ
B. [x] Natura substanţei optic active
C. [ ] Conţinutul umedităţii în substanţa optic activă
E. [x] Natura solventului
---------------------------------------------------------------------
429. CS Valoarea puterii rotatorii specifice pentru substanţele lichide se calculează
după formula:
α⋅100
[α ]20
D=
A. [ ] l⋅c
α⋅100
[α ]20
D=
B. [ ] l⋅ρ
α⋅ρ
[α ]20
D=
C. [ ] l⋅100
α⋅¿
[α ]20
D= ¿
D. [x] l⋅ρ
20
E. [ ] [α ]D =α⋅100
---------------------------------------------------------------------
430. CS Conţinutul (%) substanţei optic active în soluţie se determină după formula:
α
C %= 20
A. [ ] [ α ]D⋅l⋅100
α⋅l
C %=
B. [ ] [ α ]20
D ⋅100
α⋅100
C %=
C. [x] [ α ]20
D⋅l
20
[ α ]D⋅l
C %=
D. [ ] α⋅100
20
[ α ]D
C %=
E. [ ] α⋅l⋅100
86
---------------------------------------------------------------------
431. CM Părţile principale ale spetrofotometrelor UV-VIS sunt:
A. [x] Sursa de iradiere
B. [x] Monocromatorul
C. [x] Secţiunea pentru cuve
D. [x] Aparatul fotometric, bazat pe utilizarea fotoelementelor
E. [ ] Analizatorul
---------------------------------------------------------------------
432. CM Părţile principale ale polarimetrului sunt:
A. [x] Sursa de lumină
B. [ ] Monocromator
C. [x] Polarizator
D. [x] Tubul, umplut cu proba cercetată
E. [x] Analizatorul
---------------------------------------------------------------------
433. CS Transmitanţa se calculează după formula:
A. [ ]
T %=I⋅I 0⋅100
I
T %= ⋅100
B. [x] I0
100
T %= ⋅I
C. [ ] I0
I0
T %= ⋅I
D. [ ] 100
I
T %= 0⋅100
E. [ ] I
---------------------------------------------------------------------
434. CS Trecerea de la absorbţia specifică la cea molară se efectuează după formula:
1%
A. [ ] ε =A 1 cm⋅M r⋅10
Mr
ε =A 11 %
cm⋅
B. [x] 10
1%
A + Mr
ε = 1cm
C. [ ] 10
A 1%
ε = 1cm
D. [ ] M r⋅10
A 1% ⋅10
ε= 1cm
E. [ ] Mr
---------------------------------------------------------------------
435. CS Pentru identificarea spoturilor pe cromatogramă se calculează Rf după
formula:
A. [ ]
Rf =a⋅b
87
B. [ ]
Rf =a⋅b⋅100
1
Rf = ⋅b
C. [ ] a
100
Rf =
D. [ ] a⋅b
a
Rf =
E. [x] b
---------------------------------------------------------------------
436. CM Analiza cromatografică se utilizează pentru determinarea:
A. [ ] Activităţii farmacologice
B. [x] Identităţii substanţelor
C. [x] Identităţii impurităţilor
D. [x] Cantitativă a principiilor activi
E. [x] Separarea ingredienţilor în forma medicamentoasă
-------------------------------------------------------
437. CM Valoarea indicelui de hidrogen (рН) se determină prin:
A. [x] Potenţiometrică
B. [ ] Polarimetrică
C. [x] Colorimetrică
D. [ ] Fotocolorimetrică
E. [ ] Refractometrică
---------------------------------------------------------------------
438. CM Pentru determinarea рН-ului se folosesc aparatele:
A. [ ] Polarimetrele
B. [x] Potenţiometrele
C. [x] pH - metrele
D. [ ] Refractometrele
E. [ ] Spectrofotometrele
---------------------------------------------------------------------
439. CM Valoarea absorbției specifice depinde de:
A. [x] Natura chimica a substanţei de interes
B. [ ] Grosimea sratului de proba traversata de radiaţie
C. [x] Natura solventului în care este dizolvată substanta de interes
D. [x] Lungimea de unda a radiaţiei care traverseaza proba
E. [ ] Concentraţia substanţei de interes în proba investigată
---------------------------------------------------------------------
440. CS În titrarea potenţiometrică se stabileşte volumul echivalent de soluţie
titrantă prin măsurarea:
A. [ ] Gradului de disociere
B. [ ] Puterii ionice
C. [ ] Reacţiei mediului
D. [x] Forţei electromotoare a perechii de electrozi special selectaţi
E. [ ] Volumului de indicator
---------------------------------------------------------------------
441. CM Spectrele IR- sunt utilizate pentru:
88
A. [x] Identificarea substanţelor
B. [ ] Determinarea impurităţilor comune
C. [x] Determinarea cantitativă
D. [x] Cercetarea moleculelor
E. [ ] Determinarea stării de agregare
---------------------------------------------------------------------
442. CS Valoarea absorbanţei specifice se determină după formula:
A⋅C
A 11 %cm=
A. [ ] l
A⋅l
A 11 %cm=
B. [ ] C
A
A 11 %cm=
C. [x] C⋅l
1%
D. [ ] A 1 cm= A⋅C⋅l
C
A 11 %cm=
E. [ ] A⋅l
---------------------------------------------------------------------
443. CS Conţinut cantitativ (g) de substanţă medicamentoasă în soluţie prin metoda
refractometrică se calculeaza cu ajutorul formulei:
n 0−n
C g=
A. [ ] F⋅100
n−n0
C g=
B. [x] F⋅100
( n−n0 )⋅100
C g=
C. [ ] F
(n+n 0 )⋅100
C g=
D. [ ] F
F⋅100
C g=
E. [ ] (n−n0 )
---------------------------------------------------------------------
444. CM Metoda fotometrică pe bază de extracţie are următoarele avantaje:
A. [x] Selectivitate
B. [x] Reduce hidroliza compuşilor complecşi coloraţi
C. [x] Reduce influenţa altor substanţe
D. [x] Creşte sensibilitatea, pentru că permite concentrarea substanţelor de analizat
E. [ ] Spectru larg de radiaţie UV
---------------------------------------------------------------------
445. CM Cromatografia în faza gazoasa este o varianta a cromatogfiei pe coloana în
care:
A. [x] Faza mobila este gazoasa, iar faza staţionara este un lichid absorbit pe un suport
solid
B. [ ] Atat faza mobila, cat şi faza staţionara, sunt gazoase
89
C. [ ] Faza mobila este gazoasa, iar faza staţionara este o răşină schimbatoare de ioni
D. [ ] Faza mobila este lichida, iar faza staţionara este gazoasa
E. [x] Faza mobila este gazoasa, iar faza staţionara este solida
---------------------------------------------------------------------
446. CM În cromatografia lichida cu faze inversate, faza staţionara poate fi:
A. [ ] Polara
B. [x] Nepolara
C. [ ] Răşină schimbatoare de cationi (cationit)
D. [x] Silicagel hidrofobizat prin silanizare
E. [ ] Răşină schimbatoare de anioni (anionit)
---------------------------------------------------------------------
447. CМ Indicaţi metodele fizico-chimice care au la bază următoarea schemă:
a) [ ] Cromatografia în strat subţire

b) [x] Spectrofotometria în UV-VIS
c) [x] Spectrofotometria în IR
d) [ ] Polarimetria
e) [ ] Refractometria
---------------------------------------------------------------------
448. CS Indicaţi metoda fizico-chimică care are la bază următoarea schemă:
a) [x] Polarimetria
b) [ ] Refractometria
c) [ ] Spectrofotometria în IR
d) [ ] Cromatografia gaz-lichidă
e) [ ] Cromatografia în strat subţire
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Refractometria
b) [ ] Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC)
90
d) [x] Polarimetria
e) [ ] Spectrofotometria în UV-VIS
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Refractometria
b) [x] Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC)
d) [x] Cromatografia în strat subţire
e) [ ] Spectrofotometria în domeniul vizibil
---------------------------------------------------------------------

b) [ ] Spectrofotometria în domeniul ultraviolet
d) [ ] Potenţiometria
e) [x] Refractometria
---------------------------------------------------------------------

b) [x] Potenţiometria
d) [ ] Polarimetria
91
e) [ ] Refractometria
---------------------------------------------------------------------
453. CS Metoda fizico-chimică realizată cu ajutorul dispozitivului din imagine este:
a) [ ] Măsurarea рH-lui
b) [x] Titrarea potenţiometrică
c) [ ] Obţinerea spectrului de absorbţie
d) [ ] Obţinerea cromatogramei
e) [ ] Determinarea indicelui de refracţie
---------------------------------------------------------------------
454. CS Aparatul din imagine se numește:
a) [ ] Fotoelectrocolorimetru
b) [ ] Cromatograf de gaze
c) [x] Refractometru
d) [ ] Polarimetru
e) [ ] Potenţiometru
---------------------------------------------------------------------
455. CM Constantele fizice utilizate în FR-X pentru controlul calităţii substanţelor
medicamentoase sunt:
A. [x] Puterea rotatorie specifică
B. [x] Punct de topire
C. [x] Absorbanţa specifică
D. [x] Indice de refracţie
E. [ ] Potenţialul redox
---------------------------------------------------------------------
456. CS Precizaţi ce reprezintă următoarea imagine:
92
a) [ ] Spectru de absorbţie IR
b) [ ] Spectru de absorbţie UV
c) [ ] Spectru de absorbţie VIS
d) [x] Cromatograma HPLC
e) [ ] Cromatograma pe strat subţire
---------------------------------------------------------------------
457. CМ Selectaţi indicii de calitate în baza cărora se face standardizarea
Clorhidratului de pilocarpină:
B. [x] Putere rotatorie specifică
C. [x] pH
D. [ ] Absorbţia luminii
E. [ ] Ionii de clor
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
458. CМ Precizaţi ce reprezintă următoarea imagine:
b) [x] Spectru de absorbţie UV
c) [x] Spectru de absorbţie VIS
d) [ ] Cromatograma HPLC
---------------------------------------------------------------------
93
a) [x] Spectru de absorbţie IR
---------------------------------------------------------------------
e) [x] Cromatograma pe strat subţire
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Cromatografia gaz-lichidă

b) [ ] Refractometria
c) [x] Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC)
d) [ ] Spectrofotometria în IR
e) [ ] Spectrofotometria în domeniul vizibil
---------------------------------------------------------------------
94
5. Formelor farmaceutice
462. CS Identificarea Salicilatului de sodiu şi Benzoatului de sodiu în forma
medicamentoasă prin metoda express se face cu:
Rp.: Salicilat de sodiu
Benzoat de sodiu aa 2,0
Apă purificată 100,0
a) [ ] Acid clorhidric
b) [x] Clorură de fier (III)
c) [ ] Sulfat de fier (II)
d) [ ] Sulfat de cupru (II)
e) [ ] Nitrat de argint
---------------------------------------------------------------------
463. CS Identificarea Benzoatului de sodiu şi a Salicilatului de sodiu în forma
medicamentoasă după principiul diferenţei de solubilitate a compuşilor complecşi în
deferiţi solvenţi se face cu:
Rp.: Benzoat de sodiu
Salicilat de sodiu aa 2,0
Apă purificată 100 ml
a) [ ] Sulfat de fier (II)
b) [ ] Clorură de fier (III)
c) [ ] Clorură de cobalt (II)
d) [x] Clorură de cupru (II)
e) [ ] Nitrat de cobalt
---------------------------------------------------------------------
464. CS Dozarea Salicilatului de sodiu în prezenţa Metenaminei
(Hexametilentetraminei) în forma medicamentoasă se face prin metoda:
Metenamină aa 2,0
Apă purificată ad 100,0
se utilizează metoda:
A. [ ] Acidimetrică
B. [ ] Iodclorimetrică
C. [ ] Iodometrică
D. [x] Bromatometrică
E. [ ] Alcalimetrică
---------------------------------------------------------------------
465. CS Identitificarea Hexametilentetraminei şi a Salicilatului de sodiu în
amestec cu un singur reagent are loc prin reacţia de formare a:
A. [ ] Indofenolului
B. [x] Colorantului aurinic
C. [ ] Taleiochininei
D. [ ] Murexidului
E. [ ] Azocoloranţilor
---------------------------------------------------------------------
466. CS Identificarea concomitentă a Fosfatului de codeină şi a Hidrogencarbonatului
de sodiu are loc cu reagentul:
95
A. [ ] Dragendorff
B. [x] Marquis
C. [ ] Soluţia de nitrat de argint
D. [ ] Soluţia de sulfat de magneziu
E. [ ] Soluţiile de molibdat de amoniu şi benzidină
---------------------------------------------------------------------
467. CS Dozarea Acidului nicotinic în forma medicamentoasă:
Rp.: Clorura de calciu 0,06
Acid nicotinic 0,03
Clorură de tiamină 0,01
Apă purificată 10,0
B. [x] Iodometrică indirectă
C. [ ] Acidimetrică
D. [ ] Fotocolorimetrică, bazată pe formarea aldehidei
E. [ ] Metoda Kjeldahl
---------------------------------------------------------------------
468. CS Dozarea Clorhidratului de procaină în forma medicamentoasă:
Rp.: Procaină clorhidrat 0,25
Clorură de calciu 0,3
Clorură de sodiu 0,5
Soluţie de Acid clorhidric 0,1 mol/l-0,5 ml
Apă pentru injecţii până la 100 ml
A. [ ] Argentometrică
B. [x] Nitritometrică
C. [ ] Acidimetrică
D. [ ] Complexonometrică
E. [ ] Neutralizarea în mediu anhidru
---------------------------------------------------------------------
469. CS Dozarea Salicilatului de sodiu în forma medicamentoasă:
A. [ ] Acidimetria
B. [x] Bromatometria
C. [ ] Complexonometria
D. [ ] Nitritometria
E. [ ] Alcalimetria
---------------------------------------------------------------------
470. CM Dozarea Acidului ascorbic în forma medicamentoasă:
Rp.: Acid acetilsalicilic 0,3
Acid ascorbic 0,1
se utilizează metodele:
A. [ ] Alcalimetria
B. [x] Iodometria (fără indicator)
96
C. [x] Iodatometria
D. [x] Iodclorometria
E. [ ] Argentometria
---------------------------------------------------------------------
471. CM Identificarea Fosfatului de codeină în forma medicamentoasă:
Rp.: Fosfat de codeină 0,015
Hidrogencarbonat de sodiu 0,3
se face cu:
A. [x] Reactivul Marquis
B. [ ] Soluţia de clorură fierică (III)
C. [x] Acidul azotic concentrat
D. [x] Reactivul Frede
E. [x] Molibdatul de amoniu şi benzidină
---------------------------------------------------------------------
472. CM Identitificarea Clorhidratului de tetraciclină în forma medicamentoasă:
Rp.: Unguent de Clorhidrat de tetraciclină 1%-10,0
se face cu:
a) [x] Acid sulfuric concentrat
b) [x] Soluţie de clorură de fier (III)
c) [x] Acid clorhidric concentrat
d) [x] Soluţie de nitrat de argint
e) [ ] Soluţie de sulfat de magneziu
---------------------------------------------------------------------
473. CS Pentru dozarea Salicilatului de sodiu în forma medicamentoasă:
se face prin metoda:
a) [ ] Acidimetrică
b) [ ] Polarimetrică
c) [ ] Nitritometrică
d) [x] Bromatometrică
e) [ ] Alcalimetrică
---------------------------------------------------------------------
474. CS Metoda de determinare cantitativă a soluţiei de clorură de calciu 50%,
rentabilă din punct de vedere economic este:
A. [ ] Complexonometria
B. [ ] Polarimetria
C. [ ] Argintometria
D. [ ] Nitrotometria
E. [x] Refractometria
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
475. CS Pentru determinarea cantitativă a Sulfanilamidei (Streptocidei) din unguent,
în controlul farmaceutic intern se foloseşte metoda:
H2N SO2 - NH2
97
a) [ ] Argintometrică
b) [x] Nitritometrică
c) [ ] Alcalimetrică
d) [ ] Acidimetrică în mediu anhidru
e) [ ] Acidimetrică
---------------------------------------------------------------------
476. CM Dozarea soluţiei de Bromură de sodiu 20% (concentrat) se poate face prin
metodele:
B. [ ] Complexonometrică
C. [x] Refractometrică
D. [ ] Permanganatometrică
E. [x] Argintometrică
---------------------------------------------------------------------
477. CS Metoda cea mai rentabilă economic pentru determinarea cantitativă a
substanţei medicamentoase în forma farmaceutică
Rp: Sol. Сlorura de sodiu 10%-200 ml
Sterilis!
D.S.
este:
A. [x] Refractometrică
B. [ ] Iodometrică
C. [ ] Argintometrică
D. [ ] Nitritometrică
E. [ ] Bromatometrică
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
478. CM Metabisulfitul de sodiu este utilizat ca antioxidant pentru a stabiliza soluţiile
injectabile uşor oxidabile a următoarelor substanţe medicamentoase:
A. [x] Clorhidrat de clorpromazină (Aminazină)
B. [ ] Glucoză
C. [x] Clorhidrat de epinefrină (Adrenalină)
D. [x] Acid ascorbic
E. [ ] Clorhidrat de procaină (Novocaină)
---------------------------------------------------------------------
479. CM Acidul clorhidric se foloseşte ca stabilizator în componenţa soluţiilor
injectabile a următoarelor substanţe medicamentoase:
A. [x] Sulfat de atropină
B. [ ] Cafeină benzoat de sodiu
C. [x] Clorhidrat de morfină
D. [ ] Aminofilină (Eufilină)
E. [x] Clorhidrat de bendazol (Dibazol)
---------------------------------------------------------------------
480. CM Caracterul relativ al purităţii formelor farmaceutice pentru injecţii poate fi
apreciat prin cercetările incluse în DAN:
A. [ ] Volumul nominal
B. [x] рН-ul soluţiei
C. [x] Culoarea
98
D. [x] Transparenţa
E. [x] Impurităţi mecanice
---------------------------------------------------------------------
481. CM Controlul chimic integral al soluţiilor pentru injecţii pînă la sterilizare include:
A. [x] Cercetarea identităţii
B. [ ] Siguranţa etanşării
C. [x] Determinarea pH-ului
D. [x] Determinarea cantitativă a substanţelor active
E. [x] Determinarea cantitativă a substanţelor izotonice şi stabilizatoare
---------------------------------------------------------------------
482. CS Testul, ce garantează exactitatea dozării substanţei medicamentoase în soluţii
injectabile este:
A. [ ] Transparenţa soluţiei
B. [ ] Umplerea fiolei
C. [ ] Determinarea inpurităţilor mecanice
D. [x] Limita abaterii conţinutului de substanţă medicamentoasă
E. [ ] Determinarea sterilităţii
---------------------------------------------------------------------
483. CS Determinarea cantitativă a Bromurii de sodiu din forma farmaceutică
Rp: Bromura de sodiu 1,0
Cofein-benzoat de sodiu 0,5
Apă pururificată 200,0 ml
se face prin metoda:
a) [ ] Refractometrică
b) [x] Argintometrică Fajans
c) [ ] Complexonometrică
d) [ ] Acidimetrică
e) [ ] Bromatometrică
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
484. CM Calcularea titrul mediu (Tmed) în forme medicamentoase se efectuează după
formula:
V
T med=
A. [ ] a
c 1⋅T 1B / A +c 2⋅T 2B/ A +. .. . .
T med=
B. [x] c1 +c 2 +. .. .
C B⋅M r ⋅f A
A
T med=
C. [ ] 1000
(c 1⋅T 1B/ A + c2⋅T 2B / A )⋅M rA
T med=
D. [ ] c 1+ c 2
1 2
c +c
T med=
c1 c2
+
E. [x] T 1B / A T 2B / A
---------------------------------------------------------------------
99
---------------------------------------------------------------------
485. CS În analiza unei forme farmaceutice lichide, la combinarea metodelor titrimetrică
şi refractometrică, calcularea conţinutului substanţei de analizat (%) prin metoda
refractometrică se va face folosind formula:
[ n−(n0 +C 1 F1 +.. . .C n F n )]
X%=
A. [ ] F⋅100
[ n−( n0 +C 1 F1 +.. . .C n F n )]⋅P
X%=
B. [ ] F
n+n0 + C1 F 1 +. .. .C n F n
X%=
C. [x] F
[ n−(n0 +C 1 F1 +.. . .C n F n )]
X%= ⋅100
D. [ ] F
[ n−( n0 +C 1 F1 +.. . .C n F n )]⋅P
X%=
E. [ ] F⋅100
---------------------------------------------------------------------
486. CS În analiza unei forme farmaceutice solide (pulbere), la combinarea metodelor
titrimetrică şi refractometrică, calcularea conţinutului substanţei de analizat (g) prin
metoda refractometrică se va face folosind formula:
[ n−(n0 +C1 F 1 +. .. . Cn F n )]
X gr=
A. [ ] F⋅100
[ n−(n0 +C1 F 1 +. .. . C n F n )]⋅P
X gr =
B. [ ] F
[ n−(n0 +C1 F 1 +. .. . C n F n )]⋅P
X gr=
C. [ ] F⋅a
[ n−(n0 +C1 F 1 +. .. . Cn F n )]
X gr = ⋅100
D. [ ] F
[ n−(n0 +C1 F 1 +. .. . Cn F n )]⋅V⋅P
X gr =
E. [x] F⋅a⋅100
---------------------------------------------------------------------
487. CM Formulele de calcul a conţinutului substanţelor medicamentoase în forme
medicamentoase la titrarea după alicotă:
V⋅T B/ A⋅K⋅V b .c ⋅100.
X%=
A. [x] a⋅V p.
V⋅T B/ A⋅K⋅100
X%=
B. [ ] a
(V 1⋅К 1−V 2 K 2 )⋅T B/ A⋅Р m. med .
X gr =
C. [ ] a
V⋅T B / A⋅K⋅V b . c .⋅Рm . med .
X gr =
D. [x] a⋅V p
100
V⋅T B/ a⋅K⋅100
X%= ⋅100
E. [ ] а⋅(100−b )
---------------------------------------------------------------------
488. CM Identificarea Hidrocarbonatului de sodiu în forma farmaceutică
Rp.: Iodura de potasiu
Hidrocarbonat de sodiu aa 0,2
Apă pururificată 10,0 ml
D.S.
se face cu:
a) [x] Acid sulfuric
b) [ ] Hidroxid de sodiu
c) [x] Acid clorhidric
d) [ ] Clorura de calciu
e) [ ] Sulfat de cupru (II)
---------------------------------------------------------------------
489. CS La descriere (controlul organoleptic) forma farmaceutică
Rp.: Riboflavină 0,002
Sol. Сlorura de sodiu 0,9%-10,0 ml
D.S.
este:
A. [ ] Soluţie limpede, galben, cu miros specific
B. [ ] Soluţie limpede incoloră
C. [ ] Pulbere microcristalină uşoară, albă, fără miros
D. [ ] Pulbere microcristalină, galben
E. [x] Soluţie limpede, galben, fără miros
---------------------------------------------------------------------
490. CM Formulele de calcul a conţinutului de substanţă activă în soluţii injectabile:
V⋅T B/ A⋅K⋅V b .с
X%= ⋅100
A. [x] а⋅V p.
V⋅T B/ A⋅K
X%= ⋅100
B. [x] а
V⋅T B / A⋅K
X g/ml=
C. [x] а
V⋅T B/ A⋅K⋅100
X g= ⋅P
D. [ ] а⋅( 100−b)
(V −V p . c . )⋅T B / A⋅К
X%= ⋅100
E. [x] а
---------------------------------------------------------------------
491. CМ Formele farmaceutice care se determină cantitativ prin următoarea formulă de
V⋅T B/ A⋅K
X g= ⋅P
calcul: а , în care P este masa sau volumul formei farmaceutice
conform reţetei, sunt:
A. [x] Pulberi
B. [ ] Substanţe medicamentoase
101
C. [x] Soluţii
D. [x] Unguente
E. [ ] Comprimate
---------------------------------------------------------------------
V⋅T B/ A⋅K
X g= ⋅P
492. CS Semnificaţia valorii "P" în formula а de calcul a
conţinutului de substanţe active în pulberi este masa:
A. [x] Unei pulberi conform prescripţiei medicale
B. [ ] Tuturor pulberilor conform prescripţiei medicale
C. [ ] Medie a pulberilor din dozele prescrise de pulberi
D. [ ] Unei pulberi determinată experimental
E. [ ] Substanţei active analizate din pulbere conform prescripţiei medicale
---------------------------------------------------------------------
V⋅T B/ A⋅K
X g= ⋅P
493. CS Semnificaţia valorii «P» în formula а de calcul a
conţinutului de substanţe active în comprimate este masa:
A. [ ] Unui comprimat conform prescripţiei medicale
B. [ ] Medie a 10 comprimate
C. [ ] Medie a 20 comprimate conform prescripţiei medicale
D. [ ] Unui comprimat determinată experimental
E. [x] Medie a 20 comprimate determinată experimental
---------------------------------------------------------------------
V⋅T B/ A⋅K
X g= ⋅P
494. CS Semnificaţia valorii «P» în formula а de calcul a conţinutului
de substanţe active în supozitoare este:
A. [ ] Masa tuturor supozitoarelor din prescripţia medicală
B. [x] Masa medie a unui supozitor din prescripţia medicală
C. [ ] Masa supozitoarelor conform dozelor prescrise
D. [ ] Masa unui supozitor determinată experimental
E. [ ] Masa substanţei active din supozitoare conform prescripţiei medicale
---------------------------------------------------------------------
495. CМ Formele farmaceutice pentru care se aplică formula de calcul a conţinutului de
V⋅T B/ A⋅K
ω= ⋅100
substanţe active а sunt:
A. [x] Picături oftalmice
B. [x] Mixtură
C. [x] Soluţie injectabilă
D. [ ] Supozitoare
E. [ ] Pulberi
---------------------------------------------------------------------
496. CМ Factorii externi care influienţează calitatea formelor farmaceutice sunt:
A. [x] Temperatura
B. [x] Lumina
C. [x] Umiditatea aerului
D. [x] Oxigenul din aer
E. [ ] Bioxidul de carbon din aer
102
---------------------------------------------------------------------
497. CМ Indicii în baza cărora se face concluzia privind calitatea formelor farmaceutice
sunt:
A. [x] Descriere
B. [x] Identificare
C. [ ] Constante fizice
D. [x] Indici specifici formei farmaceutice
E. [x] Determinare cantitativă
---------------------------------------------------------------------
498. CМ Sursele de impurităţi în formele medicamentoase provin de la:
A. [ ] Aparataj
B. [x] Materia primă
C. [x] Solvenţi
D. [ ] Personal
E. [x] Produşi de degradare
---------------------------------------------------------------------
499. CS Modificările care pot avea loc în procesul depozitării picăturilor oftalmice de
Sulfacil de sodiu, la acţiunea luminii şi oxigenului din aer sunt:
A. [ ] Apariţia precipitatului
B. [x] Îngălbenirea soluţiei
C. [ ] Mărirea pH-ului
D. [ ] Scăderea pH-ului
E. [ ] Schimbarea unghiului de rotaţie
---------------------------------------------------------------------
CM Absorbtivitatea (a) poate fi exprimat prin:

F. [x] ε - absorbanța molară
G. [ ] А - absorbanţa
1%
H. [ ] A 1 cm - transmitanța
1%
I. [x] A 1 cm - absorbanţa specifică
J. [ ] ε - absorbanţa specifică
---------------------------------------------------------------------
CS Absorbtivitatea a soluţiei (a) se calculează după formula:
c
a=
K. [ ] A⋅l⋅100
c⋅100
a=
L. [ ] A⋅l
c⋅l
a=
M. [ ] A⋅100
103
A
a=
N. [x] c⋅l
c⋅l
a=
O. [ ] A
104

CM-2019-2020-500-1-1 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CM-2019-2020-500-1-1 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE

pentru examenul la Controlulul medicamentelor

7. CM La cercetările, care garantează exactitatea dozării substanţelor

132. CS Clasificarea chimică a substanţelor medicamentoase se efectuează în

KOH + HCl KCl + H2O

I2 + 2 Na2S2O3 2 NaI + Na2S4O6

R' - CH2 - OH + (CH3CO)2O R' - CH2 - O - C - CH3 + CH3COOH

CH3COOH + KOH CH3COONa + H2O

KOH + HCl KCl + H2O

KOH + HCl KCl + H2O

I2 + 2 Na2S2O3 2 NaI + Na2S4O6

A. [x] „Indice de aciditate"

I2 + 2 Na2S2O3 2 NaI + Na2S4O6

H2N C - O - CH2 - CH2 - N

H5C2 CH2 N CH3

216. CS Grupa funcţională C CH este:

220. 375. CS Grupa funcţională este:

221. CS Grupa funcţională O este:

H2N SO2 - NH2

A. [x] Amină aromatică

c) [ ] Amină terţiară a ciclului imidazolic

A. [ ] Atomul de azot terţiar (7) şi grupa imidă

D. [x] Sulfamidă substituită

3. Metode de analiza chimice

269. CM Pentru determinarea cantitativă a substanţelor medicamentoase se

c) [x] Aminică aromatică secundară

d) [x] Nitro-grupele în ciclul aromatic după reducere

e) [x] Nitrozo-grupele în ciclul aromatic după reducere

D. [x] Volumul soluției standarde (titrate) - V

5 H2O2 + 2 KMnO4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4 + 5 O2 + 8 H2O

H2N SO2 - NH2

4. Metode de analiza fizico-chimice

373. CS Metoda fotometrică de analiză se bazează pe

a) [ ] Cromatografia în strat subţire

a) [ ] Cromatografia în strat subţire

a) [ ] Cromatografia în strat subţire

a) [x] Cromatografia gaz-lichidă

H2N SO2 - NH2

CM Absorbtivitatea (a) poate fi exprimat prin:

S-ar putea să vă placă și