MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL

Subiectul 13. Bazele politicii monetare

1
1

GLOSAR

ACTIVE BANCARE: Reprezintă totalitatea resurselor mobilizate de către bănci sub forma
atragerii de depozite, a contractării de împrumuturi sau din alte surse în vederea îndeplinirii
funcţiilor lor.
BAZA DE CALCUL A REZERVELOR MINIME OBLIGATORII (RMO): nivelul mediu
pe perioada de observare a elementelor de pasiv asupra carora se aplică rata rezervelor
obligatorii. Baza de calcul se constituie din mijloacele băneşti în lei şi în valută reprezentând
obligaţii din acceptarea depozitelor şi altor fonduri.
CEREREA DE MONEDĂ: acea cantitate de monedă pe care toate categoriile de persoane
fizice şi juridice o solicită într–o anumită perioadă de timp, având ca motivaţie utilităţile
acesteia, date de funcţiile pe care le îndeplineşte într–o economie. Luînd în consideraţie că
structura masei monetare este reprezentată de mai multe categorii de active monetare, grupate
în funcţie de gradul lor de lichiditate, putem conchide că cererea de monedă este sinonimă cu
„preferinţa pentru lichiditate”.
CICLICITATE: Caracter ciclic.
CREDITUL OVERNIGHT: credit acordat de BNM peste noapte băncilor, pentru acoperirea
descoperitului de cont neachitat la sfârşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul menţinerii
rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rată a dobânzii
prestabilită.
DEPOZITUL OVERNIGHT: o facilitate permanentă acordată de BNM, care oferă băncilor
autorizate posibilitatea de a plasa depozite peste noapte la BNM din proprie iniţiativă,
remunerate la o rată a dobânzii prestabilită.
FACILITĂŢILE PERMANENTE: facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor
autorizate la iniţiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit overnight şi facilitatea de
depozit overnight. Facilităţile permanente joacă rolul unui mecanism de siguranţă în
gestionarea lichidităţii pe piaţa monetară: facilitatea de credit overnight oferă posibilitate
băncilor să ia credite de la BNM, iar facilitatea de depozit overnight creează posibilitatea
plasării excesului de lichiditate.
INSTRUMENTE DE POLITICĂ MONETARĂ: totalitatea măsurilor de manevrare a taxei
şi contului, de manevrare a ratei rezervei minime obligatorii la băncile comerciale, la limitarea
creditului, de emisiune monetară, retragere de monedă şi a operaţiunilor de open–market
(vânzări, cumpărări de obligaţiuni guvernamentale).
MONOPOL: Drept exclusiv al cuiva, de a dispune de ceva, de a efectua ceva; dominaţie într-
un domeniu, într-una sau mai multe ramuri economice.
OFERTA DE MONEDĂ: cantitatea de bani existentă în circulaţie într–o anumită perioadă de
timp.
OLIGOPOL: Formă de organizare a producţiei în care într-o ramură există numai câteva
întreprinderi, care ar înlătura atât preţul, cât şi profitul de monopol.
OPEN–MARKET: politică monetară concretizată în cumpărarea şi vinderea de către Banca
Centrală a unor titluri de valoare, îndeosebi emise de stat, în scopul de a influenţa volumul
creditor în economie.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL
OPERAŢIUNI PE PIAŢĂ DESCHISĂ (OPEN-MARKET): instrument de politică
monetară (plată deschisă) prin care băncile centrale (de emisiune) preiau iniţiativa cumpărării şi
vănzării de titluri ale împrumuturilor publice şi private pe piaţa financiară, cu scopul de a lărgi
2
sau restrânge lichidităţile băncilor, de a dirija creditele şi evoluţia generală a preţurilor (prin 2
cumpărarea de titluri pe piaţă de către Banca Centrală). Efectuarea acestor operaţiuni presupune
existenţa în circulaţie a unei importante cantităţi de hârtii de valoare şi a unei pieţe monetare cu
fluxuri consistente. Prin aceste operaţiuni se alimentează lichidităţile băncilor şi se permite
Băncii Centrale să retragă din circulaţie o parte din lichidităţile suplimentare, ceea ce exercită o
influenţă antiinflaţionistă. Operaţiunile de open-market influenţează direct raportul dintre
cererea şi oferta de pe piaţa financiară.
OPERAŢIUNILE PE PIAŢA MONETARĂ: sunt operaţiunile executate pe piaţa financiară
la iniţiativa BNM cu participarea benevolă a băncilor autorizate. Operaţiunile de piaţă deschisă
pot fi efectuate prin tender anunţat anticipat (licitaţii), sau prin negocieri directe. Utilizând
operaţiunile de piaţă deschisă, BNM asigură piaţa cu lichiditate, efectuând operaţiuni REPO,
sau cumpărând active (valori mobiliare sau valută străină), sau scoate resurse din piaţă, plasând
certificate proprii (CBN), efectuând operaţiuni revers-Repo, vânzând active (valori mobiliare
sau valută străină) sau acceptând depozite la termen.
OPERAŢIUNILE PE PIAŢA VALUTARĂ: intervenţiile valutare ce se derulează în strictă
conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate de
instrumente ale intervenţiilor valutare atât operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări, la
vedere, de valută contra lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi operaţiunile
de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile şi care nu influenţează masa
monetară pe termen lung.
PASIVE BANCARE: Elemente patrimoniale care figurează în pasivul patrimonial al băncilor.
Din această categorie fac parte: capitalul social, primele legate de capital, fondul de rezervă,
rezerva generală pentru riscul de credit, rezultatul reportat, repartizarea profitului, fonduri,
provizioane, disponibilităţile clienţilor aflate în conturi, depozitele la termen atrase de la clienţi,
împrumuturi atrase de pe piaţa financiară, datorii, conturi de regularizare şi asimilate.
PIAŢA MONETARĂ: piaţa specializată pe care se efectuează tranzacţii cu active monetare
(valori mobiliare de credit), cu termen de scadenţă mic, (mai puţin de un an). De regulă, se
realizează operaţiuni cu depozite bancare, cambii, bilete la ordin, cecuri, bonuri de tezaur,
certificate de depozit şi alte titluri pe termen scurt.
POLITICĂ ANTICICLICĂ: Porneşte de la teoria lui J. M. Keynes, după care evoluţia ciclică
se datorează modificărilor nedorite ale cererii agregate (în special, a cererii pentru bunurile de
investiţii) în raport cu evoluţia ofertei agregate.
POLITICA DE CREDIT: politica băncii centrale sau a guvernului cu ajutorul unor
instrumente specifice, urmărindu–se prin intermediul creditului echilibrul general economic.
POLITICA MONETARĂ: ansamblul măsurilor monetare luate de stat şi de banca centrală
pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei,
sau influenţarea într-unanumit sens a conjuncturii economice. Printre măsurile de politică
monetară se numără: modificarea taxei scontului, scumpind sau ieftinind creditul, pentru
mărirea sau micşorarea masei monetare în circulaţie; operaţii pe piaţa liberă (open–market),
constând în vânzarea-cumpărarea de bonuri de tezaur, obligaţii etc. de către Banca Centrală,
prin aceasta retrăgându-se sau punându-se în circulaţie o sumă de bani; restricţii de credit;
rezervele bancare obligatorii.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL
POLITICA OPEN MARKET: totalitatea tranzacţiilor efectuate de o bancă centrală pentru a
acţiona asupra masei monetare şi a stabiliza nivelul ratei dobânzii. Această politică constă în
vânzarea şi cumpărarea de titluri pe termen scurt (bonuri de tezaur, obligaţiuni etc).
3
PROVIZIOANE: Remuneraţie procentuală dată celui care a mijlocit o afacere comercială; 3
comision, remiză.
RATA DE BAZĂ: rata dobânzii de politică monetară stabilită de Consiliul de Administraţie şi
publicată periodic de Banca Naţională.
RATA REZERVELOR MINIME OBLIGATORII: nivelul ratei stabilit de către banca
centrală în funcţie de politica sa monetară. Acest nivel procentual se aplică la nivelul
elementelor de pasiv din bilanţul societăţilor bancare şi, astfel, se determină nivelul rezervelor
minime obligatorii. Rata rezervelor minime obligatorii este un instrument de manevrare a masei
montare, limitând sau extinzând creditul bancar.
RATA ȘOMAJULUI: Este un indicator prin intermediul căruia se măsoară intensitatea
şomajului, calculându-se sub forma unui raport între numărul de şomeri şi populaţia de
referinţă (de obicei, populaţia activă).
REPORTA: A trece pe pagina următoare totalul sumelor adunate de pe o pagină a unui
registru.
REZERVE MINIME OBLIGATORII: fonduri care trebuie depuse de către bănci la Banca
Centrală, determinate ca o rată din totalitatea resurselor atrase sub formă de depozite (uneori –
totalitatea resurselor atrase de orice tip) şi care nu sunt în general remunerate. Nivelul prevăzut
al rezervelor se determină ca produs între baza de calcul şi rata rezervelor minime obligatorii.
Baza de calcul o constituie nivelul mediu pe perioada de observare a elementelor de pasiv
asupra cărora se aplica rata rezervelor obligatorii. Baza de calcul se constituie din mijloacele
băneşti în lei şi în valută reprezentând obligaţii din acceptarea depozitelor şi altor fonduri.
REZERVELE OBLIGATORII: nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o bancă
autorizată trebuie să le deţină la BNM. Pentru evaluarea îndeplinirii acestei obligaţii se
utilizează media soldurilor zilnice ale contului de rezerve pe durata unei perioade de aplicare.
ȘOMAJ CICLIC: Este şomajul cauzat de crize şi conjuncturi defavorabile trecătoare; şomajul
perioadelor de recesiune.
ȘOMAJ FRICȚIONAL: Este şomajul care se consideră normal pe piaţa muncii şi se naşte din
cauza mişcărilor continue de personal.
ȘOMAJ STRUCTURAL: Este şomajul cauzat de restructurarea economiei sub incidenţa
crizei energetice şi a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, care redistribuie forţa de muncă, în scopul
reducerii acesteia pe unitatea de produs ca urmare a creşterii productivităţii muncii.
ȘOMAJ: Fenomen economic, cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în
faptul că o parte dintre salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta
de forţă de muncă; situaţia aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilităţii de a găsi un
loc de muncă.