Morbiditatea, dizabilitatea şi spitalizarea

Morbiditatea populației - reprezintă totalitatea cazurilor de îmbolnăvire înregistrate pe parcursul anului, la adresarea în
instituția medico-sanitară sau în timpul examenului profilactic.

Rata morbidităţii se determină ca raportul dintre numărul bolnavilor şi numărul mediu anual al populaţiei.

Pentru prelucrarea statistică a datelor privind morbiditatea populaţiei se aplică Clasificarea internaţională a maladiilor şi a
problemelor de sănătate înrudite, revizia X, care asigură comparabilitatea informaţiilor privind morbiditatea.

Incidenţa printr-o anumită boală reprezintă numărul de persoane, care dezvoltă o anumită boală pentru prima dată,
înregistrate de către o instituţie medico-sanitară, în perioada de referinţă.

Prevalenţa printr-o anumită boală reprezintă numărul total de persoane, care dezvoltă o anumită boală pentru prima dată
(caz nou) și al persoanelor înregistrate anterior (caz vechi) cu o anumită boală, de către o instituţie medico-sanitară, în
perioada de referinţă.

Rata incidenţei generale prin boli reprezintă frecvenţa cazurilor noi a tuturor bolilor, înregistrate pentru prima dată de către o
instituţie medico-sanitară, în rândul populaţiei, la 100 mii locuitori, într-un spaţiu şi timp dat.

Rata prevalenţei generale prin boli reprezintă frecvenţa cazurilor noi a tuturor bolilor, înregistrate pentru prima dată de către
o instituţie medico-sanitară şi a cazurilor vechi (înregistrate anterior), în rândul populaţiei, la 100 mii locuitori, într-un spaţiu şi
timp dat.

Dizabilitate - termen generic pentru afectări/deficienţe, limitări de activitate şi restricţii de participare, care denotă aspectele
negative ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factorii de
mediu şi cei personali).

Dizabilitate primară - stabilirea gradului de dizabilitate pentru prima dată în anul de referință, în urma expertizării capacităților
vitale, de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Dizabilitate repetată - reâncadrarea în grad de dizabilitate după expertizarea repetată a capacităţilor vitale, pentru aprecierea
reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei, în anul de referință, de către Consiliul Național pentru Determinarea
Dizabilității și Capacității de Muncă.
Dizabilitate fără termen de reexpertizare – stabilirea gradului de dizabilitate fără termen de reexpertizare, de către Consiliul
Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. La copii, dizabilitatea fără termen de reexpertizare este
stabilită doar pentru perioada de până la 18 ani.

Rata dizabilității primare reprezintă frecvenţa de îmbolnăviri care întrerup total sau parţial capacitatea de muncă, caz nou,
înregistrat pentru prima dată în anul de referinţă, la 10 mii locuitori, într-un spaţiu şi timp dat.

Rata dizabilitatății primare a copiilor în vârstă de până la 18 ani reprezintă frecvenţa copiilor cu vârsta 0 -17 ani 11 luni 29
zile cu dizabilitate, caz nou, la 1000 copii cu vârsta 0-17 ani 11 luni 29 zile, într-un spaţiu şi timp dat.

Numărul mediu de vizite la 1 locuitor/an reprezintă numărul vizitelor populației la medici, inclusiv în scop profilactic, precum
și numărul vizitelor efectuate de medici la domiciliu, raportat la numărul mediu anual al populaţiei.

Durata medie de spitalizare a bolnavului la un pat reprezintă numărul de zile/pat de spitalizare raportat la numărul de bolnavi
externați.

Letalitatea reprezintă frecvenţa persoanelor decedate în staţionar raportat la numărul bolnavilor externaţi (inclusiv persoanele
decedate) din instituţia medico-sanitară dată, într-un spaţiu şi timp dat.

Numărul intervenţiilor chirurgicale reprezintă numărul de intervenţii chirurgicale efectuate bolnavilor externaţi (inclusiv
persoanelor decedate) din secţiile chirurgicale, într-un spaţiu şi timp dat.

Ponderea copiilor vaccinați reprezintă numărul copiilor cuprinși cu vaccinuri preventive, după tipul vaccinului, raportat la
numărul total de copii aflați la evidență, exprimat la 100 %.

Rata întreruperilor de sarcină reprezintă numărul întreruperilor de sarcină la femei raportat la 1000 copii născuţi-vii.
Bolnavi tratati in stationar pe Boli si Ani

  2015 2016 2017 2018 2019 2020

601
Total 614 455 587 600 879 602 172 611 259 442 275

Boli infectioase si parazitare 29 741 29 044 30 300 30 179 29 270 9 844

Tumori 34 465 35 673 36 924 39 385 40 700 30 060

Boli ale sangelui, ale organelor hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului
imunitar 2 552 2 051 2 116 2 352 2 202 1 390

Boli endocrine, de nutritie si metabolism 16 356 16 906 16 705 16 651 16 483 8 469

Tulburari mentale si de comportament 26 862 26 305 25 194 25 000 25 154 16 013

Boli ale sistemului nervos 24 455 25 336 26 069 26 771 27 532 14 471

Boli ale aparatului circulator 87 044 90 507 93 591 99 857 102 839 57 588

Boli ale aparatului respirator 86 720 86 103 86 607 83 491 84 245 48 156

Boli ale aparatului digestiv 68 979 66 911 64 695 63 498 63 773 38 056

Boli ale pielii si tesutului celular subcutanat 16 436 15 817 16 281 17 012 18 904 11 492

Boli ale sistemului osteoarticular, ale muschilor si tesutului conjunctiv 33 044 32 685 35 823 36 484 39 615 20 906

Boli ale aparatului genito-urinar 45 489 39 181 39 899 38 202 39 462 27 537

Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale 5 645 5 473 5 189 4 919 4 389 2 167

Leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe 41 037 39 742 38 101 37 135 36 811 27 075

COVID-19 - - - - - 62 416
Durata medie de tratare in stationar pe Boli si Ani

  2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total 8,8 8,6 8,3 8,2 7,9 8,2

Boli infectioase si parazitare 16,0 15,0 14,1 13,5 12,6 22,2

Tumori 10,7 10,4 9,5 8,7 8,1 7,4

Boli ale sangelui, ale organelor hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului imunitar 7,5 9,2 9,0 8,0 7,8 7,6

Boli endocrine, de nutritie si metabolism 9,0 8,6 8,3 8,2 8,0 8,1

Tulburari mentale si de comportament 24,7 24,4 24,1 25,7 22,6 25,0

Boli ale sistemului nervos 9,1 8,7 8,5 8,7 8,5 8,4

Boli ale ochiului si anexelor sale 5,5 5,2 4,8 4,4 4,1 3,2

Boli ale urechii si apofizei mastoide 7,2 7,1 7,0 6,7 6,8 6,0

Boli ale aparatului circulator 8,8 8,5 8,6 8,2 8,1 7,9

Boli ale aparatului respirator 7,2 7,1 7,1 7,0 7,0 7,4

Boli ale aparatului digestiv 7,5 7,4 7,2 7,2 7,0 6,8

Boli ale pielii si tesutului celular subcutanat 7,9 7,4 6,6 6,3 5,7 6,0

Boli ale sistemului osteoarticular, ale muschilor si tesutului conjunctiv 8,8 8,7 8,4 8,2 8,2 7,3

Boli ale aparatului genito-urinar 6,6 6,2 5,8 5,7 5,6 4,9

Sarcina, nasterea si lauzia 5,1 4,4 4,1 4,1 4,1 3,7

Unele afectiuni ale caror origine se situeaza in perioada perinatala 7,1 6,4 6,8 7,0 7,1 6,8

Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale 9,0 8,5 8,1 8,0 8,2 8,7

Simptome, semne si rezultate anormale ale investigatiilor clinice si de laborator 6,5 6,7 6,2 6,6 6,6 4,8

Leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe 7,9 7,6 7,2 7,1 6,9 6,7
Note

Persoane in virsta de 18 ani si peste, recunoscute cu dizabilitate primara pe Grupe de virsta, Medii,

Sexe si Ani

Femei

  2015 2016 2017 2018 2019 2020

Grupe de virsta - total            

Urban 1 677 1 599 1 496 1 161 2 096 1 347

Rural 2 610 2 617 2 467 1 745 3 417 2 314

18-29 ani            

Urban 117 116 99 65 107 74

Rural 175 187 195 103 157 137

30-39 ani            
Persoane in virsta de 18 ani si peste, recunoscute cu dizabilitate primara pe Grupe de virsta, Medii,

Sexe si Ani

Femei

  2015 2016 2017 2018 2019 2020

Urban 205 218 210 158 423 169

Rural 358 384 357 213 403 263

40-49 ani            

Urban 447 407 382 296 402 346

Rural 710 722 647 463 896 613

50 ani si peste            

Urban 907 858 804 642 1 164 758

Rural 1 366 1 324 1 269 966 1 961 1 301

Note

Copii in virsta de pina la 18 ani recunoscuti cu dizabilitate primara pe Cauze ale dizabilitatii,

Indicatori si Ani

Copii

  2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total 1 580 1 661 1 400 1 238 1 444 1 243

Tumori 82 89 59 66 68 67

Boli ale singelui, organelor hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului imunitar 19 29 24 17 23 24

Boli endocrine, de nutritie si metabolism 80 86 71 76 87 74

Tulburari mentale si de comportament 343 377 336 313 388 326

Boli ale sistemului nervos 220 211 148 152 205 193

Boli ale ochiului si anexelor sale 53 50 51 34 57 39

Boli ale urechii si apofizei mastoide 68 54 33 36 47 35

Boli ale aparatului circulator 16 19 13 9 9 15

Boli ale aparatului respirator 34 50 73 38 12 8

Boli ale aparatului digestiv 47 41 17 16 14 16

Boli ale pielii si tesutului celular subcutanat 7 9 4 9 17 13

Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale 378 398 366 324 361 293

Leziuni traumatice si otraviri 40 78 53 41 38 33

Alte boli 193 170 152 107 118 107

Note
Morbiditatea înaltă prin maladii ale aparatului respirator este un rezultat al epidemiilor de
gripă sezonieră.

O altă cauză care, considerăm că determină morbiditatea înaltă prin afecţiunile aparatului
respirator, este consumul frecvent de tutun în rândurile populaţiei ţării, în special printre
tineri.

Prevenția cardiovasculară reprezintă demararea și adoptarea unui „set de acțiuni la nivel public
și individual având ca țintă eradicarea, eliminarea sau reducerea impactului bolilor
cardiovasculare și a dizabilităților secundare”. Prevenția bolilor cardiovasculare funcționează:
peste 50% din reducerea observată în mortalitatea datorată bolii coronariene este legată de
modificarea factorilor de risc și 40% îmbunătățirii conduitei terapeutice.

Prevenția bolilor cardiovasculare pleacă de la screeningul (evaluarea) factorilor de risc

cardiovascular care prezenți, singuri sau cumulați, cresc probabilitatea apariției infarctului
miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral (ischemic sau hemoragic).

Finanţarea insuficientă a sistemului de sănătătate din Republica Moldova este unul dintre impedimentele majore
în asigurarea serviciilor echitabile de sănătate destinate controlului BCV. Preluarea experienţei ţărilor dezvoltate
şi implementarea intervenţiilor cost-eficiente de prevenire şi control asupra BCV sunt esenţiale pentru reducerea
complicaţiilor, dizabilităţii şi deceselor premature cauzate de aceste patologii. În pofida acestui impediment,
fiecare cetățean trebuie orientat să contribuie la promovarea sănătăţii cardiovasculare prin întreprinderea unor
măsuri adecvate şi oportune de educare, informare și conștientizare ce ar determina treptat o schimbare în
atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos. fiindcă pierderile economice
provocate de bolile cardiovasculare sunt mult mai mari, decât ar costa măsurile de prevenire, control și vindecare
a acestor boli.

Termenul de „boli cardiovasculare” este atribuit unei multitudini de boli ce afectează inima şi vasele de sânge,
printre acestea numărându-se cardiopatia ischemică, afecţiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arterială sau
boala arterială periferică, miocardita, bolile cardiace congenitale, infarctul miocardic, angina
Este foarte importantă luarea de urgenţă a măsurilor necesare în vederea asigurării în rândul populaţiei a unei
nutriţii adecvate și salubre, care să asigure toate elementele necesare organismului pentru o sănătate mai
durabilă, spre crearea unor condiţii ce ar contribui la fortificarea și menţinerea sănătăţii .

Factor de risc în apariţia maladiilor tractului gastrointestinal este consumul de medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene [10]. Infecţia cu helicobacter pylori rămâne a fi o cauză a ulcerului gastric la populaţia ţărilor
dezvoltate [7]. Conform cercetărilor, o bună parte dintre români consumă în exces sare (53%), grăsimi saturate
(32%) și/sau carne roșie (27%). Prevalenţa consumului zilnic de fructe la copiii de vârstă școlară este mai mare la
fete (54%) decât la băieţi (43%), dar în general este peste cea din numeroase alte ţări [6, 22].

Consumul de alcool

Regimul alimentar neadecvat

Stresul psihic si fizic

Predispozitia genetic

Consumul excesiv de antiinflamatoare

De geneza infectioasa