Prelucrarea Automata A Datelor curs-BABUCA NICOLAE-ION

Prelucrarea Automată a Datelor TopoGeodezice (P.A.D.G.
) Curs - Anul IV – MTC – 2020
CURS 1
1. Aspecte privind automatizarea procesului de preluare a datelor topo-geodezice

măsurate în teren
Automatizarea lucrărilor topocadastrale începe în faza de culegere a datelor din teren. Procesul de
automatizare a preluării datelor măsurate diferă după modul de achiziționare a datelor din teren.
1.1. Automatizarea achiziţionării datelor direct în teren
Aceasta poate fi:

a) Automatizarea autonomă
Reprezintă o formă de semi automatizare deoarece foloseşte un teodolit clasic şi un terminal

portabil controlat de un microprocesor. Terminalul poate fi conectat la un calculator pentru transferul şi
prelucrarea datelor, sau poate fi conectat la un modem direct în teren pentru ca datele să fie transmise la
birou.
b) Automatizarea automată
Toate hărţile şi planurile topografice sunt redate în forma grafică obişnuită, la diferite scări şi
realizate cu diferite precizii, în funcţie de metodele folosite. Tendinţa actuală este folosirea tuturor
datelor sub formă digitală.
In mod practic, datele topografice se pot culege și se pot prelucra în sistemul automat în patru moduri,
separat sau combinat și anume:
 Achiziţia datelor utilizând stația totală;
 Achiziţia datelor utilizând tehnologia GPS;
 Date fotogrammetrice;
 Date digitizate și/sau date scanate și vectorizate.
a. Achiziţia datelor utilizând Staţiile Totale
Staţiile electronice totale înregistrează direct în memoria internă datele achiziţionate în teren. Rolul
operatorului se reduce astfel la setarea corectă a fiecărui punct de stație și vizarea mirei respectiv la
Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

Prelucrarea Automată a Datelor TopoGeodezice (P.A.D.G.) Curs - Anul IV – MTC – 2020
declanşarea măsurătorii. Datele se înregistrează automat evitându-se astfel erorile de citire sau de
tastare a datelor măsurate. Transferul datelor se realizează printr-un cablu de interfaţă fie la birou fie
direct pe teren.
b. Achiziţia datelor utilizând tehnologia GPS
Tehnologia GPS reduce volumul de muncă consumat, prin:

 reducerea timpului alocat măsurătorilor în teren prin folosirea echipamentelor GPS,
studiile efectuate de către producător au concluzionat faptul că, pentru situaţii de lucru
identice, timpul necesar culegerii aceluiaşi volum de date este mai mic cu până la 70%
faţă de aparatura clasică;
Tehnologia GPS prezintă următoarele avantaje în lucrările topografice:

 Precizie ridicată 1-2 cm (coordonate X, Y, H) ;
 Permite afișarea grafică a datelor;
 Permite numeroase operații de trasare;
 Permite determinări la distanțe mari;
 Transferul foarte rapid a datelor măsurate din teren la birou;
 Stocarea datelor şi prelucrarea datelor foarte rapidă;
 Rapiditate și control ridicat asupra măsurătorilor.
c. Achiziţionarea datelor pe cale fotogrammetrică
În cazul când datele se achiziţionează pe cale fotogrammetrică se folosesc diferite linii

tehnologice cu ajutorul unor sisteme de prelucrare, desenare şi stocare a datelor respective.
d. Achiziţionarea datelor prin digitizare
În momentul de faţă principala sursa de date grafice pentru realizarea hărţii digitale îl
reprezintă materialul cartografic, chiar dacă acesta este în mare măsură depăşit datorită neactualizării
sale. Pentru trecerea materialului cartografic actual din forma analogică („clasică”) într-o formă
accesibilă calculatorului electronic şi programelor de prelucrare a datelor spaţiale, este necesară
digitizarea hărţilor şi planurilor existente.
Există 2 metode de preluare a informaţiilor grafice din forma analogică şi anume:

 scanarea hărţii urmată apoi de digitizarea imaginii;

 utilizarea unei planşete digitizoare.
Indiferent de modul de preluare a lor, datele vor fi convertite în formă numerică, sub unul dintre cele
două modele fundamentale de date spaţiale (raster sau vectorial), (Figura 1.).
Figura 1. Modelul vectorial şi Modelul raster

În cazul modelului vectorial, fiecare strat tematic conţine entităţi reprezentate prin acelaşi
element geometric ( punct, linie sau poligon ).
În cazul modelului raster obiectul reprezentat este divizat într-o serie de celule pătrate dispuse pe
rânduri şi coloane. Celula se numeşte pixel, iar în funcţie de fenomenul reprezentat aceştia primesc
anumite valori.
Înainte de a fi utilizate datele spaţiale într-un proiect este necesară definirea unui sistem de
referinţă în care să se stabilească cu exactitate poziţiile corespunzătoare din natură. Acest lucru se
realizează în cadrul unui proces numit georeferenţiere prin care se identifică elipsoizii şi proiecţiile
cartografice ce simulează spaţiul real. Georeferenţierea presupune încadrarea unei reprezentări a unui
plan într-un anumit sistem de referinţă într-o anumită locaţie. Detaliile şi punctele definite prin
coordonate urmează a se transcalcula în referinţa naţională a proiecţiei Stereografice 1970.
În România s-au folosit în decursul timpului mai multe sisteme de proiecţie , cel aplicat din anul
1971 şi până în prezent fiind Proiecţia Stereografică 1970 pe plan secant unic pe elipsoidul Krasowski.
Elementele de bază ale variantei pe plan secant unic sunt:
 Elipsoid de referinţă Krasowski 1940;
 Planul de proiecţie tangent în centrul ţării;

 Planul de proiecţie secant unic, coborât în versiunea actuală cu i=1389,478m faţă de cel tangent
iniţial;
 Centrul de proiecţie în punctul stereografic situat diametral opus punctului de tangenţă;
 Originea în centrul ţării, la nord de Făgăraş, având coordonatele geografice B0=460 şi L0=250;
 Sensul pozitiv al axei Ox este spre nordul geografic , iar al axei Oy spre est;
 Teritoriul României are zone cuprinse în toate cele patru cadrane.
Într-un sistem CAD se pot introduce aceşti parametri specifici proiecţiei Stereografice 1970 după
cum urmează:
 Code: Stereo 70;
 Description: Sistemul de proiecţie Stereo 1970;
 Coordinate System Type: Geodetic;
 Datum: Pulkovo 1941 Russia (GIS and former USSR Teriritories);
 Oblique: Stereographic;
 Northing: 500000 Easting: 500000;
 Projection Parameters Origin latitude: 46d Origin longitudine: 25d;
 Scale reduction: 0.9998;
Automatizarea complexă presupune obținerea unui plan cadastral digital, cu date specifice sub forma
digitală. Avantajele formei digitale sunt multiple cum ar fi:
 datele stocate pentru planul digital sunt sigure și pot fi conservate pe suporturi magnetice,
urmând a fi afișate ori de cite ori dorim și la orice scară de desen;
 planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare să se poată lua o decizie adecvată (ex.:
necesitatea actualizărilor);
 fișierele topografice pot fi ușor folosite fiind capabile să raspundă la toate interogarile solicitate,
într-un timp foarte scurt.
1.2. Aspectele automatizării prelucrării datelor măsurate
Automatizarea prelucrării datelor cuprinde ca etape:

- Etapa 1 – se referă la efectuarea automată a calculelor, pornind de la carnetul de teren cu
observațiile efectuate în teren. Noile tehnologii oferă diferite variante de măsurare în teren,
inclusiv determinarea în timp real a coordonatelor punctelor (facem referire la tehnologia

GPS), respectiv dacă se folosesc stații totale, observațiile efectuate necesită operații de
corectare și compensare.
Există 2 etape în compensarea elementelor măsurate în teren și determinarea coordonatelor definitive
ale punctelor, și anume:
 Prelucrarea datelor, compensarea și determinarea coordonatelor definitive pentru
punctele rețelei de sprijin și a rețelei de ridicare;
 Determinarea coordonatelor definitive ale punctelor de detaliu.
Efectuarea automată a calculelor se face folosind software specializat, realizate de către firmele
producătoare de echipamente topografice, sau folosind programe elaborate de către fiecare utilizator.
- Etapa 2 – se referă la efectuarea automată a calculelor preliminării din lucrările de cadastru, în
vederea deerminării coordonatelor punctelor noi, apărute ca urmare a lucrărilor de alipiri,
dezlipiri, e.t.c. Efectuarea automată a calculelor necesită întocmirea unor pachete de programe
care să rezolve aceste programe specifice rezultatele prelucrărilor urmând să fie și ele înglobate
în fișierul punctelor prin transfer simplu sau în cadrul procesului de întreținere automată a
acadastrului.
- Etapa 3 – se referă la calculul automat al ariei suprafețelor. În acest scop se creează un fișier de
lucru (inventar de coordonate) care conține coordonatele punctelor de pe conturul suprafeței.
BIBLIOGRAFIE
 Tamaioaga Gh. - Automatizarea lucrarilor de cadastru, Editura MATRIX ROM, 2007

 Veres I. -Automatizarea lucrarilor topo-geodezice, Ed. Universitas, Petrosani, 2006

(P.A.D.G.) Curs - Anul IV MTC 2020
CURS 2
AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A

DATELOR GEODEZICE AJUTORUL PROGRAMULUI EXCEL
Procesorul de tabele Microsoft Excel este un instrument software de mare putere, destinat
-o mare varietate de structure.
1.1. Descrierea programului EXCEL
calcul (SHEET
acesta.
1.1.
bara de titlu
bara de meniuri ale
bara/barele de instrumente standard; prin activarea cu ajutorul mouse-ului a unui
active;
bara de de
active;
curent.
Fig. 1.1 Ecranul Microsoft Excel
1
Tipul de document sau din Microsoft Excel este registrul de lucru

(workbook). Registrele de lucru foi (sheet); acestea pot fi foi de calcul, foi de
foi de macrocomenzi. Numele foi apare partea de jos foii-ecran, -o
enumirea de "tab".
-
lucru foile pot fi rearanjate, redenumite, inserate sau eliminate. Un registru de lucru este salvat sub
capacitatea calculatorului).
-
Basic etc.
14
definesc 4.194.304 de celule.

256 de
Celula (celula este celula care se a cursorul care este pe ecran cu

cursor Excel -o
cursorul.
celulei
etc.
etc.
AA$10 etc.
2
Plaja de celule
( ), pe mai multe
coloane o linie ( orizontal), pe o mai multe linii ( vertical
) (fig. 1.3).
1.2. GESTIONAREA FERESTRELOR
Fiecare foaie de calcul trebu respective,

care sunt datele necesare, cine va fi utilizatorul ei.
calcul cuprinde patru zone: zona de ipoteze, zona de date, zona de

calcule rezultate crearea unor zone de
re a rezultatelor
-
-
lucru.
lucru
lucru
- optiuni:
New window -un registru de lucru;
Arrange: permite aranjarea sau a ferestrelor deschise simultan,
Hide
3
Unhide: efect i
Split:
cele patru zone (fig. 1.5.)
Freeze Panes
respectiv liniile de deasupra.
registru de lucru.
1.3. BARA DE INSTRUMENTE
cele mai utilizate instrumente
Paleta de instrumente pentru desenarea chenarelor
datelorselectate
Inserarea diagramelor
Inserare
4
Prelucr Geodezice (P.A.D.G.) Curs - Anul IV MTC 2020
CURS 3
AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A

DATELOR GEODEZICE AJUTORUL PROGRAMULUI EXCEL
1.4. EXCEL
1.4.1. Selectarea datelor din foaia de calcul
selectate celulele/obiectele respective astfel:
selectarea unei plaje de celule (adiacent
al mouse-
celule/plaje;
-
coloane;
, D...) coloanei;
Edit; Select
All) (figura 1.6.).
Fig. 1.6 Selectarea datelor din foaia de calcul
formatului
global, de ex. modificarea fontului pentru foaie.
olae Ion
1
1.4.2. calcul
Formatele celulelor su
Fig. 1.7 Meniul Format
Home Submeniul Format comanda

-
uri
apoi click
Format Cells...
Fig. 1.8 Formatarea celulelor
olae Ion
2
Number - utilizat pentru aplicarea unor diverse formate de numere. El cuprinde

- General, Number, Currency, Accounting, Date, Time, Percentage,
Fraction, Scientific, Text, Special, Custom. (fig. 1.8.). Pentru fiecare din aceste categorii are
predefinite mai multe coduri.
Exemplu:
- mmm-yy,
d-mmm, mmm-yy, m/d/yy, h:mm, etc.
pen
zero drept cratime.

Alignment
Horizontal General (textul
Left Center (centrat), Right
(aliniere dreapta), Justify - dreapta), Center Across Columns
peste coloane);
Vertical Top (sus), Center
(centrat), Bottom (jos), Justify (aliniere sus - jos);
Text direction - orizontal, vertical cu 3 variante).
Font anume:
Font - pentru stabilirea formei literei (ex. Arial, Calibri, ...);
Font Style -
gros);
Size - pentru a .pixels;
Underline - permite sublinierea textului cu o linie sau nesublinierea
textului (None);
Color - text;
Effects - pentru a putea
caracterele barate (Strikethrough).
precizate
de utilizator (Preview).
Border - permite trasarea de chenare-contururi (Outline) sau interne (Inside) sau anularea
Fill - model
trasat.
Protection ascunde anumite celule sau interzice editarea lor
1.4.3. datelor
-o foaie de calcul se pot introduce

valoare (un text, o valoare inclusiv o
o (o de valori, adrese de celule, sau operatori care produc o
olae Ion
3
bara de formule sau prin .
Fig. 1.9 Introducerea datelor
1.4.3.1 Introducerea textelor
redimensionarea coloanei care se celula

fie la continuarea a textului pe
acest caz se alege comanda Format Cells... din meniul Home submeniul Format, apoi tab-ul
Fig. 1.10 Redimensionarea coloanei
olae Ion
4
1.4.3.1 Introducerea numerelor
Se
caractere speciale (+ -
Exemplu: 2,5%; 3,50E+04; 2
-March.
1.4.3.1 Introducerea datelor calendaristice sau ora
Da -
Home Submeniul Format comanda
tab-ul Number - Data.
Fig. 1.11 Introducerea d
1.4.4. mutare
1.4.4.1. celule
Copierea
a) cu ajutorul comenzilor
o se (adiacente);
o se alege comanda Copy din meniul Home zona este cu un chenar
mobil;
o destinatie;
o se alege comanda Paste sau Paste Special din meniul Home care
b) cu ajutorul mouse-ului
Utilizarea mouse-
o -
de copiere -a lungul liniilor/coloanelor
al
mouse- mouse-ului.
o -
mouse- -
tasta CTRL.
olae Ion
5
F=B3*D$3
COPY (ctrl+C)
PASTE (ctrl+V)
Fig. 1.12 Copierea unei celule
1.4.4.2. Special)
(notele).
Comanda Paste Special din meniul Home
Paste Operation
oar
comentariile (Notes).
None - reproduse;
Add - destinatie;
Subtract -
Multiply -
Divide -
Skip Blank - vide;
Transpose -
olae Ion
6
1.4.4.3. unei celule
Mutarea
a) cu ajutorul comenzilor
se alege comanda Edit; Cut
Edit; Paste
de instrumente standard);
ei celule/plaje de celule, acesta
-
b) cu ajutorul mouse-ului
mouse-
-
- -ului.
7
CURS 4
AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A DATELOR

GEODEZICE AJUTORUL PROGRAMULUI EXCEL
1.5. INSERAREA FORMULELOR
Atun -
calendaristice), operatori (aritmetici, de comparare, de co
-
atunci programu
-un calcul tabular sau pentru a denumi anumite valori.
bara de formule
OPERATOR DESCRIEREA
- Negare (ex. 2* -10)
% Procent
^ Exponent
-
& Concatenare texte
=; <; <=; >=; >;
Comparare
<>
Exemplu
din celula D8.
Fig. 1.14 Introducerea unei formule
1
1.6. BIBLIOTECA DE
elemente predefinite de calcul.

a
celulelor A1, A2, A4, =A1+A2+A4 este cu
formule.
Folosirea
poate conduce la un rezultat incorect sau generator de eroare.
o compatibilitate cu 1-2-3);
o
o unul sau mai multe argumente.
-un separator zecimal.
precizarea argumentului, de exemplu: =PI(),=NOW(),

=TRUE(), =TODAY(), etc.
Tip argument
=SUM(A2:A7) celule
=SUM(A2:A7;A9;A11:A20) celule
=MAX(59;36;84)
=DATE(62;10;18)
=IF(A1=A2;"Bun";Rau")
=INT(SUM(D1:D9)
=UPPER("Ionescu") caractere
=REPT("Ionescu",3)
=FACT(6)
tipuri de argumente:
este o expresie care unul din operatorii logici =, <, >, <>, <=,
>=, NOT( ), AND( ), OR( ) pentru o
sau un nume de
un text:
-
de
2
o valoare
-
- -o ca atare (conform
sintaxei) sau prin intermediu
din bara de editare sau bara de

Insert Function de unde se poate alege o
disponibile.
1.15).
1. : permit efectuarea de calcule

complexe;
2.
de valori;
3.
4. logice (Logical) -
5.
- definite;
6. consultare (Lookup & Reference): permit localizarea
7.
timp;
3
8.
etichete;
9. : permit realizarea de calcule economico- financiare
predefinite.
1.6.1. trigonometrice
ath & Trig) permit efectuarea diferitelor
curent.
Exemplu
- ca argument.
- -un
argumentului
PI() pi=3.1415
SIN(X) radiani;
COS(X) radiani
TAN(X) radiani
ASIN(X) - radiani
ACOS(X) radiani
ATAN(X) radiani
DEGREES(unghi) transfor sexagesimale
RADIANS(unghi) radiani
POWER
natural
logaritm zecimal
pozitiv;
RADIANI a argumentului.
inverse.
Exemplu
Pentru a afla tangenta unghiului de 500 din celula D4, formula ce va fi
4
=TAN(D4*PI()/200)
Pentru a afla sinusul unghiului de 1000 celula D5
=SIN(D4*PI()/200)
=ATAN(G4)*200/PI()
Fig. 1.17
1.6.2.
Exemplu
formule numerice, adrese sau nume de
-o
) -o
5
-o
-
1.6.3.
Exemplu
puri
-
departe.
AND(evaluare l
false;
toate argumentele sunt false;
FALSE;
TRUE() TRUE;
6
7
CURS 5

4. CALCULE MATRICIALE
O matrice se introduce în Excel tastând fiecare valoare a matricei într-o celulă separată.
Operaţii cu matrici:
A. MMULT(matricea1,matricea2) : înmulţeşte două matrici
După definirea matricilor A şi B în foaia de lucru se va marca apoi zona în care trebuie să apară
rezultatul. Marcarea se face prin glisare iar dimensiunile zonei trebuie să fie identice cu
dimensiunile matricei rezultat.
Fig. 4.1 Definirea matricelor A şi B
După marcare se foloseşte instrumentul şi din lista de formule se alege formula: MMULT:
Fig. 4.2 Apelarea funcţiei MMULT
Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion

1
În fereastra Function Arguments, se introduc cele 2 matrici care trebuie înmulţite. Se va păstra
ordinea scrierii matricelor care trebuie înmulţite:
Fig. 4.3 Completarea ferestrei MMULT
Fereastra se închide utilizând combinaţia de taste CTRL+ALT+SHIFT+ENTER
Fig. 4.4 Afişarea rezultatului MMULT(A*B)
B. MINVERSE(matricea) : inversa unei matrice pătratică
După definirea matricilor A şi l în foaia de lucru se va marca apoi zona în care trebuie să apară
rezultatul.
După marcare se foloseşte instrumentul şi din lista de formule se alege formula dorită (în
cazul nostru MINVERSE):

2
Fig. 4.5 Apelarea funcţiei MINVERSE
În fereastra Function Arguments, în căsuţa Array se scrie blocul unde se află matricea A care
trebuie inversată (în cazul nostru C3:F6):
Fig. 4.6 Completarea ferestrei MINVERSE

3
Fig. 4.7 Afişarea rezultatului MINVERSE(matricea A)
C. MDETERM(matricea) : calculează determinantul unei matrice pătratică
După definirea în foaia de lucru a matricei căreia i se doreşte a se calcula determinantul se va

marca apoi zona în care trebuie să apară rezultatul (o singură celulă).
Fig. 4.8 Definirea unui determinant
cazul nostru MDETERM):

4
Fig. 4.9 Apelarea funcţiei MDETERM
În fereastra Function Arguments, în căsuţa Array se scrie blocul unde se află matricea căreia
dorim să ii calculăm determinantul (în cazul nostru B11:D13):
Fig. 4.10 Completarea ferestrei MDETERM şi afişarea rezltatului
Se închide fereastra cu butonul OK

5
CURS 6

5. REZOLVAREA MATRICIALĂ A SISTEMELOR DE ECUAŢII
Pentru un sistem de ecuaţii normale în forma matricială : Ax  l = 0

Soluţia sistemului este:
Pentru un sistem de patru ecuaţii cu necunoscutele x1, x2, x3, şi x4:
După definirea matricilor A şi l în foaia de lucru se va marca apoi zona în care trebuie să apară
rezultatul.
cazul nostru MINVERSE). În fereastra Function Arguments, în căsuţa Array se scrie blocul unde
se află matricea A care trebuie inversată (în cazul nostru B5:E8).
Se face apoi selecţia blocului pentru scrierea matricei X:
După marcare se foloseşte instrumentul şi din lista de formule se alege formula: MMULT:
În fereastra Function Arguments, se introduc cele 2 matrici care trebuie înmulţite. Se va păstra
ordinea scrierii matricelor care trebuie înmulţite:

SOLUŢIA VA FI:

1
Fig. 5.1 Rezolvarea matricială a ecuaţiei
6. REZOLVAREA SISTEMELOR CU ECUAŢII DE ERORI
Pentru cazul unor măsurători prelucrate prin metoda măsurătorilor condiţionate se cunosc:
- Matricea coeficienţilor BT
- Matricea neînchiderilor W
Formula sistemului ecuaţiilor de erori este:
Unde v este matricea corecţiilor ce trebuie aplicate măsurătorilor directe

Soluţia sistemului prin metoda celor mai mici pătrate este:
Fig. 6.1 Rezolvarea matricială a sistemului ecuaţiilor de erori

2
În foaia de lucru se parcurg următorii paşi:
1. Se determină matricea B prin transpunerea matricii BT : se copiază matricea BT şi se „lipeşte”

cu comanda Paste Special opţiunea Transpose
2. Se determină matricea BTB:
=MMULT(C5:G7,K5:M9)
3. Se determină matricea (BTB)-1:
=MINVERSE(C12:E14)
4. Se determină matricea corelatelor
=MMULT(H12:J14,I5:I7)
5. Se determină matricea corecţiilor :
=MMULT(K5:M9,L12:L14)
7. DETASĂRI DE SUPRAFEŢE
Problema detaşării unei suprafeţe se referă la posibilitatea separării unor suprafeţe cunoscute
din alte suprafeţe.
7.1. Determinarea poziţiei unui punct pe un segment de dreaptă
Fig. 7.1 Determinarea poziţiei unui punct pe un segment de dreaptă
Cunoscând segmentul de dreaptă prin punctele P1(x1y1), respectiv P2(x2y2) (Fig.7.1). Se pune
problema determinării coordonatelor punctului P0(x0y0) aflat pe segment la distanţa d10
impusă. Se calculează din coordonate orientarea:
Tot din coordonate se determină şi lungimea segmentului:
Relaţiile de calcul ale coordonatelor se scriu într-o formă iniţială astfel:

3
Înlocuite în relaţiile de mai sus permit obţinerea coordonatelor punctului P0 funcţie de

coordonatele punctelor P1,P2 şi raportul distanţelor d10 respectiv d12.
Poziţia punctului P0 se determină deci din coordonatele (x1,y1), (x2,y2) şi distanţele măsurate d10
respectiv d12.
7.2. Detaşarea unei suprafeţe dintr-un triunghi
Considerăm un triunghi (fig. 2) a cărui suprafaţă poate fi calculată din coordonatele

punctelor: P1(x1,y1), P2(x2,y2), P3(x3,y3).
Fig. 7.2 Detaşarea unei suprafeţe dintr-un triunghi
Suprafaţa triunghiului este:
Se pune problema că din această suprafaţă S să se detaşeze o suprafaţă S 0 dată, care să fie
conturată de punctele P1 P2 P0. Va trebui deci determinată poziţia punctului P0 pe segmentul
P1P3.
Notăm: P1P3=d13
Coborâm perpendiculara P2P2’.
Poziţia punctului P0 este dată de relaţiile:

4

5
CURS 7
COMPENSAREA MĂSURĂTORILOR TOPO – GEODEZICE
Compensarea măsurătorilor topo-geodezice este o componentă esenţială a prelucrării măsurătorilor din

teren.Aceasta are scopul de a oferi valoarea cea mai probabilă a mărimilor măsurate, ce poartă în ele o
sumă de erori aleatoare ce nu poate fi cuantificată exact şi nici eliminată,folosind măsurători în exces faţă
de numărul strict necesar pentru obţinerea unei soluţii unice.In acest sens metoda celor mai mici pătrate
estimează cel mai bine valoarea cea mai probabilă a mărimilor măsurate şi oferă in acelaşi timp parametri
de evaluare a preciziei obţinute.
Astfel in cadrul programului de calcul tabelar EXCEL există un “motor de calcul” denumit SOLVER
proiectat pentru calcule de optimizare şi modelare de sisteme care poate fi aplicat in cazul prelucrărilor
măsurătorilor topo-geodezice cu ajutorul teoriei celor mai mici pătrate,care poate fi privită ca o problemă
de optimizare deoarece se urmăreşte obţinerea minimului unei funcţi deci tocmai scopul dedicat al
modulului SOLVER.
Modulul SOLVER dezvoltat de Frontline Systems Inc. foloseşte un algoritm de calcul iterativ numit
„Gradient Generalizat Redus”şi este un produs standard in pachetul Microsoft Office şi deci este foarte
accesibil la un preţ simbolic.Pe lîngă această disponibilitate materială este şi foarte uşor de folosit,
utilizatorul nefiind nevoit să cunoască în detaliu cum să formeze ecuaţiile de condiţii,să diferenţieze
ecuaţii complexe,sau să rezolve sisteme de ecuaţii normale cu ajutorul algoritmilor clasici.
Rezolvarea cu ajutorul SOLVER –ului se rezumă la punerea în pagină a problemei de rezolvat astfel încît
să se formeze un model matematic cu trei elemente:
 Funcţia obiectiv
 Domeniul valorilor variabile
 Restricţiile impuse modelului

1
1. Instalarea şi activarea modulului SOLVER
Prin apelarea comenzii din meniul DATA va apare o fereastra de forma:

2
In casuta Set Target Cell se introduce pozitia (celula) din foaia de lucru unde se gaseste
suma patratelor erorilor aparente [vv]. Se recomanda executarea unui clic pe simbolul
din dreapta casutei dupa care se alege din foaia de lucru celula cu suma patratelor
erorilor aparente [vv].
Sub casuta Set Target Cell se alege optiunea Min deoarece se urmareste obtinerea unui
minim pentru suma patratelor erorilor aparente.
In casuta By Changing Cells se introduce sursa de date. Se executa un clic pe
instrumentul din dreapta casutei si se marchaza in foaia de lucru blocul (celulele) care
contin valorile ce urmeaza a fi ajustate.
In casuta Subject to the Constrains urmeaza sa fie introduse constrangerile (daca exista). Se
apasa butonul Add de fiecare data cand se doreste introducerea unei constrangeri. Va apare
urmatoarea fereastra.
Timpul de rezolvare este foarte mic si simplitatea procedeului face ca el sa poata fi utilizat si
de persoane cu putina pregatire in domeniu. Pe alta parte aplicatia Microsoft Excel este
foarte raspandita si e mult mai usor de obtinut decat alte programe specializate in domeniu.
COMPENSAREA UNEI RETELE DE TRIANGULATIE SUB FORMA

PATRULATER CU DUBLA DIAGONALA
(METODA MASURATORILOR DIRECTE CONDITIONATE)
Considerând reţeaua de triangulaţie de forma unui patrulater ABCD având unghiurile

măsurate 1, 2, …,8 (Fig.1).
Fig.1

3
Pentru exemplul considerat numărul condiţiilor geometrice este:
condiții
din care condiţii de figură:
w1 = l1 – p1 + 1 = 6 – 4 + 1 = 3 condiţii
şi condiţii de centru:
şi de laturi:
condiţie
Sistemul ecuaţiilor de erori pentru reţeaua considerată va avea forma:
Sistemul are 4 ecuaţii şi 8 necunoscute şi pentru rezolvare se transformă în sistemul

normal de ecuaţii:
Prin rezolvare se determină k1, k2, k3, k4 cu care se vor calcula corecţiile:

4
CURS 8
COMPENSAREA UNEI REŢELE DE TRIANGULAŢIE SUB FORMA

UNUI LANŢ DE TRIUNGHIURI
Considerăm reţeaua de triangulaţie A, B, C, D, E, F de forma unui lanţ de triunghiuri (Fig 1.).
La aceste forme de reţele de triangulaţie, numărul condiţiilor geometrice se stabileşte

după relaţiile cunoscute la care se adaugă o condiţie de constrângere – condiţia de baze.
nb = Nb – 1 = 2 – 1 = 1 condiţie
Unde:
nb – numărul condiţiilor de baze;
Nb – numărul de baze măsurate.
Se stabileşte că numărul condiţiilor de baze este funcţie de numărul de baze măsurate.
Pentru reţeaua considerată, numărul de condiţii este:
r = w – 2p + 4 =12 – 2 x 6 + 4 = 4 condiţii
ω 1 = l1 – p1 + 1 = 9 – 6 + 1 = 4 condiţii geometrice I, II, III, IV.
ω 2 = 0 – condiţie de centru.
s = l – 2p + 3 =9 – 2 x 6+3 = 0
nb = Nb – 1 = 2 – 1 = 1 – condiţie de baze.
Forma condiţiilor de figură este cea cunoscută:
Condiţia de baze se stabileşte prin calcularea bazei finale Bf pornind de le baza iniţială Bi cu
ajutorul teoremei sinusului pe traseul punctat.

1
Se remarcă faptul că, la numărător, apar unghiuri care se opun laturii introduse în calcul,
adică (Bi), iar la numitor, unghiuri care se opun laturilor ce se calculează. Ecuaţia de baze se
va liniariza fie prin metoda logaritmică, fie prin funcţii naturale.
Forma liniarizată este:

2
Sistemul de ecuaţii obţinut după ataşarea condiţiei de laturi are 12 necunoscute şi se rezolvă
ca şi în cazurile anterioare.

3
CURS 9
COMPENSAREA UNEI REŢELE DE TRIANGULAŢIE DE FORMA

UNUI POLIGON CU PUNCT CENTRAL
Considerăm reţeaua de triangulaţie ABCDE având punctul central în F (Fig.1).

Numărul de condiţii geometrice care se impun se stabilesc cu relaţiile:
Fig.1
Unde:
 w1 – numărul condiţiilor de figură.
 w2 – numărul condiţiilor de centru.
 S – numărul condiţiilor de laturi.
 r – numărul total de condiţii.
 l1 – numărul laturilor cu viză dublă.
 p1 – numărul punctelor staţionabile.
 n0 – numărul punctelor în care sunt măsurate toate unghiurile.
 p – numărul total de puncte de triangulaţie staţionabile + nestaţionabile).
 l – numărul total de laturi (cu viză simplă + cu viză dublă).
 – numărul total de unghiuri măsurate.
Pentru reţeaua de triangulaţie considerată, rezultă:

1
Condiţiile de figură au la bază relaţia conform căreia suma unghiurilor într-un triunghi este
200g, iar suma unghiurilor în jurul unui punct este de 400g.
Aceste condiţii sunt de forma:
condiţi de figura
Mărimea compensată se obţine dintr-o mărime măsurată căreia i se adaugă o corecţie unghiulară.
Se poate scrie:
unde:
Înlocuind în prima condiţie rezultă:
Înlocuind în prima condiţie rezultă:
reprezintă neînchiderea unghiulară în triunghiul I.

Procedând identic şi cu celelalte condiţii, i liniarizând condiţia de laturi forma finală devine:

2
Unde:
Sistemul are 15 necunoscute si 7 ecuaţii.
Rezolvarea sistemului se face prin ataşarea condiţiei [vv] = min şi transformarea acestuia în
sistemul ecuaţiilor normale:
După rezolvarea sistemului şi obţinerea corelatelor, corecţiile unghiulare sunt date de relaţiile:

3
Aceste valori adunate la valorile măsurate ale unghiurilor va permite obţinerea valorilor
compensate:

4

Prelucrarea Automata A Datelor curs-BABUCA NICOLAE-ION

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea Automata A Datelor curs-BABUCA NICOLAE-ION

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea Automată a Datelor TopoGeodezice (P.A.D.G.

) Curs - Anul IV – MTC – 2020

1. Aspecte privind automatizarea procesului de preluare a datelor topo-geodezice

1.1. Automatizarea achiziţionării datelor direct în teren

Aceasta poate fi:

Reprezintă o formă de semi automatizare deoarece foloseşte un teodolit clasic şi un terminal

a. Achiziţia datelor utilizând Staţiile Totale

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 1

b. Achiziţia datelor utilizând tehnologia GPS

Tehnologia GPS reduce volumul de muncă consumat, prin:

Tehnologia GPS prezintă următoarele avantaje în lucrările topografice:

c. Achiziţionarea datelor pe cale fotogrammetrică

În cazul când datele se achiziţionează pe cale fotogrammetrică se folosesc diferite linii

d. Achiziţionarea datelor prin digitizare

Există 2 metode de preluare a informaţiilor grafice din forma analogică şi anume:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 2

 scanarea hărţii urmată apoi de digitizarea imaginii;

Figura 1. Modelul vectorial şi Modelul raster

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 3

1.2. Aspectele automatizării prelucrării datelor măsurate

Automatizarea prelucrării datelor cuprinde ca etape:

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 4

 Tamaioaga Gh. - Automatizarea lucrarilor de cadastru, Editura MATRIX ROM, 2007

Conf. Dr. Ing. Băbucă Nicolae Ion 5

AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A

1.1. Descrierea programului EXCEL

Fig. 1.1 Ecranul Microsoft Excel

Tipul de document sau din Microsoft Excel este registrul de lucru

definesc 4.194.304 de celule.

Celula (celula este celula care se a cursorul care este pe ecran cu

1.2. GESTIONAREA FERESTRELOR

Fiecare foaie de calcul trebu respective,

calcul cuprinde patru zone: zona de ipoteze, zona de date, zona de

1.3. BARA DE INSTRUMENTE

cele mai utilizate instrumente

Paleta de instrumente pentru desenarea chenarelor

AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A

1.4.1. Selectarea datelor din foaia de calcul

selectate celulele/obiectele respective astfel:

selectarea unei plaje de celule (adiacent

Fig. 1.6 Selectarea datelor din foaia de calcul

Fig. 1.7 Meniul Format

Home Submeniul Format comanda

Fig. 1.8 Formatarea celulelor

Number - utilizat pentru aplicarea unor diverse formate de numere. El cuprinde

zero drept cratime.

-o foaie de calcul se pot introduce

o (o de valori, adrese de celule, sau operatori care produc o

bara de formule sau prin .

Fig. 1.9 Introducerea datelor

1.4.3.1 Introducerea textelor

redimensionarea coloanei care se celula

Fig. 1.10 Redimensionarea coloanei

1.4.3.1 Introducerea numerelor

Exemplu: 2,5%; 3,50E+04; 2

1.4.3.1 Introducerea datelor calendaristice sau ora

Fig. 1.11 Introducerea d

Fig. 1.12 Copierea unei celule

1.4.4.3. unei celule

AUTOMATIZAREA PROCESULUI DE PRELUCRARE A DATELOR

1.5. INSERAREA FORMULELOR

calendaristice), operatori (aritmetici, de comparare, de co

din celula D8.