METODE DE TRASARE A PUNCTELOR PRINCIPALE

1. Metoda coordonatelor polare:

Pct. X(m) Y(m)

2 3039.175 +N 1738.652 + N
3 3030.034 1833.420
A 3125.570 1724.520
B 3125.570 1814.520

De exemplu, pentru al 6-
2 = 3039.175 m + 6 cm = 3039.175 m + 0.06 m = 3039.235 m

Tema se va face individual. Fiecare student va respecta nr. de ordine din catalog.

Unghiurile de trasare
unghiurile
1

Titular
Page
 2 3 2 A 106 .1217 389 .6780 400 116.4437 goni.
3 B 3 2 387 .5662 306 .1217 81.4445 goni.
A 2 A B 189 .6780 100 .0000 89.6780 goni.
B A B 3 300 .0000 187 .5662 112 .4338 goni.

D2 3 95.208 m
D2 A 87.543 m
DA B 90.000 m
DB 3 97.388 m.

Calculul preciziei de trasare:

41
p 20.5mm;
2 2
2 D2 2 2 2
p 2 a D f

p 20.5
1) 8.233 mm;
6. 2 6.2
cc
cc p 20.5 636620
2) 76 cc .111;
D 3.1 97.388 3.1
p 20.5
3) D 11.643 mm;
3.1 3.1
4) f 0.2 p 0.2 20.5 4.1 mm,
unde:

= abaterea standard de trasare a unghiului;

D
f
p = abaterea standard de trasare a punctului prin metoda coordonatelor polare.

Trasarea :
Deoarece cc
8cc unghiurile
D

re 4

:
B din alte puncte de sprijin sau prin alte metode de

cele cunoscute din proiect.

2

Titular
Page
 METODE DE TRASARE A PUNCTELOR PRINCIPALE
ALE CONSTRUCŢIILOR

APLICAŢIA 2

2. Metoda coordonatelor rectangulare:

Această metodă se aplică atunci când pe teren există o reţea topografică de construcţie şi se
cunosc din planul general de trasare coordonatele punctelor principale ale proiectului în sistemul de
coordonate al reţelei.

Temă:

Să se traseze punctele construcţiei B11 cu abaterea limită  = 3.6 cm .

Pregătirea topografică a trasării :

Calculul elementelor de trasare.

Nr. Pct. faţă de Elemente de trasare Elemente de
pct. care se trasează ai m bi m control
1 I 20 40 18  76  54  14
2 II  25 40
3 III  25  40
4 IV 20  40 54  76  18  41
5 IV 20  70 54  76  18  41
6 IV 50  70 54  76  18  41
7 I 50 70 18  76  54  14
8 I 20 70 18  76  54  14

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru al 6-lea student din catalog, valoarea coordonatelor se calculează astfel:

Exemplu colțul I : Y=1200 + 6 = 1206 m, X=1800+6=1806 m

1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 Calculul preciziei de trasare:

Cauzele principale ale erorilor care influenţează precizia trasării unui punct P prin metoda
coordonatelor rectangulare derivă din:
- la aplicarea coordonatelor punctelor a şi b;
- la trasarea unghiului drept ;
- la centrarea teodolitului c;
- la fixarea pe teren a punctelor trasate f;
- influenţa erorilor bazei de trasare s.
Valoarea medie pătratică a erorii medii a punctului trasat se poate calcula cu următoarea
relaţie, dacă mai întâi s-a aplicat abscisa a, iar faţă de axa x s-a construit unghiul drept.

2
   3 .6
 P         
2 2 2
  a 2   c2   2r   f2 ; P    1 .8
 
s a b
 2 2

 3.6
  c2   2r   f2 ; P    1.8 mm.
2 2

Dacă se aplică principiul influenţei egale a erorilor vom avea:

0.23   P 0.23 1.8

1. c  r  f    0.207 mm
2 .6  k 2 .6  1 .4
P  k 1.8  1.4
2.130
2. b   
 0.753 mm
5.2  2  k 2.5  2.8 2.828
P 1 .8 1 .8
3.  a     0.636 mm
5 .2  2  k 5.2  2.8 2.828
P  1.8  636620
4.      81cc.02
amax  5.2  2  k 50  2.828
P 1 .8 1 .8
5.  s     0.45 mm
2  5 .2  2  k 1.41  2.828 4
b max 70
k   1 .4
a max 50
2

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 Trasarea:

În urma rezultatelor obţinute pentru abaterile standard se pot trage următoarele concluzii:
- pentru trasarea unghiului drept se va folosi teodolitul sau stația totală;
- centrarea se va face cu baston de centrare;
- distanţele se vor trasa cu ruleta.

Operaţii de trasare:

Pornind din punctul reţelei de construcţie faţă de care se execută trasarea se aplică pe teren
direcţia din reţeaua de construcţie în sensul corespunzător distanţei orizontale, stabilindu-se poziţia
piciorului perpendicularei. Se instalează teodolitul în piciorul perpendicularei, se vizează punctele
faţă de care se execută trasarea, apoi se trasează unghiul orizontal  = 100g în sensul corespunzător,
stabilindu-se o nouă direcţie pe care se va aplica distanţa orizontală a, începând din piciorul
perpendicularei; la celălalt capăt se marchează punctul trasat.

Verificarea trasării:

Se compară elementele liniare de control calculate cu omoloagele lor măsurate pe teren după
trasare.

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 METODE DE TRASARE A PUNCTELOR PRINCIPALE
ALE CONSTRUCŢIILOR

APLICAŢIA 3

3. Metoda intersecţiei unghiulare înainte :

Temă:

Să se determine eroarea totală de trasare a punctului C prin metoda intersecţiei unghiulare înainte,
procedeul geometric, dacă se cunosc coordonatele punctelor A, B şi C.
Tab.1
Punct X(m) Y(m)
A 5230.09 8433.77
B 5201.26 8772.59
C 5468.26 8500.63

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru al 6-lea student din catalog, valoarea coordonatelor se calculează astfel:
Exemplu A : X=5230.09 + 6 = 5236.09 m, X=8433.770+6=8439.77 m

Trasarea se va face cu teodolitul THEO 010 avănd eroarea medie de măsurare a unei direcţii  =
ma 1
10cc, eroarea relativă de trasare a bazei de trasare  , iar eroarea de fixare m = 3 mm.
c 20000
Utilizare: Această metodă se utilizează la trasarea infrastructurilor podurilor, la trasarea punctelor
fundamentale ale barajelor şi, în general, acolo unde nu se pot efectua trasări prin metoda
coordonatelor polare sau rectangulare.

Pregătirea topografică a trasării:

De obicei se cunosc coordonatele punctelor A şi B din reţeaua de sprijin şi coordonatele punctului de
trasat C din proiect. Cu ajutorul lor se determină orientările, iar din diferenţa orientărilor se determină
unghiurile ,  şi  necesare trasării:

Tab.2
Punct X Y AB/DAB
B 5201.26 8772.59 105.4039
A 5230.09 8433.77 340.044
  28.83 + 338.82
Tab.3
Punct X Y AC/DAC
C 5468.26 8500.63 17.4230
A 5230.09 8433.77 247.377
 +238.17 +66.86
1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 Tab.4
Punct X Y BC/DBC
C 5468.26 8500.63 349.4141
B 5201.26 8772.59 381.118
 + 267.00 271.96

 =AB  AC = 87.9809goni;

 =BC  BA = 44.0102goni;

 =CA  CB = 68.0089goni;

++ = 200.0000goni.

 c 10 340 .044
1.        0.00609 m  6.1 mm
 sin  636620 0.876374021

 c
2.    2  sin 2   2 sin 2   sin 2   0.009772 m  9.8 mm
  sin 
2

3. M   2  mc 2 u 2  mf 2 = 3.00mm

c
mc   0.017002 m  17.0 mm ;
20000

cos  sin 
u  0.1365312
sin 

4. M    2  mc 2 v 2  mf 2  3.00 mm;

sin   sin 
v  0.71456
sin 
2

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
unde:
mf  eroarea medie pătratică de fixare a punctului trasat C;
  eroarea longitudinală a punctului C faţă de baza de trasare AB provocată de eroarea  la trasarea
unghiurilor  şi ;
  eroarea transversală a punctului C;
u şi v  coeficienţii unghiurilor;
mc  eroarea medie pătratică a lungimii bazei de trasare AB;
c  lungimea bazei de trasare AB;
M  componenta longitudinală a erorii totale de poziţie a punctului C;
M  componenta transversală a erorii totale de poziţie a punctului C.
Determinarea direcţiilor erorilor  şi  se face construind la scară triunghiul ABC şi unghiul  sub
baza AB. Dreapta CM şi perpendiculara pe ea în C dă direcţiile celor două erori. Direcţia de orientare
CM se notează cu .

1 sin 2  sin 2
tg   = -0.223762019   = 385g98c57cc.
2 sin   sin 
2 2

Trasarea punctului C prin reperare cu ţăruşi:

Din punctele A şi B se trasează unghiurile  şi  proiectate cu unul sau două teodolite. Se

marchează pe teren fiecare direcţie trasată cu doi sau trei ţăruşi, iar apoi la intersecţia cu fire a
direcţiilor respective se poziţionează punctul definitiv C.

Verificarea trasării:

Trasarea punctului C din două puncte.

3

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 METODE DE TRASARE A PUNCTELOR PRINCIPALE
ALE CONSTRUCŢIILOR

APLICAŢIE PRACTICĂ 4

TRASAREA PE TEREN A UNEI CLĂDIRI

Datele problemei:

1. Planul de situaţie cu amplasarea clădirii.

2. Coordonatele punctelor reţelei de sprijin pentru trasare, 102 şi 103, existente de la ridicarea
topografică a terenului.
3. Coordonatele a două din colţurile clădirii, C1 şi C2, citite grafic în raport cu sistemul
rectangular de axe în care este redactat planul de situaţie.
4. Cota reperului de nivelment RN 3 de transmitere şi control, făcând parte din reţeaua de
sprijin pentru trasare.
5. Cota zero a clădirii proiectate.

Inventarul de coordonate al punctelor cunoscute:

Nr. Coordonate absolute

pct. X(m) Y(m) H(m)
1 2 3 4
102 9139.65 6912.51 -
103 9209.52 6941.07 -
C1 9180.00 6910.00 214.00
C2 9160.00 6905.50 214.00
RN 3 - - 215.55

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, valoarea coordonatelor se calculează astfel:
Exemplu 102 : Nr.ordine1= 1x1000=1000 m (pentru X și Y), 1x10=10 m (pentru H)
X= 9139.65 + 1000 = 10139.65 m
X= 6912.51 + 1000 = 7912.51 m
HC1= 214+10=224 m
RN3=215.55+10=225.55 m

Se cere:

1) Pregătirea topografică a proiectului pentru trasare; calculul elementelor de trasare pe teren a

poziţiei în plan a colţurilor clădirii: unghiurile şi distanţele orizontale.
2) Trasarea pe teren a elementelor ce determină poziţia în plan a colţurilor clădirii, folosind metoda
coordonatelor polare, metoda intersecţiei unghiulare înainte şi metoda intersecţiei liniare
înainte.
3) Modul de lucru pe teren pentru darea cotei zero a clădirii, prin metoda orizontului
instrumentului.
1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
Rezolvare:

După întocmirea proiectului de execuţie a construcţiilor, se trece, concomitent cu organizarea

şantierului de construcţie, şi la organizarea lucrărilor topografice de aplicare pe teren a proiectului.
Pregătirea topografică a proiectului de trasare trebuie să asigure:
- stabilirea punctelor care se trasează, precizia de trasare şi termenele de predare a punctelor
trasate;
- stabilirea metodelor de legare a punctelor proiectate de punctele reţelei de sprijin, existentă
din timpul ridicării topografice sau creată în scopul trasării;
- stabilirea metodelor şi instrumentelor de trasare, în plan şi pe verticală, care să asigure
precizia cerută la trasare;
- determinarea după proiect a tuturor elementelor geometrice necesare trasării punctelor din
proiect;
- întocmirea, pe baza elementelor de trasare, a planului general de trasare şi a schemelor de
trasare în detaliu a punctelor.
- organizarea lucrărilor de trasare; ordinea trasării, instrumente, echipe, metode de aplicare,
precizia lor, termenul de predare a elementelor trasate etc.
La întocmirea proiectului de trasare pe teren a construcţiei, proiectantul va avea în vedere
faptul că, toate punctele proiectate vor trebui determinate în acelaşi sistem de referinţă sau axe de
coordonate cu punctele vechi, existente de la ridicarea topografică. Numai în aceste condiţii se poate
stabili legătura dintre punctele vechi, de pe teren, şi punctele noi proiectate.
În cazul lucrărilor deosebit de importante, toate punctele caracteristice ale construcţiei
proiectate sunt determinate prin calcule numerice. În cazul unor lucrări mai mici şi mai izolate,
coordonatele punctelor construcţiei se determină grafic, în raport cu sistemul de axe rectangulare
folosit la redactarea planului. În cazul clădirii, coordonatele colţurilor C1 şi C2 au fost citite grafic pe
plan. Valorile obţinute au fost trecute într-un tabel adecvat iar pe baza lor, ca şi a coordonatelor
punctelor reţelei de sprijin pentru trasare, 102 şi 103, se calculează elementele de trasare pe teren a
clădirii.

Operaţia de trasare pe teren a clădirii proiectate se face în următoarea ordine:

1. Pregătirea topografică a proiectului pentru trasare; calculul elementelor de trasare pe

teren a poziţiei în plan a colţurilor clădirii: unghiurile şi distanţele orizontale.

Elementele de trasare pe teren a construcţiei depind de metoda aleasă pentru determinarea

poziţiei în plan a punctelor caracteristice. Astfel, în cazul metodei coordonatelor polare, în faza de
birou, faza pregătirii topografice a proiectului pentru trasare, se calculează ca elemente de trasare
unghiurile şi distanţele orizontale. Unghiurile orizontale se pot obţine din diferenţa orientărilor
direcţiilor, de aceea, din coordonatele numerice şi grafice ale punctelor, se calculează mai întâi
orientările direcţiilor şi totodată cu controlul lor şi mărimile distanţelor orizontale.
De exemplu, pentru direcţia 103-C1, se calculează mai întâi coordonatele relative, folosind
relaţiile:

X103-C1=XC1-X103
Y103-C1= YC1-X103 ,
2

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
iar după aceea , în funcţie de semnul lui x şi y, şi de mărimea lor, se calculează orientarea direcţiei
respective:

=arctg(x/y) pt. (x<y) sau =arctg(y/x) pt. (x>y)

103-C1=103-102+1; 103-C2=103-102+2; 103-102= arc tg Y103-102/X103-102

103-102

d01
1 1 θ 103-C2
d 02 2 θ103-C1

02
2
1
2
01

Y
O

Calculul elementelor de trasare pe plan.

Distanţa orizontală dintre cele două puncte va fi:

d01=x103-C1/cosθ103-C1,

iar pentru verificare:

d01=y103-C1/sinθ103-C1

Egalitatea dintre cele două relaţii, reprezintă şi un control de calcul a orientării direcţiei. În
acelaşi mod, se calculează direcţiile şi distanţele orizontale, direct într-un formular tipizat:

Calculul orientării şi a distanţelor orizontale din coordonatele punctelor:

Orientarea Număr Coordonate absolute d0

Cadran θ (g,c,cc)
( ij ) punct X(m) Y(m) (m)
1 2 3 4 5 6 7

C1 9180 6910
θ103-C1

III 251.6282 42,86

103 9209.52 6941.07
 -29.52 - 31.07
C2 9160 6905.5
θ103-C2

103 9209.52 6941.07

III 239.6550 60,97
 -49.52 - 35.57
3

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 102 9139.65 6912.51

θ102-103
103 9209.52 6941.07
III 224.7030 75,48
 -69,87 -28.56
C1 9180 6910
θ102-C1
102 9139.65 6912.51
IV 396.0450 40,43
 +40.35 -2.51
C2 9160 6905.5
θ102-C2

102 9139.65 6912.51

IV 378.8807 21,52
 +20.35 -7.01

Controlul trasării pe teren a punctelor proiectate se face prin dublă trasare, folosind elemente
de trasare independente. Pentru fiecare punct proiectat, elementele de trasare şi de control a trasării,
sunt cuprinse într-un tabel adecvat:

Elementele de trasare şi de control al trasării:

Elemente de control trasare din punctul
Pct. Elemente de trasare din punctul 103
102
proiectat
 d0  d0
1 2 3 4 5
C1 29g92c52cc 42.86 28g65c80cc 40.43
C2 14g95c20cc 60.97 45g82c23cc 21.52

Pe baza elementelor de trasare, se întocmeşte planul general de trasare, pe care sunt trecute
mărimile numerice ale elementelor de trasare şi de control al trasării, pentru axele sau punctele
caracteristice ale construcţiei.

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 2. Trasarea pe teren a elementelor ce determină poziţia în plan a colţurilor clădirii, folosind
metoda coordonatelor polare, metoda intersecţiei unghiulare înainte şi metoda intersecţiei liniare
înainte.

După pregătirea topografică a proiectului de trasare, în cadrul căreia s-au calculat elementele
de trasare şi s-a întocmit planul de trasare, urmează faza a doua, de trasare pe teren a axalor şi a
punctelor caracteristice ale construcţiei proiectate, în vederea execuţiei. Alegerea metodei de trasare
în plan depinde de precizia de trasare, de natura construcţiei, de condiţiile de teren, de densitatea
punctelor reţelei de sprijin, de felul aparatelor şi instrumentelor aflate în dotare etc.

a. Metoda coordonatelor polare constă în trasarea pe teren, a poziţiei în plan, a punctelor

construcţiei proiectate din punctele reţelei de sprijin pentru trasare, cu ajutorul elementelor de trasare:
unghiurile orizontale () şi a distanţelor orizontale (d0). Metoda se aplică în teren deschis, care să
permită măsurarea în condiţii bune a unghiurilor şi a distanţelor orizontale.

Operaţia de trasare pe teren a punctului C1, se desfăşoară astfel:

- se aşează teodolitul în punctul cunoscut de pe teren 103, se centrează şi se calează;
- se vizează semnalul din punctul cunoscut 102 şi se efectuează citirea pe limb (ex. c1);
- se roteşte alidada în sens direct, până se înregistrează pe limb citirea: c2=c1+1, şi se semnalizează
direcţia obţinută printr-un jalon sau printr-o fişă;

c 2  c    142 g 63 o 33 oo  29 g 92 o 52 oo  172 g 55 o 85 oo

- pe direcţia astfel obţinută, se aplică distanţa orizontală do = 42,86m, fixându-se diviziunea zero a
panglicii în punctul 103. La citirea corespunzătoare distanţei se va obţine punctul C1, care se
materializează printr-un ţăruş.

În acelaşi mod se obţine şi punctul C2, controlul trasării făcându-se prin operaţia de dublă trasare.
Un control suplimentar, se face prin compararea distanţei din proiect dintre colţurile C 1 şi C2 ale
clădirii cu distanţa măsurată pe teren după trasare. Diferenţa dintre ele nu trebuie să depăşească 1…2
cm.
Celelalte două colţuri ale clădirii, se obţin prin măsurarea pe perpendicularele ridicate în cele două
puncte.
X
103
do
C1 1
asare
de tr

’
do ’1
A xa

102
O
Trasarea în plan prin metoda coordonatelor polare.
5

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 b. Metoda intersecţiei unghiulare înainte constă în trasarea pe teren a punctelor C1 şi C2 prin
aplicarea unghiurilor orizontale de trasare (), în raport cu direcţiile determinate de punctele reţelei
de sprijin. Metoda se utilizează în cazul terenurilor accidentate.

Operaţia de trasare a punctului C1 se desfăşoară astfel:

- se aşează teodolitul în punctul cunoscut de pe teren 103, se centrează şi se calează;

- se vizează semnalul din punctul cunoscut 102 şi se efectuează citirea pe limb (ex. c1);
- se roteşte alidada în sens direct, până se înregistrează pe limb citirea: c2=c1+1, şi se semnalizează
direcţia obţinută prin jaloanele J1 şi J2;
- se mută teodolitul în punctul cunoscut 102, se centrează, se calează şi se vizează semnalul din
103, făcându-se citirea pe limb (ex. c1)
- se roteşte alidada în sens direct, până se înregistrează pe limb citirea: c2=c1+’1, şi se semnalizează
direcţia obţinută prin jaloanele J3 şi J4;
- la intersecţia direcţiilor J1-J2 şi J3-J4 se obţine poziţia punctului C1.

În acelaşi fel se obţine şi punctul C2.

O trasare mai precisă, se poate face prin aşezarea a două teodolite instalate în punctele 103 şi 102,
astfel nu se mai materializează direcţiile, obţinându-se direct punctele căutate. Controlul trasării se
face prin dublă trasare.

Trasarea în plan prin metoda intersecţiei unghiulare înainte

Trasarea în plan prin metoda intersecţiei liniare înainte

6

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 c. Metoda intersecţiei liniare înainte constă în trasarea pe teren a punctelor prin aplicarea
distanţelor orizontale de trasare (d0), în raport cu punctele reţelei de sprijin. Are o precizie ridicată
dar se poate folosi numai pe un teren destul de plan iar distanţele de trasare să nu depăşească lungimea
instrumentului de măsură.

Operaţia de trasare pe teren a punctului C1, se desfăşoară astfel:

- se fixează diviziunea zero a unei panglici în punctul cunoscut de pe teren 103 şi se întinde bine
ruleta până la diviziunea corespunzătoare distanţei orizontale de trasare d01=42,86 m;
- se fixează diviziunea zero a celei de a doua panglici în punctul cunoscut de pe teren 102 şi se
întinde bine ruleta până la diviziunea corespunzătoare distanţei orizontale de trasare d’01=40,43
m;
- se apropie cele două panglici până când, cele două diviziuni se suprapun, obţinându-se punctul
căutat C1.
În acelaşi fel se trasează şi punctul C2. Controlul operaţiei se face ca la metoda intersecţiei unghiulare
înainte.

3. Modul de lucru pe teren pentru darea cotei zero a clădirii, prin metoda orizontului
instrumentului.

Cotele planurilor sau punctelor izolate ale proiectului se dau faţă de un nivel convenţional care
corespunde unei anumite cote, menţionată în proiect. În cazul unei clădiri, nivelul convenţional se
numeşte cota zero a clădirii, fiind cota pardoselii finite a parterului. În cazul clădirii ce urmează a se
trasa pe teren, cota zero stabilită prin proiectare este ±0,000m = 214,000 m ( Zo).
Trasarea cotei zero pe teren se face prin metoda nivelmentului geometric sau prin metoda
nivelmentului trigonometric, în funcţie de accidentaţia terenului în zona respectivă, cota zero a clădirii
trasându-se câţiva metri mai încolo, într-un singur punct sau în mai multe puncte, în funcţie de
mărimea clădirii şi de problemele ce trebuie rezolvate. În continuare este prezentată cea mai
folosită metodă care asigură precizia cea mai mare la trasarea unei cote pe teren.
Metoda orizontului instrumentului constă în determinarea citirii ce trebuie efectuată pe
mira ţinută vertical în punctul trasat în plan când baza mirei se află la cota din proiect.
Operaţia de trasare (numită şi dare) a cotei zero se face astfel:
- se bate un stâlp în pământ, în punctul C, aflat la 2…4m de amplasamentul clădirii care să rămână
1,00…1,50m deasupra solului;
- se instalează nivelul aproximativ la mijlocul distanţei dintre reperul din reţeaua de sprijin pentru
trasare RN 3 şi punctul C, în care s-a fixat în poziţie verticală un stâlp;

Trasarea pe teren a cotei zero:

a. - metoda orizontului instrumentului
b. - fixarea cotei zero pe stâlp
7

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 - se calează nivelul, aducându-se axa de vizare în poziţie orizontală, se execută citirea LOR pe
mira ţinută vertical în reperul cunoscut şi se calculează cota planului de viză, folosind relaţia:
Zpv = ZR + L0R
Dacă
L0R =1042,
rezultă că
Zpv=ZR+L0R = 215,551+1,042=216,593 m

- se calculează citirea ce trebuie efectuată pe mira ţinută în punctul C, când baza mirei se află
la cota proiectată:
LOC = ZPV - Z0 ; L0C=Zpv-Z0=216,593-214,000=2,593 m
- un muncitor va deplasa mira pe verticală de-a lungul stâlpului, până când operatorul va citi
pe miră, în dreptul firelor nivelor, valoarea calculată LOC, iar poziţia astfel obţinută
corespunde cu cota zero a clădirii. Cota se materializează printr-un triunghi roşu cu vârful
în jos. Latura opusă acestui vârf este nivelul zero al clădirii.

De la acest punct, se transmit cotele de săpare a fundaţiei, de turnare a radierului, de fixare a

cofrajelor, etc.
Verificarea se face prin dublă trasare, în raport şi cu alt reper din reţeaua de sprijin sau măcar cu un
nou orizont al aparatului.

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 PROIECTAREA UNUI PROFIL LONGITUDINAL – PRIN METODA:
DRUMUIRE DE NIVELMENT GEOMETRIC SPRIJINITĂ LA CAPETE

APLICAŢIE PRACTICĂ 5

Datele problemei:

Se cere:
a) să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3
b) să se proiecteze profilul longitudinal prin punctele R1, 1, 2, 3, R2
c) să se traseze în profilul longitudinal o linie roșie situată la 1 m față de cota de referință
d) să se calculeze diferențele de cotă dintre cota teren și cota proiectată

Se dau: Cotele reperilor HR1, HR2 şi citirile pe miră

HR1 = 91.20m, HR2 = 90.80 m

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, HR1 și HR2 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine1= HR1+10=101.20 m
Tabel 1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 Rezolvare:

Etapa I – calculul cotelor punctelor noi

1. Calculul diferenţelor de nivel relative dintre punctele de drumuire

Verificare:

2. Calculul erorii şi corecţiilor

Verificare:

3. Calculul cotelor absolute

Verificare:
HR2 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu HR2 cunoscut din datele problemei.
2

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
Etapa II – Proiectarea profilului longitudinal

Pentru proiectarea profilului longitudinal se vor parcurge etapele următoare:

 se desenează cele două axe pentru D şi H perpendiculare una pe cealaltă;
 se aleg scările de reprezentare pe distanţe şi cote, de regulă scara cotelor este de 10 până la
100 de ori mai mare decât cea a distanţelor. În exemplul dat scara distanţelor este 1:2000, iar
cea a cotelor 1:10.
 se reprezintă punctele pe axa distanţelor reducând distanţele la scara aleasă. De exemplu
distanţa de 53.2m dintre punctele R1 şi 1 va reprezenta la scara 1:2000 2.7cm ş.a.m.d.
 se alege cota de referinţă ca fiind o valoare mai mică decât cea mai mică cotă de reprezentat.
În exemplul dat vom alege valoarea de 90.60m.
 se reprezintă punctele în profil;

 se calculează pantele prin relaţia:

Exemplu:

Proiectarea și desenara profilului longitudinal.

Acesta se va prelucra în autocad, și se va salva în format PDF.

În profilul longitudinal se va mai însera deasupra rubrici Cote teren și Cote proiectate.

Etapa III – Trasarea pe teren a cotelor proiectate

În teren se vor trasa cotele liniei roși (corespunzător fiecărui pichet). Se va întocmi un tabel cu
cotele proiectate.

Predarea se va face individual

Termenul de predare:11.11.2020

Aplicația se va trimite pe mail și obligatoriu se va încărca pe platformă

3

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 PROBLEME INGINEREȘTI DE TRASARE APLICATE PE TEREN
APLICAŢIE PRACTICĂ 6

Datele problemei: 1
Se cere:
Să se facă pregătirea topografică pentru trasarea cotei HB PR =200.230 m, față de un reper de
nivelment de cotă HR = 200.00 m, prin nivelment geometric de mijloc și să se calculeze abaterea
standard de citire pe miră ∂b cunoscând abaterea limită de trasare DH=±20 mm, abaterea standard
a cotei reperului ∂HR =±5 mm și abaterea standard de fixare ∂f =±3 mm.

Se dau: Citirile pe miră

r = 1732 + N m, bT = 1689 +N m

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, HB PR =200.230 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= HB PR =200.230+10=210.23 m

Datele problemei: 2
Se cere:
Să se facă pregătirea topografică pentru trasarea cotei HB PR =200.500 m, față de un reper de
nivelment de cotă HR = 200.00 m, prin nivelment trigonometric, situat la o distanță D=200 m și să
se calculeze abaterea standard de trasare a unghiului de pantă ∂α cunoscând abaterea limită de
trasare DH=±50 mm, abaterea standard a cotei reperului ∂HR =±6 mm și abaterea standard de fixare
∂f =±5 mm.

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, HB PR =200.230 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= HB PR =200.230+10=210.23 m

Datele problemei: 3
Se cere:
Să se traseze pe teren panta p%=1% prin nivelment geometric de mijloc, între două puncte situate
la o distanță D=200 m.
Se dau: Citirile pe miră
r = 1732+N m, bT = 1689+N m

Datele problemei: 4
Se cere:
Să se traseze pe teren panta p%=2% prin nivelment trigonometric, între două puncte situate la o
distanță D=200 m.
Se dau: Citirile pe miră
r = 1732+N m, bT = 1689+N m

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, D =200 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= D =200 +10=210 m

Predarea se va face individual

Termenul de predare:18.11.2020

Aplicația se va trimite pe mail și obligatoriu se va încărca pe platformă

1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 PROBLEME INGINEREȘTI DE TRASARE APLICATE PE TEREN
APLICAŢIE PRACTICĂ 6

Datele problemei: 1
Se cere:
Să se facă pregătirea topografică pentru trasarea cotei HB PR =200.230 m, față de un reper de
nivelment de cotă HR = 200.00 m, prin nivelment geometric de mijloc și să se calculeze abaterea
standard de citire pe miră ∂b cunoscând abaterea limită de trasare DH=±20 mm, abaterea standard
a cotei reperului ∂HR =±5 mm și abaterea standard de fixare ∂f =±3 mm.

Se dau: Citirile pe miră

r = 1732 m, bT = 1689 m

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, HB PR =200.230 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= HB PR =200.230+10=210.23 m

Datele problemei: 2
Se cere:
Să se facă pregătirea topografică pentru trasarea cotei HB PR =200.500 m, față de un reper de
nivelment de cotă HR = 200.00 m, prin nivelment trigonometric, situat la o distanță D=200 m și să
se calculeze abaterea standard de trasare a unghiului de pantă ∂α cunoscând abaterea limită de
trasare DH=±50 mm, abaterea standard a cotei reperului ∂HR =±6 mm și abaterea standard de fixare
∂f =±5 mm.

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, HB PR =200.230 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= HB PR =200.230+10=210.23 m

Datele problemei: 3
Se cere:
Să se traseze pe teren panta p%=1% prin nivelment geometric de mijloc, între două puncte situate
la o distanță D=200 m.
Se dau: Citirile pe miră
r = 1732 m, bT = 1689 m

Datele problemei: 4
Se cere:
Să se traseze pe teren panta p%=2% prin nivelment trigonometric, între două puncte situate la o
distanță D=200 m.
Se dau: Citirile pe miră
r = 1732 m, bT = 1689 m

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, D =200 se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1= D =200 +10=210 m

Predarea se va face individual

Termenul de predare:18.11.2020

Aplicația se va trimite pe mail și obligatoriu se va încărca pe platformă

1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page
 PROBLEME INGINEREȘTI DE TRASARE APLICATE PE TEREN
APLICAŢIE PRACTICĂ 7

Datele problemei: 1
Date de intrare:
Să se facă proiectarea topografică inginerească pentru trasarea unghiului Ꞗ (BAC - Fig.1), știind că punctele
A și B sunt marcate pe teren și au coordonatele (A: X=1000, Y=2000), B: X=1051, Y=2000), iar punctul C
care trebuie trasat are coordonatele (C: X=1020, Y=2040).

Fig.1
N este exprimat în metri.
De exemplu, pentru primul student din catalog, X și Y se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1=X=1000+10=1010 m, Y=2000+10=2010 m

Se cere: Cunoscând că abaterea maximă admisă la trasarea acestui unghi este ∆B=±150CC , să se calculeze
abaterile standard care influențează trasarea

Datele problemei: 2

Date de intrare:
Să se facă proiectarea topografică inginerească pentru trasarea pe teren prin procedeul paralactic, a punctului
B de coordonate (1075.35, 2000) față de punctul A marcat pe aliniamentul AS, având coorodnatele (A:
X=1000, Y=2000), cu abaterea limită ∆=25 mm.
La trasare se va utiliza un teodolit de precizie, măsurarea unghiului paralactic efectuându-se cu abaterea
standard ∂=±3CC .
Se cere: Calculul elemnentelor de trasat și a abaterilor standard de trasare.

N este exprimat în metri.

De exemplu, pentru primul student din catalog, X și Y se calculează astfel: Nr.ordine: 1x10=10m
Exemplu : Nr.ordine 1=X=1000+10=1010 m, Y=2000+10=2010 m

Predarea se va face individual

Termenul de predare:02.12.2020
Aplicația se va trimite pe mail și obligatoriu se va încărca pe platformă
1

Titular lucrări practice: Conf. Dr. Ing. Nicolae Ion BĂBUCĂ

Page