Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
La absolut toate mesele să fie cel puțin o legumă sau un fruct.
Exemple de meniuri și porții:
http://www.firststepsnutrition.org/newpages/Infants/first_year_of_life.html
http://www.firststepsnutrition.org/newpages/Early_Years/eating_well-early_years.html
Î: Cum reușim să mai oferim un meniu variat copiilor ce dezvoltă "afinități" pentru anumite
alimente și doar pe acelea le vrea/acceptă/mănâncă?
R: Continui să îi oferi meniul variat și le lași la vedere ca să poată să le ceară.
Pentru a putea spune ca unui copil nu îi place un aliment trebuie să îl guste (nu să i-l oferi ci efectiv
să guste) de 15-20 ori. Evitați să cădeți în capcana lui “lasă că îi dau aia, măcar să mănânce”. De
altfel, copiilor li se schimbă des preferințele, astfel încât un aliment pe care îl respinge astăzi ar putea
fi preferatul săptămânii viitoare. Rolul părintelui este să îi ofere un meniu variat și sănătos.
3
Alimentele care dau cel mai frecvent alergii și care sunt obligatoriu marcate pe ambalajele produselor
sunt:
Țelina
Cerealele care conțin gluten (grâu, secară, orz)
Crustaceele (crab, homar, creveți)
Ouăle (nu se face diferența între gălbenuș și albuș)
Peștele
Lupin-ul (un tip de fasole)
Laptele (de fapt proteina din lapte)
Moluștele
Mustarul
Nucile (oleaginoasele) – caju, migdale, alune de pădure, nuci românești, de macadena,
braziliene, pecan
Alunele în coajă
Semințele de susan
Soia
Sulfiții (deseori prezenți în fructele uscate)
http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/food-allergies-in-children.aspx
Î: E mai bine să oferim lapte, ouă, carne din magazine sau din sursă sigură?
R: Conceptul de sursă sigură este extrem de vag. Atâta timp cât animalul nu este crescut, hrănit,
muls/tăiat de voi, nu prea aveți de unde să știți ce mâncați și oferiți copilului. Multe “surse sigure” nu
respectă nicio normă. Faptul că sunt crescute în curtea cuiva nu înseamnă că sunt “sigure”.
Laptele trebuie să fie fiert sau pasteurizat înainte de a fi oferit copiilor, iar toate produsele lactate să
fie pasteurizate, de asemenea. Citiți pe etichetă pentru a vă asigura că diversele brânzeturi (în
special franceze) sunt făcute din lapte pasteurizat. În cazul în care produsul nu este pasteurizat,
pregătirea termică îl face de asemenea bun pentru consum. Cașul de la mama sau bunica de la țară
poate fi gătit (preparat termic) și dat copilului fără probleme daca nu conține (multă) sare.
Ouăle și carnea nu se spală, pentru a nu împrăștia eventuale bacterii pe vase sau alte alimente.
Spălați-vă pe mâini de fiecare dată după ce umblați cu ouă crude sau cu carne crudă, înainte de a
atinge alte alimente. Evident, spălați bine fructele și legumele înainte de a le consuma.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/food-safety-hygiene.aspx
Există anumite studii care spun că laptele bio este mai bogat în Omega3. Vezi și întrebarea privind
produsele bio de mai jos.
9
și fără și se pot folosi alte alimente mai puțin la modă. Dacă nu vă plac și nu le consumați frecvent în
casă, nu aveți de ce să le cumpărați special pentru copil.
Carnea roșie este cea mai importantă sursă de fier, atât din punct de vedere al cantității cât și al
modului de asimilare. Leguminoasele și legumele cu frunze verzi sunt de asemenea foarte bogate în
fier, precum și sfecla.
Î: Mierea, siropul de arțar/agave/porumb, melasă, pasta de curmale sunt alternative mai bune
la zahăr?
R: Pe scurt, nu. Zahărul nu aduce absolut niciun beneficiu oamenilor și cu precădere copiilor. Orice
formă de zahăr ‘liber’ (care se poate adauga, nu zahărul care se regăsește în mod natural în fructe,
legume și lapte) are aceleași efecte negative: obezitate, carii, risc crescut de boli cardiovasculare și
altele.
Exemple de zaharuri libere sunt sucurile de fructe (chiar și cele făcute în casă), siropul de arțar,
siropul de agave, mierea, melasa, zahărul de cocos, smoothie-ul etc.
Lista cu definiția și exemplificările o găsești pe site-ul OMS.
http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2015/sugar-guideline/en/
10
Î: Cum pregătim semințele, cerealele și pseudocerealele?
R: Semințele: se oferă râșnite pentru a evita riscul de înec și pentru a favoriza absorbția de nutrienți.
Pot fi servite cu fructe, legume, lactate, etc.
Pseudocerealele: se spală bine înainte de a fi preparate. Pot fi lăsate la hidratat de la 2-4 ore până
la peste 8 ore, dar pot fi gătite și imediat după spălare. Prin hidratare se favorizează eliberarea și
absorbția de nutrienți. Pot fi servite cu fructe, legume, lactate, carne, etc.
Cerealele: unii fulgi de cereale se fierb sau se coc la cuptor înainte de servire, dacă nu sunt
semipreparați deja (a se consulta ambalajul). Majoritatea fulgilor de ovaz din comerț, cu prea puține
excepții, trebuie fierți.
Copiii au nevoie de 2-3 portii de cereale pe zi (aici intră și pseudoceralele, cartofii și tapioca - prin
conținutul mare de carbohidrați).
Î: Cum este cel mai bine să pregătim mâncarea pentru copii: abur, fiert, cuptor, în tigaie?
R: Fiecare metodă de gătire are avantajele și dezavantajele sale. Anumite feluri de mâncare se
pretează pentru o anumită tehnică de gătire, altele pot fi adaptate dupa preferințe și necesități.
Carnea este bine să nu fie expusă timp îndelungat la temperaturi mari. Pentru asta e bine să fie
întoarsă frecvent dacă e gătită în tigaie (nu prajită) sau pe grătar / grill. Nu este recomandată
consumarea părților arse. Cel mai bine este să fie gatita sub 150 grade Celsius.
11
http://www.health.harvard.edu/staying-healthy/microwaving-food-in-plastic-dangerous-or-not
http://www.who.int/peh-emf/publications/facts/info_microwaves/en/
Sperăm că v-am putut fi de ajutor cu aceste răspunsuri. Consultați și linkurile, iar dacă mai
aveți întrebări nu ezitați sa le postați pe grupul Măr cu Biscuite!
Spor la succes!
12