Criuleni - la răscrucea dintre Europa și Rusia, Italia și acasă

(articol din ziarul TIMPUL)

Chiar dacă febra campaniei electorale oficial a început, în orașul Criuleni, din raionul cu
același nume, oamenii își văd de viață mai departe. Locuitorii din zonă s-au obișnuit cu primarii
care nu-și respectă promisiunile electorale și au învățat să trăiască cu probleme cotidiene, la fel
cum profesorii s-au obișnuit cu faptul că elevii nu-și fac mereu tema pe acasă. Dacă, până la
urmă, populația raionului întâlnește cam aceleași probleme, atunci opiniile referitor la cine se
face vinovat și cu cine trebuie să meargă mai departe sunt împărțite.
Printre momente scurte cu soare, după o ploaie zdravănă cu grindină, am găsit în orașul
Criuleni oameni fie decepționați, fie conformați la realitățile în care trăiesc, iar alegerile locale nu
sunt de departe în gândul lor. Canalizarea proastă, apeduct deteriorat, drumuri care necesită
reparații urgente, spații verzi neamenajate și, cel mai important, lipsa locurilor de muncă - acestea
sunt cele mai mari dificultăți cu care se confruntă locuitorii raionului Criuleni.
Dacă de rezultatele alegerilor parlamentare, locuitorii din zonă sunt total dezamăgiți, atunci
în cele locale și-au pus mai multe speranțe. „La vară nu ne vom mai uita atât la partid, cât la
candidat, la personalitatea acestuia. Poate să fie comunist sau liberal, n-are importanță.
Oricum, îi cunoaștem pe toți care vor candida aici, îs oameni din localitate. Cred că alegerile
locale o să meargă bine, nu ca cele parlamentare. La locale nici s-amăgești nu poți așa”, spune
domnul Chiril, 52 de ani, antreprenor în domeniul catering-ului din 1997. Potrivit acestuia, la
început a fost mai ușor, fiindcă era perioada în care „te lăsau să-ți dezvolți afacerea”. „Dacă te
adresai undeva, îți mai dădeau voie, mai făceai chestiuni. Acum nu înțelegi nimic, n-ai la cine să
te adresezi. De când îs la conducere democrații, îi așa. Fie că ei vor să ia totul în mâinile lor, să
facă monopol și să nu dea voie la businessul acesta mic să se dezvolte. Nu știu. Nu e ca atunci
când era Lucinschi”, explică acesta.
Cei din Criuleni nu au mari cerințe față de viitorul primar, important este să fie un bun
gospodar și să dezvolte orășelul, să fie curat și iluminat. „Ne uităm cum trăiesc oamenii în
Europa și vrem și noi să-i ajungem. Știm că nu e posibil să se facă totul odată, dar o să treacă
anii și o să fie și la noi așa. Numai că pentru asta la conducere trebuie să fie un gospodar. Ia
uitați-vă la Iohannis! Ați văzut ce-o făcut acolo, în Sibiu? El o fost un măr (n.red.: primar, din
rusă) bun și l-au ales oamenii președinte, dacă o fost gospodar bun!”, ne convinge bărbatul.
Dacă antreprenorul tinde spre un exemplu european, atunci Armenina Guțu, 62 de ani,
venită acasă de sărbătorile de Paști din Rusia, are o cu totul altă părere. Aceasta a lucrat la radio,
apoi la casele de odihnă de la Vadul lui Vodă. „Acum, la 62 de ani, am pensia de 102 lei și stau
la Moscova. Și, slavă Domnului, lucrez într-o familie deja de 12 ani, unde sunt primită ca un om
al casei. Îngrijesc de un copil. Eu cred că dacă am ajuns la anii ăștia să nu stau acasă, cu soțul
bolnav de ciroză, la noi în țară totul trebuie să se schimbe din rădăcini”, spune femeia. Aceasta
este încrezută că vectorul european este unul greșit pentru Moldova și că Rusia este țara de la
care trebuie să luăm exemplu. „Putin nu are cumetri, vecini pe lângă dânsul. Sigur că țara este
sănătoasă. Da la noi, Ghimpu și mărul (n.red.: primar, din rusă) orașul, Filat și alții. La noi totul
trebuie schimbat”, spune supărată Armenina Guțu, atenționând că în Moldova a fost bine doar
atunci când lucra de dimineață până seara, când primea leafa la timp și știa că este acasă. Astea se
întâmplau în perioada când erau sovieticii la putere.
„Nu știu de ce tindem la America și la Europa. Cine suntem noi pentru dânșii? Să pună
bazele NATO în coastele noastre? Așa cum nu le trebuie americanilor Donbasul și Luganskul,
așa nu le trebuim nici noi lor. Ei ne vor doar pământurile. Ei spun că Europa, dar îi conduce, de
fapt, America. Vin oameni din Lvov și-i omoară pe cei din Donbas, nu știu de ce, dar nu le plac,
chiar dacă sunt aceiași ucraineni. Soțul meu are verișori în Rostov și ei văd mașinile cu ajutor
care vin din Rusia, văd oamenii care pleacă din Ucraina și sunt repartizați prin localități rusești.
Nu știu de ce noi îl găsim pe Putin vinovat, și nu pe Timofti. Putin are țara lui de care-și bate
capul, dar de noi cine trebuie să aibă grijă, nu ai noștri?”, insistă femeia.
La fel ca doamna Armenina, au deplâns lipsa locurilor de muncă toți cei cu care am
discutat. „Toți oamenii sunt disperați, n-au unde lucra. Ca să angajezi pe cineva trebuie să-l
plătești, dar dacă afacerea nu merge și n-ai de unde să-l plătești, ce să faci? Oamenii fug, pleacă
peste hotare. Și eu, comparativ cu doi-trei ani în urmă, nu mai am la fel de mulți clienți. Toți
sunt plecați. Tineretul e dus. Chiar dacă sunt două fabrici de croitorie aici, deschise de italieni,
se angajează mai mulți oameni în vârstă”, explică antreprenorul Chiril, ai cărui copii sunt deja
mari, fiul este polițist în localitate, iar fiica, după ce a absolvit Colegiul de Muzică „Ștefan
Neaga” și s-a angajat aici la lucru, unde avea salariul de 900 de lei, a decis să plece la muncă în
Italia.
Chiar dacă fabricile din Criuleni au oferit locuri de muncă multor oameni din satele
raionului, pentru a fi angajați, aceștia trebuiau să aibă cunoștințe în domeniul croitoriei. „Eu sunt
o femeie simplă și pentru mine, în starea mea, totul este bine. Nu umblu cu cerutul, lucrez cu
ziua. Când la prășit, când la tepliță (n.red.: seră, din rusă). Pe zi câștig 100-150 de lei. Tot ce
vreau e să avem locuri de muncă. Eu nu știu să cos și nu pot lucra la fabricile astea italienești.
Am lucrat toată viața în colhoz și altceva decât să lucrez pământul, nu știu”, recunoaște Zinaida,
52 de ani.
 „Trebuie făcută o bază economică pentru ca oamenii să nu plece din localitate. De fapt,
cine a avut de plecat, dus a fost”, ne spune Gheorghe, de 40 de ani, care lucrează la Chișinău.
„Tinerii nu au unde lucra și degrabă nu vor avea. Suntem în apropierea zonei de conflict și
investitorii străini nu prea doresc să vină din cauza asta, iar la votare ies bătrânii”, spune
domnul Gheorghe, 67 de ani. „Populația fuge de aici, dar dacă nu sunt oameni – nu este
mișcare, nu e vânzare-cumpărare, nu-i nimic, nu-i viață”, confirmă polițistul
Dumitru, 36 de ani, menționând că, „înainte, orașul era mai curat, mai frumos amenajat”.
Conform acestuia, pentru ca lumea să trăiască bine este necesar un program de dezvoltare a
orășelului. „Eu dacă o să vă spun ce trebuie schimbat aici, atunci le fac întreaga programă
electorală. Nu se face nimic aici, nu se construiesc blocuri locative. Suntem aproape de
Chișinău, or oamenii care locuiesc aici, chiar dacă lucrează în capitală, consumă în localitate.
Dar dacă nu se construiește nimic, prețurile sunt mari și populația nu este atrasă de această
zonă. Trebuie să se urbanizeze cât mai mult orașul acesta, Chișinăul îl eclipsează”, explică
polițistul.
Așadar, nici infrastructura nu scapă de critici din partea criulenenilor. „Deși știu că nu se
va întâmpla în curând, aș dori să se schimbe atitudinea oamenilor din conducere. Oricum,
trebuie să ne dezvoltăm și să creștem cu toții. Să înțelegem cine și de ce are nevoie. Aici, la fel ca
în toată Moldova, trebuie făcute aceleași schimbări. Este vorba de niște probleme vitale pentru
oameni. Suntem cu toții civilizați și avem nevoie de apeduct, canalizare. În raion doar 20% din
locuitori au canalizare. Țevile apeductului trebuie schimbate”, afirmă Gheorghe, 40 de ani.
Doamna Galina, 57 ani, o cititoare a ziarului TIMPUL, ne-a spus că în oraș este necesară
iluminarea străzilor, iar bulevardul central se inundă de fiecare dată când plouă. „Actualul primar
a făcut și lucruri bune, a reparat drumuri, a amenajat un teren de joacă pentru copii. Lucruri
vizibile sunt, dar noi vrem mult mai mult. N-avem infrastructură, nu sunt locuri de muncă, lumea
pleacă la Chișinău. Dar astea sunt niște probleme caracteristice întregii noastre țări”, ne spune
femeia.
Actualul primar nu este lăudat nici de domnul Gheorghe, 67 ani, care acuză starea
drumurilor, a canalizării și a apeductului. „Dacă apă mai avem, atunci canalizarea nu e făcută
până la sfârșit. Drumurile sunt deteriorate extraordinar de tare. Avem drumuri care nici măcar
nu-s asfaltate. Înțeleg că e greu, dar măcar să facă drumurile în varianta albă… De actualul
primar nu pot spune că sunt satisfăcut. Luați pliantul dinaintea alegerilor și-o să vă fie clar ce
nu a făcut”, spune bărbatul.
În componența raionului Criuleni sunt: 1 oraș, 42 localități rurale întrunite în 25 unități
teritorial-administrative. Numărul populației constituie 72,3 mii locuitori, inclusiv populație
economic activă în vârstă aptă de muncă - 49,4 mii persoane, din ele ocupate în câmpul muncii -
24 mii persoane, 80% din care sunt antrenate în sectorul agrar. Suprafața totală a raionului
constituie 68795 ha, dintre care 44291,5 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. În raionul
Criuleni sunt înregistrați 25701 agenți economici.

Un articol de: Ana Gherciu