UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ

BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT

ECOLOGIE

-PROF. UNIV. DR. MIRCEA DUȚU-

Efectele schimbarilor climatice asupra raspandirii

pandemiei de COVID-19

Anul de studiu: Anul I

Student: Spiridon Marian
Forma de învățământ : IFR
 Atât societatea din ziua de azi, cât și natura și tot ce ține de mediul înconjurător
sunt în strânsă legătură cu omul și acțiunile generale ale acestuia. Cu alte cuvinte, tot ce
facem, ca rasă umană are consecințe, de cele mai multe ori nefavorabile, asupra a tot
ceea ce ne inconjoară. Influențăm direct exteriorul, adică tot ceea ce ține de natură, noi
norme sociale, mediu și, implicit, viitorul planetei. Vulnerabilitatea este o caracteristică
nelipsită a organismelor aflate în curs de dezvoltare, iar oamenii nu fac excepție de la
această regulă.
De-a lungul timpului, caracteristica definitorie a omului a fost ignoranța, dar și
teama. Ceea ce a rezultat, de cele mai multe ori, în scăparea de sub control a lucrurilor.
Neputința speciei noastre de a acționa din timp în fața unui pericol iminent, dar și
evoluția minimă în ,,ale medicinei’’, au dus la izbucnirea de boli infecțioase la scară
largă, ce au afectat aproape toată populația lumii. Aceste răspândiri, la scară atât de
largă, ale bolilor poartă numele de ,,pandemii’’.
Ca definiție, pandemia este o epidemie care apare la o scară care trece granițele
internaționale, afectând de obicei un număr mare de oameni. Pandemiile pot apărea, de
asemenea, în organisme agricole importante (animale, plante de cultură, pește, specii de
arbori) sau în alte organisme.1
În ceea ce privește virusul COVID-19, acesta face parte din categoria
coronavirusurilor și este cel mai recent coronavirus descoperit. Acestea sunt o familie
numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă
infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul
respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS).
Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului
în Wuhan, China, în decembrie 2019. Cu alte cuvinte, a luat toată populația lumii, dar
și autoritățile responsabile de ramura aceasta a științei, pe nepregătite.

COVID-19: factori virus- virusul ca factor

Ca oricare altă infecție, virus, boală contagioasă, noul coronavirus are nevoie de
factori externi pentru a se răspândi, așa cum și acesta reprezintă un factor direct în
schimbările legate de societate, sistem politic și educațional, dar și indirect în ceea ce
privește mediul.
Potrivit unui raport publicat de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), se
preconizează că schimbările climatice, care au deja un impact considerabil asupra
ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor, vor avea un impact puternic asupra
răspândirii afecțiunilor infecțioase în rândul populației. Principalele efecte ale
schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de evenimentele meteorologice
extreme, de modificări în răspândirea bolilor influențate de climă, precum și de
modificări în condițiile de mediu și sociale. Alături de insectele ”vector”,

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemie
animalele-gazdă, activitatea umană și sistemul imunitar, 2 mediul, schimbările de
temperatură și umiditatea joacă un rol extrem de important, dacă nu crucial, în
răspândirea virusului COVID-19.

Factori virus

➢ Mediul

Iarna, vremea este mai rece, astfel că aerul este mai uscat, atât în interior, cât și
în exterior. În cazul gripei, s-a demonstrat că umiditatea absolută 3 influențează
transmiterea acesteia și că, cu cât aerul este mai uscat, cu atât se transmite mai repede.
Totodată, pot exista niște condiții aparte de umiditate, cum ar fi în tropice, care să
favorizeze transmiterea gripei. Chiar dacă putem spune că, în țările temperate, aerul
rece este un factor care contribuie la transmiterea gripei, nu se știe dacă acest lucru se
aplică și în cazul coronavirusurilor. Un studiu recent sugerează că transmiterea este
posibilă în climate diferite, iar un exemplu este Singapore, care deși se află aproape
de ecuator, a avut o transmitere semnificativă. Există o diferență semnificativă între
Singapore în luna februarie și o zonă temperată vara din punct de vedere al lungimii
zilei, al numărului de radiații ultraviolete, la care se adaugă mulți posibili factori
importanți pentru noul coronavirus de care specialiștii încă nu știu. 4

➢Insectele ”vector”

Insectele înțepătoare, precum țânțarii sau căpușele, care sunt purtătoare de

virusuri, sunt organisme cu sânge rece (nu au capacitatea de a-și autoregla temperatura
internă). Prin urmare, fluctuațiile externe de temperatură le influențează major. Așadar,
temperaturile ridicate le pot îmbunătăți condițiile de înmulțire și dezvoltare și, în
anumite cazuri, le pot extinde și durata de viață. Acest fapt poate însemna că
temperaturile în creștere, estimate pentru următoarele decenii, pot crește expunerea
umană la insectele tip ”vector” și, în consecință, riscul de creștere al infecțiilor virale.
Potrivit unui raport publicat în revista Nature, aproximativ 30% dintre bolile infecțioase
din ultimii 10 ani au fost generate de insecte ”vector”, purtătoare de microbi, o creștere
alarmantă pentru o perioadă scurtă de timp.

2 factorii care iau parte la apariția, dar și răspândirea infecțiilor virale

3 cantitatea de vapori de apă din aer

4Eli Perencevich, profesor medicină internă și epidemiologie la Universitatea din Iowa Carver College of
Medicine
 ➢ Animalele-gazdă

Bolile infecțioase pot fi transmise și pe cale animală către om și poartă numele

de zoonoze. Modificarea nivelului de precipitații este de notat aici. În unele regiuni ale
globului se estimează o creștere în numărul de precipitații, pe când, în altele, o scădere.
Acest fapt poate afecta disponibilitatea hranei pentru animalele tip gazdă.5 Din cauza
schimbărilor de climă, numeroase animale sălbatice sunt forțate să migreze. În urma
schimbării arealului, contactul cu oamenii devine mai crescut. Astfel, riscul de expunere
la agenți patogeni de origine animală crește. Aproximativ 70% din bolile infecțioase
pornesc de la aceste schmbări drastice ale habitatului sălbatic al planetei, iar cea mai
mare cauză este defrișarea intensă a pădurilor.
Precipitațiile abundente pot, în mod indirect, ajuta la răspândirea virusurilor, care
afectează milioane de oameni anual. Aceste virusuri sunt transmise pe ruta oral-fecală,
iar inundațiile provocate de precipitații abundente pot duce la deversarea conținutului
canalizărilor în apele mărilor și ale oceanelor. Astfel, se contaminează fauna marină,
printre care și fructele de mare, care ajung în comerț, urmând ca mai apoi să fie
cosumate de populație. Ajungem, astfel, la o creștere a ratei de contaminare.
În ceea ce privește virusul COVID-19, virusul are origine animală. Oamenii de
știință presupun că ar fi fost vorba de lilieci, avându-se în vedere că genomul
coronavirusului la aceștia este, în proporție de 96%, identic cu cel al omului, iar mai
apoi a fost transmis, printr-un animal intermediar, vândut într-o piață pentru animale vii
din Wuhan, China, la oameni (proces menționat mai sus-zoonoză).

➢Activitatea umană

Deși nu există dovezi concrete care să lege schimbările de climă de răspândirea

COVID-19, activitatea umană joacă un rol important în distrugerea habitatului natural
al multor animale sălbatice, ceea ce crește proximitatea dintre om și animal, mai ales
atunci când acestea rămân fără hrană, după cum am detaliat mai sus. Faptul că
restrângem habitatele naturale ale animalelor, acestea sunt obligate să intre din ce în ce
mai mult în contact cu oamenii.
Distrugerea ecosistemului de păduri virgine, prin defrișare, și alte incursiuni
umane pot crește riscul răspândirii virusurilor prin intermediul animalelor-gazdă.
Conform unui studiu publicat în revista Nature, habitatele degradate adăpostesc multe
tipuri de virusuri care pot infecta omul, fapt justificat prin pierderea biodiversității care
amplifică infecțiile virale în speciile animale supraviețuitoare.
Deasemenea, poluarea intensă a aerului este o cauză semnificativă a răspândirii
virusului COVID-19, și a virusurilor și infecțiilor respiratorii în general, pentru că este

5 liliecii, maimuțele sau căprioarele

imposibil să nu respirăm aerul ce ne înconjoară. Cifrele arată că cele mai afectate
regiuni/orașe sunt marile metropole și zonele cu grad de poluare a aerului extrem de
ridicat. Printre cele mai afectate orașe de acest gen s-au aflat New York, Los Angeles
și Milano, unde emisiile de CO2 au fost și sunt în continuare la un nivel ridicat.
Poluarea aeriană, urbanizarea, defrișările masive etc., toate aceste acțiuni ale
omului asupra naturii ajută la izbucnirea acestor infecții la scară largă, numite pandemii.
Spre exemplu, în cazul virusului SARS, erau mai multe șanse ca un pacient dintr-o zonă
cu aer poluat să moară, decât un pacient dintr-o zonă cu aer curat. Fiind o boală ce
afectează sistemul respirator, aerul joacă un rol crucial în ceea ce privește gravitatea
acesteia.
Chiar dacă activitatea umană nu cauzează boli de genul coronavirusului, este, cu
siguranță, legată de izbucnirea lor. Alte boli, precum Zika 6 sau malaria7, sunt,
deasemnea, legate de activitatea umană. În urma încălzirii globale, aceste boli,
transmise prin intermediul țânțarilor, se răspândesc în tot mai multe regiuni geografice.
Gravitatea impactului activității umane asupra mediului înconjurător era știut
chiar și înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. În 2018, Grupul
interguvernamental al ONU privind schimbările climatice a raportat că SUA și alte state
ar trebui să taie emisiile de carbon la 0% până în 2050, pentru a evita un nivel al
încălzirii globale ce poate fi estrem de dăunător pentru meiul înconjurător și sănătatea
umană.

➢ Sistemul imunitar

În general, vremea caldă reduce răspândirea gripei, un motiv fiind faptul că

oamenii se adună mai rar în grupuri mari în spații închise. De asemenea, temperaturile
ridicate scad viabilitatea virusurilor respiratorii. Dar, potrivit cercetătorilor, iernile
blânde sunt, de regulă, urmate de epidemii gripale mai agresive în sezoanele următoare.
De asemenea, potrivit cercetărilor pe dezvoltarea epidemiilor gripale, iernile blânde
reduc ”imunitatea colectivă”, ceea ce înseamnă că, într-o iarnă blândă, mai puține
persoane se îmbolnăvesc de gripă; astfel că, în sezonul următor, când izbucnește o
epidemie mai agresivă, majoritatea nu va avea un sistem imunitar consolidat pentru a
face față cu brio virusului.
O ipoteză care întărește argumentul sistemului imunitar sensibil în perioadele
reci ale anului, în special iarna, s-a axat pe melatonină, care are anumite efecte asupra

6 Virusul Zika este un virus ARN monocatenar, identificat prima dată în 1947 în pădurea tropicală Zika din
Uganda. El provoacă la om o boală infecțioasă virală, numită febra Zika, transmisă prin înțepătura unui țânțar
infectat cu acest virus.
7Malaria este o boală infecțioasă, larg răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, transmisă de țânțari și se
manifestă prin friguri puternice și intermitente. Nu există nici un vaccin eficient pentru aceasta boală.
sistemului imunitar și care este influențată de fotoperioadă (orele de lumină dintr-o zi),
care, la rândul ei, variază în funcție de sezon. Un alt aspect este reprezentat de nivelul
de vitamina D, care depinde de expunerea la razele ultraviolete, această expunere fiind
mai ridicată vara și având un efect benefic asupra sistemului nostru imunitar. Cea mai
bună dovadă este faptul ca suplimentarea organismului cu vitamina D reduce incidența
infecțiilor respiratorii acute.
Așadar, fluctuațiile rapide în temperatură, o caracteristică a încălzirii globale, pot
slăbi abilitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii, iar cei
mai vulnerabili rămân copiii și vârstnicii.
În ceea ce privește răspândirea virusurilor degradarea ecologică, încălzirea
globală și fenomenele meteo extreme, preconizate pentru deceniile următoare pot
intensifica pericolul la adresa umanității prin intensificarea epidemiilor virale. Se
cunoaște, deja, faptul că schimbările de temperatură, precipitațiile frecvente și
umiditatea crescută pot avea efecte considerabile asupra răspândirii bolilor infecțioase.
Cu toate acestea, previziunile pentru viitorul apropiat sunt dificil de făcut, deoarece
există numeroși factori la mijloc, printre care forțele naturii, clima și activitatea umană.

Virusul ca factor

În ceea ce privește consecințele virusului asupra societății și a mediului

înconjurător, acestea pot fi considerate, evident, nefavorabile, dar, într-o oarecare
măsură, și favorabile.
Se întâmplă ceva ciudat. Planeta nu e marcată doar de boală și moarte.
Coronavirus a dus la o spectaculoasă oprire a activității economice și la reducerea
drastică a folosirii de combustibili fosili. În China și în Italia, aerul este acum
surprinzător de curat. Experții estimează că emisiile de carbon din China au scăzut cu
aproximativ 25% între lunile februarie și martie. Marele Canal din Veneția, în mod
normal murdar din cauza traficului cu ambarcațiuni, este mai limpede. În Seattle, New
York, Los Angeles, Chicago și Atlanta, pâcla de poluare s-a ridicat. Până și emisiile de
carbon au scăzut. În martie, sateliții NASA au detectat o scădere de circa 30% a poluării
aerului în nord-estul Statelor Unite (cel mai scăzut nivel de poluare a lunii martie, din
2005 încoace). Sunt, într-adevăr îmbunătățiri foarte bune în ceea ce privește mediul,
însă sunt, din păcate, temporare.
Autoizolarea și distanțarea nu vor salva lumea de la încălzirea globală. Însă în
mijlocul acestei crize, avem șansa să creăm un viitor mai bun. Pandemia este, cu
siguranță, în strânsă legătură cu mediul, iar acest lucru ne-ar putea oferi o oportunitate
de a crea un viitor mai sustenabil, favorabil atât pentru societate, cât și pentru mediul
înconjurător.
 Schimbările radicale ale obiceiurilor individuale, în mod special în țările bogate
cu un nivel de consum ridicat pe cap de locuitor, ar putea duce la emisii mai scăzute,
ceea ce ar reprezenta un bine absolut. Însă obiceiurile personale ar putea să conteze mai
puțin din perspectiva scăderii emisiilor de carbon și mai mult din cea a unei contagiuni
comportamentale.8
Cu alte cuvinte, pentru a fi semnificative în privința emisiilor globale,
schimbările de comportament de consum, ca efect al virusului, ar trebui să se extindă
dincolo de indivizi, la nivelul unor structuri mai mari care au impact asupra felului în
care trăim. În China, nu doar lucratul de acasă sau avioanele rămase la sol au condus la
scăderea de 25 de procente din emisiile înregistrate. A contribuit și stoparea bruscă a
producției industriale. Acest fapt nu susține ideea că reducerea consumului personal
este inutilă: o scădere semnificativă a călătoriilor aeriene ar putea să diminueze emisiile
din sfera aviatică. Însă aviația e responsabilă doar pentru 25% din emisiile globale, un
procent firav comparativ cu impactul pe care îl are industria grea.
Este adevărat, emisiile au scăzut considerabil, însă au existat scăderi în rândul
emisiilor și în timpul crizei financiare din 2008, și în vremea șocurilor produse de criza
petrolului din anii ‘70, iar emisiile au revenit pe măsură ce economiile se refăceau. Criza
actuală e diferită, cu siguranță, dar după ce trecem de faza acută, cel mai probabil
producția industrială și emisiile de carbon vor crește la loc. O recesiune globală ca
rezultat al închiderilor provocate de coronavirus ar putea, de asemenea, să încetinească
sau să amâne tranziția către energie verde. În toată lumea, proiecte legate de energie
regenerabilă se poticnesc deja, din cauza perturbărilor din lanțul global de aprovizionare
(în China se produce o cantitate imensă de panouri solare distribuite în toată lumea,
turbine eoliene și baterii litiu-ion). Mergând mai departe, blocarea schimburilor dintre
China și Statele Unite – din motive economice sau politice – ar putea lovi puternic
aceste proiecte.
Oamenii fac parte din natură, nu sunt separați de ea, iar activitatea umană care
dăunează mediului înconjurător ne face și nouă rău. În China, e posibil ca doar două
luni de poluare redusă să fi salvat viețile a 4000 de copii cu vârste sub 5 ani și a 73000
de adulți cu vârste de peste 70 de ani.9
Poate că întrebarea reală nu e dacă virusul e „bun” sau „rău” pentru mediu, ori
dacă oamenii bogați vor călători mai rar cu avionul, ci dacă putem crea o economie
funcțională care susține oamenii fără a amenința viața pe Pământ, inclusiv viața noastră.

8 Noțiune împrumutată din științe sociale, care se referă la felul în care ideile și comportamentele se răspândesc
la nivelul populației și care poate duce, în domeniul acțiunilor cu privire la mediu, la schimbări ale opțiunii de vot
și chiar la nivel de politici publice.
9 Marshall Burke, asistent universitar la departamentul de știință a sistemelor pământului de la Stanford
 Bibiografie

A.R., Vremea caldă poate pune capăt pandemiei COVID-19? Marc Lipsitch, epidemiolog la Harvard:
Probabil că nu, articol

J.A. Patz, A.K. Githeko, J.P. McCarty, S. Hussein, U. Confalonieri, N. de Wet, Climate change and
infectious diseases, raport publicat pe site-ul World Health Organization
https://www.who.int/globalchange/publications/climatechangechap6.pdf

K.E. Jones, N.G. Patel, M.A. Levy, A. Storeygard, D. Balk, J.L. Gittleman, P. Daszak, Global trends
in emerging infectious diseases, studiu publicat în revista Nature, februarie 2008

F. Keesing, L.K. Belden, P. Daszak, A. Dobson, C. D. Harvell, R.D. Holt, P. Hudson, A. Jolles, K.E.
Jones, C.E. Mitchell, S.S. Myers, T. Bogich, R.S. Ostfeld, Impacts of biodiversity on the emergence
and transmission of infectious diseases, Studiu publicat în revista Nature, decembrie 2010