Marea ax`: Bariera Vergului – Palatul de la Cotroceni este complet definitivat` [i se recunosc

(punctat) [i prevederile bulevardului care trebuie s` uneasc` zona Col]ea cu prelungirea din Pia]a
Roman` [i Pia]a Victoriei; sunt definitivate planurile pentru parcurile de la Palatul Cotroceni [i Gr`dina
de la [osea c [i Tårgul Mo[ilor; |n afara bulevardelor de centur` definitivate la aceast` dat`, [oseaua
Viilor, [oseaua Doamnei, Strada Pandurilor, urmat` – cu \ntreruperea liniei de cale ferat` – de
[oseaua Basarabilor, [oseaua Bonaparte, [oseaua {tefan cel Mare, [oseaua Mihai Bravu pån` la Calea
Vitan. |ntre [oseaua Viilor [i cap`tul Bulevardului Mihai Bravu continu` s` r`mån` o zon` nestr`b`tut`
de o leg`tur` direct`; industriile cu atelierele de tot felul se recunoa[te c` ocup` zona periferic` a
ora[ului (Fabrica de bere Opler, Fabrica de Frank Kaffe, Fabrica de Chibrituri, Abatorul, Uzinele
Lemaitre, Fabrica de Bazalt, Uzina de Tramvaie Electrice, Fabrica de Lemn`rie E.Lessel, Fabrica de
Bere Lutter, Societatea de Tramvaie, Moara State Stanciovici, Fabrica de Frånghii [i ]es`turi mecanice,
Moara Olmazu, Moara Asan, Fabrica de S`pun Stela etc.); Apar realizate pe strada Polizu: [coala de
Poduri [i [osele [i [coala de Arte [i Meserii; tot a[a, apar definitivate Spitalul Filantropia, Maternitatea
Filantropia, Spitalul de Copii, Spitalul Colentina etc. - Bucurescii [i zonele \nconjur`toare, detaliu
dintr-o hart` militar` \n redac]ie german`, gravat` de R. Zoscsak 1903-1904 (retip`rit` 31.VIII.1916),
scara 1:75000 sau 1 cm=1000 pa[i: Se red` extrem de clar structura ora[ului (dar [i a comunelor
suburbane [i adiacente lor cuprinzånd \n detaliu v`ile Dåmbovi]ei, Colentinei [i Sabarului), marcåndu-
se re]eaua stradal` cu arterele de penetra]ie [i barierele respective, linia de cale ferat` [i [oseaua de
centur` ce reune[te cele 23 forturi, drumurile de leg`tur` cu vecin`t`]ile, p`durile, locurile de cultur`,
traseul conductului de ap` de la Arcuda-Dragomire[tiMilitari, ca [i canalizarea Dåmbovi]ei. Se cunosc
[i alte versiuni ale acestei h`r]i ridicat` de Institutul Geografic al Armatei, cromolitografie, dar f`r`
marcarea forturilor.