Adolescenţa reprezintă pentru noi cei mai frumoşi ani,

vârsta romantismului, a descoperirii unor lucruri noi, a

greşelilor şi perioada când trebuie să luăm hotărâri
importante pentru viitorul nostru.
ra tă
side ri,
n
t co ealiză ii
f os or r grăr
a
nţa maril , inte la
es ce r, a nuri ării tă ,a
d ol e au ela ticip ngra ţei,
A
ă d rilor par ş i i ran
rs t a ta a r g u
â
v sta vâr m s d s i
r , c ial , ne ţiei, rsta
vâ iale l so tăţii sta ii, vâ
c u e
so gres anxie cont ultur ca
pro elor, cţiei, subc re ea etc.
z ,
cri atisfa lităţii ce a tificiu
t
ins rgina cu to şi ar
r
ma mei, e, da
dra lucir
ă
str
 Adolesce
cei din tre nţii din zi
cut. Acum ua de azi sunt foar
anturajul aceştia su te diferiţi
în care îş nt influen de
adolescen i petrec ti ţ aţi de
ţii asculta m p ul. Dacă î
părinţilor, u aproape t n trecut
în zilele n oate sfatu
în familie. o astre apa rile
Discordan r foarte de
pricina lip ţele acest s conflict
sei comun ea se pro e
multe ori icării pări duc din
datorită u nte-copil
această v nor părinţi şi de cele
ârstă cara care nu în mai
tendinţa s cteristică teleg că la
pre indep adolescen
endenţă ş tului este
i neîncred
ere.
 u l ţi
r t e m s e
, fo a s a u n ţi
ulu i o o l n de
r a j a l c e p e t ă
n t u m ă n d â r s
i ş ia o n su i devi o v
m i li e z ă , c
i n e r d e la t u l
ă fa e a l ţ it a ţ a m e n şi
o r i t i fu m m u l v i o r t a l t a t ă
D at e n ţ m a i s t fe m p c u
e s c o t - ş i a c o a a s o r i
l T u a c e
ado hează. osind emene e muzi n ă u n
o g i , i r a s t d ea m ie
dr g u r . D e
fe c t a
i î nd s ă f
e d ro e d ă
t e a e a î b u i
d e fr ag r es c e st a r t re
t lo a - .
foar scenţi mărite; care n vârstă
le r e a
ado mele u că fapt emene
e f il e a s o a s
d
ă v ârş de la
să s e încă
c u t
f ă
Noi speram ca şi ceilalţi adolescenţi vor
înţelege ce frumoşi sunt aceşti ani şi vor
încerca să profite din plin de bucuriile dar
şi de dificultăţile acestei perioade. Este o
vârstă la care nu ne putem întoarce şi este
păcat să nu profităm de aceşti ani cât încă
mai putem.
 t i v t â rziu
o s t rel a la
o p ” a f i in iţ ia
e n t u lu i mi u t o r u lui, ş n ul
o le s c e le a o m a
m a n u l ad m a n u scris s u c i t” şi “ R
“Ro pr in tr e n u i o m - 1 9 2 5 şi
erit ul u 24
descop lurile “Jurnal is între anii 19 987, dar
tit cr 1
purtat sucit”, fiind s oartea sa) în ine să
m ev
unui om postum(după ţe a lui Eliad e roman a
t re r
publica criere de tine oncepţie desp .
s c e
această ească propria oadă creatoar roman să nu
ăs
împărt i din prima pe
ri
t c a a ce st
r u l u l ia d e a fos c ă , c i “ Un
auto b iţ i a lui E to b io g rafi
în c are
Am r iere a u
c enţe i”
d e sc d o le s
o s i m plă p l a r al a a r h e p id
fie a r exe m c e ntul -
e n t o le s
docum istul este ad
n
protago
 Este alcătuit
din 3 părţi şi 27
de capitole, ale
căror titluri, deşi
scurte, fac
referire directă la
evenimentele
prezentate
(“Trebuie să scriu
un roman”,
“Gloria lui
Robert”, “Jurnal
de clasă”,
“Corigenţă”,
“Mansarda”,
“Papini”,”Eu şi
lumea”,
“Bacalaureat”,
“Final”)
 , un
e a
i c
r iru ică, i,
o r, M “Sp bel enţe
ra t lui ter sc şi
na e u in ole nii
c
l- l li ada ad ete r
j u
a v a rio fice pri n fi
n
e rso i, eleîn pepeci egii, te u iaţa
u l:P an şti, le s col reş in v De cu
ct -17 re me re mă d lui. rie şi
b i 16 cu ble esp ur nte or esc rile
e
Su de n Bu pro şi d nu ime egil îşi d stră
năr ” di pre dar rtea ven col tor fru
tâ ret des e, . Ca tă e şi a ara lie,
Ha rie e sin săi zin iop l-n nco
sc spr sorii i pre i m naju ela
de ofe iv, c tulu rso de m
pr rat scen , pe rile
na ole enea stă
ad em tate le.
as cidi lexe
lu mp
co
 n o r eţii
a u a vi
e
ar blou egi, are
n t
r eze n ta r col ial, c şi
i n p sc u no rfic jată
ie d tuie ea u upe ega
s titu alcă irizar s şi s era d u din
con care : sat umo osf ă sa uzul l că
u l se ate, uri ul fr , atm uzic , ref ptu rcea
m an ispar vremscent atic de m scăli şi fa ui Mi i si
Ro ări d acele dole dramelor nii da atică nia l culţ
m pl din rt, a utor ul or e u tem , iro ră in .
d a ă e
întâerilor Robevină a timptuită la m cauzonsid canţa
tin ecum ă de or din insti nvăţa astă l îi c ec va
pr piră s um area e a î n ace are e petr
as nă de, tero lui d nt di pe c rii îşi
pli trivă nistu orige nţilor tine
po otago ne c emia care
pr rămâ a pr ul în
va adres, mod
la itaţi
lim
 Adolescentul miop nu este un personaj
unic din punct de vedere al caracterului
său ci, este un simbol al adolescenţei,
perioada, mai degrabă, a mentalitaţii
decât a fizicului sau a vârstei.
O noutate faţă de alte cărţi de
adolescenţă o reprezintă, după mărturia
autorului însuşi din “Memorii”, capitolul
“Sâmbăta” dedicat descoperirilor erotice
ale tinerilor.
 CITATE CRITICE

"Asemenea lui Camil Petrescu, Mircea Eliade nu mai crede

în superstiţia scrisului frumos. Dacã înainte literatura a fost
echivalatã cu stilul, autorul Noptii de Sânziene nu e preocupat
de imperfecţiunile de ordin lexical, ci îl fascineazã omul din
scriitor. Eliade scrie nişte romane cerebrale ale cãror
personaje trãiesc nişte experienţe decisive. Prozatorul este
torturat de întrebãri, de unde numeroasele paranteze şi ezitãri,
care reflectã deplina lui sinceritate. Rãspunsurile conteazã
mai puţin decât interogaţiile, deoarece orice concluzie
înseamnã ceva finit, osificat, şi nu mai exprimã dilemele unei
cunoaşteri de sine ce doreşte sã coboare pânã la rãdãcinile
fiinţei. Câtã autenticitate, atâta originalitate, am putea spune
despre aceastã literaturã existenţialistã în care se face elogiul
faptei, similarã cu creaţia."
Gheorghe Glodeanu, Poetica romanului românesc interbelic. Libra,
 
Bucuresti, 1998
 "Mircea Eliade este cea mai integralã (şi
servilã) întrupare a gidismului în
literatura noastrã. Dupã André Gide,
sensul artei fiind cunoaşterea (înţelege
instruirea de esenţe pe cale mitologicã),
un artist e cu atât mai adânc cu cât
trãieşte mai intens, cu cât pune mai multe
'probleme', care însã nu sunt propoziţii
inteligibile, ci 'trãiri', 'experienţe'. şi cum
eticul e aspectul fundamental al
destinului uman, problema trebuie pusã
ca experienţã moralã."
George Cãlinescu, Istoria literaturii
române de la origini pânã în prezent.  
Minerva, Bucuresti, 1982
 Alte opere ale lui Mircea Eliade

Maitreyi (1933)
Întoarcerea din rai (1934)
Huliganii (1935)
Domnişoara Christina (1936)
Nuntă în cer (1938)
Pe strada Mântuleasa (1968)
La ţigănci (1969)
Noapte de Sânziene (1971)
Bătrânul şi birocratul (1974)
Romanul adolescentului miop
 Romanul ,,Cișmigiu et
Company ‘’de Grigore Bãjenaru
descrie o existențã școlãreascã
mai responsabilã, în care elevii
erau deopotrivã independenți,
curajoși, fermecãtori, serioși și
respectuoși.  O atmosferã
îmbogãțitã de prezența unor
profesori mai buni sau mai rãi,
dar întotdeauna monumente de
pedagogie. Nimic nu pare sã
plictiseascã din descrierea asta,
chiar dacã lipsesc muzica,
alcoolul, gadgeturile electronice,
mașinile și hainele de firmã.
 fe s t
a ni
n m
u aud rea
s te
e e se ãcoa e
nu l r R i l
a
m așii c a l i .
u Priv i r
, r o
ã ții. P șmig i u . .
nț
e nza g ã
u imit de aț i
e s Ci t u r
În e se aleile la bu rilor erea
n d pe e s o n
p nind ãtut prof compu
l i d e
foș telui b re ale aji la
lap utãtoa in obr mor.
scr eața dri de a
Roșostihu
acr
 Cart
ea lu
indif i
eren Bãjenar
ferm t de u se
ecãt vârs citeș
fiecã ori a t ã , r em te cu
ruia i cop e m plãc
reco dintr ilãrie o r â n e re
nstit e no i și a du-s
a an uir e i.Inte dole e an
ilor d a a r e s c e ii
,dar e s tu celei s ul cã n ț ei
și cu dii, a s t ã ri r ții st
ei dr trist a d d e vis ã în
a me ețile o lesce care
ame , a n e
nința tragedii: cesteia, ței cu b ste cea
chiu re a c o n o cu m ucur
luri,b u re p tã pr arile iile
șotii â o
,pore rfe,pasi etinția p astã, o c și micile
copi cle d uni,i oate orige
lãria a te c u biri a , nțã,
neap ș o d
ãrat i adoles legilor,d olescen
matu cenț ar și tine,
ritat a n u p ro mici
înse f i
e. amn lor…,dar
ã
 Alte opere ale lui Grigore Bajenaru:

•În 1924 – se produce debutul editorial, din vol. “Din ţara basmelor”
•În 1938 – devine doctor în litere, cu lucrarea “Schiţele şi nuvelele lui
Delavrancea”
•În 1940 – publică 2 încercări de istorie literară, “Delavrancea. Omul
şi opera si Eminescu, dramaturg.”
•În 1942 – apare Cişmigiu et. Comp., scrierea care se leagă cel mia
bine de identitatea de scriitor a lui G. Băjenaru
•În 1943 – publică volumul de poveşti “Mintea şi norocul”
•În 1945 – îi apare “Hora anotimpurilor”, plachetă de versuri pentru
copii
•În 1947 – publică alte vol. Pentru copii, “Cu trenul” şi “Cei trei
ştrengari (versuri)” precum şi “Ocupaţiile micuţilor”
•În 1968 – apare o ediţie “revăzută” din “Cişmigiu et. Comp.”
 “Să-i v
ină che
“frumu f” ; “ s ă
şel şi b -i ducă
P “când ine făc pe pro
îmi suf ut ” ; “ s fesori”
“fiţele lă fraţi ă faci c ;
e tale”; i”; “că inste”;
şi mie “ ne v o - l fa c p
cu cotu m distr raf”;
r “printr
e cei pâ
l”; “ăl
a cu m
a gras”
; “fă-m
de cap rliţi”; ilogeal i
l “şmech
”; “înc
epu s-o
“reput
aţi a”;
a ”;
ere”; “ vrajea “îşi fac
e eram c
lei”;
scă”; “
e fain”
;
 JUVENTUS
O alta opera care face referinta la adolescenta
este Juventus – Despre mine aş fi vrut să scriu
despre tine de Simona Popescu.

Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine face

parte din volumul Juventus, acumulând în mesajul
liric, deghizat intr-o confesiune de esenţă narativă,
ideea fundamentală în definirea adolescenţei:
pluritatea eurilor care tulbură drumul către sine,
formulată astfel de Ioana Pârvulescu: “Egoismul
versurilor se estompează fiindcă eu nu se poate
înţelege pe sine decât când este înconjurat de
nenumăraţii tu pe care să-i poată respinge”
 Succesiunea vârstelor, asociată
imaginii unor păpuşi ruseşti, ascunse una
în alta, oferă modelul metamorfic al
adolescenţei ca primă etapă
problematizantă.

Simona Popescu, “Juventus”

Deznădejdea înseamnă a nu cunoaşte
motivele pentru care lupţi şi dacă întradevăr
trebuie să lupţi
a r
c , d u
i
ş n ă ci n
e
v i, c
r ă i z aţ a
i t i a vi
a u r , c i
u m im t a
şi c a ţ a
ca cu m v i a
z ă ş i d i n i .
s e a c a i i i t ă
i
V eşte ă a n n i
i z n a
ă
tr ont e a d i
c
 Păstrează-ţi visele vii. Înţelege că pentru a realiza ceva
trebuie să ai credinţă şi încredere în tine viziune, muncă,
determinare, şi dăruire. Aminteşte-ţi că toate lucrurile
sunt posibile pentru cei care cred.
 Bajenaru Grigore, “Cişmigiu et. Comp” , Editura: „Jurnalul
Naţional”, Buc. 2009
http://www.jurnale.ro/Despre_adolescen355259_351i_adolescen355i-
e2211-9062.html
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro
http://www.donbosco.ro
http://www.kidz.ro/images/article_pictures/back/adolescenti.jpg
http://www.hopa.ro/poze/mare/13298_1209718849.jpg
http://mindsoulthought.files.wordpress.com/2009/09/poze20luv20dragos
te.jpg
http://mindsoulthought.files.wordpress.com/
http://hitskin.com
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade
http://www.cenaclu.intelepciune.ro/efemer_1632.html
http:// www.radiofly.ws
1. Zamfir M., cap. “Jurnal de criză şi jurnal de existenţă (Tipologia
jurnalului intim românesc)”, în Cealaltă faţă a prozei (ediţia I,
1988), Editura Cartea Românească (ediţia a II-a), Bucureşti,
2006, p. 177;
2. Mincu M., Eseu despre textul poetic, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1993, p. 2;
3. Eliade M., Romanul adolescentului miop, Editura Muzeul
Literaturii Române, Bucureşti, 1988, pp. 5-6;
4. Spiridon M., Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj-
Napoca, 1998, pp. 56-57
5. Fînaru S., Eliade prin Eliade, Editura Universitas, XXI, Iaşi. 2002,
pp. 271-272;
6. Micu D., În căutarea autenticităţii, Editura Minerva, Bucureşti,
1992, p. 69.
• Cândroveanu Hristu, “Literatura româna pentru copii”,
Editura: “Albatros”, Buc. 1988
• Cristofor Ion, “Popescu-Bajenaru Grigore I.”, în “Dicţionarul
scriitorilor români” (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu), vol. III: M-Q, Editura: Albatros”, Buc., 2001
• Şuiu Rodica, Bajenaru,Grigore în “Dicţionarul General al
Literaturii Române”, (coordonatori generali: Eugen Simion), vol. I,
A/B, Editura: “Univers Enciclopedic”, Buc., 2004
Coordonator: