Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Paşca Sever
Amplificatoare
Prof. Dr. Ing. Sever Paşca
Catedra de Electronică Aplicată şi Ingineria Informaţiei
Facultatea Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Amplificatoare 2
Conţinutul cursului
Definirea amplificatoarelor şi parametrii lor
Reacţia în amplificatoare
amplificatoare, topologii de reacţie
Definirea AO ideal
Parametrii specifici AO
Amplificatoare 1
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 3
Definirea amplificatorului
Un amplificator este un diport (cuadripol) liniar având două borne de
intrare, la care este aplicat semnalul de amplificat, şi două borne de
ieşire de unde se culege
culege, eventual pe o sarcină,
sarcină semnalul de ieşire
ieşire.
Deşi atât intrarea cât şi ieşirea sunt caracterizate printr-o pereche de
mărimi, tensiune-curent, numai una dintre ele este considerată semnal
de intrare şi respectiv ieşire.
Principalul transfer de semnal se face de la intrare către ieşire.
Transferul invers de la ieşire către intrare este foarte mic, acceptându-se
că amplificatorul nu are reacţie internă parazită semnificativă.
Simbolul şi notaţiile pentru un amplificator:
1 şi 2 = borne de intrare în amplificator
3 şi 4 = borne de ieşire
VS şi VS tensiuni continue de alimentare
v v v tensiunea diferenţială de intrare
v v
vimc tensiunea de intrare de mod comun
2
Amplificatoare 4
Observaţii:
Ob ii
În general un amplificator realizează o amplificare de tensiune sau
curent (primele două cazuri), respectiv amplitudinea semnalului de ieşire
este mai mare decât amplitudinea semnalului de intrare.
Nu se poate defini această "mărire – amplificare" în cazul
amplificatoarelor trans-impedanţă sau trans-admitanţă (ultimele două
cazuri) deoarece mărimile de intrare şi ieşire sunt de naturi diferite.
Amplificatoare 2
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 5
Amplificatoare 6
Amplificatoare 3
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Parametrii amplificatoarelor
Amplificatoare 8
Parametrii amplificatoarelor
Parametrii de intrare
Gama tensiunilor de intrare
Reprezintă domeniul de tensiuni de intrare (diferenţiale respectiv de mod
comun) pentru care amplificatorul funcţionează corect (liniar şi fără să se
distrugă).
Impedanţa de intrare
Reprezintă impedanţa văzută
dinspre sursa de semnal la
intrarea amplificatorului.
Există o impedanţă de
intrare diferenţială (Rid)
şi o impedanţă de intrare
de mod comun (Rimc).
Amplificatoare 4
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 9
Parametrii amplificatoarelor
Parametrii de ieşire
Gama de variaţie a tensiunii de ieşire
Reprezintă domeniul de valori posibile pentru tensiunea de ieşire
ieşire.
Gama de curenţi de ieşire
Reprezintă domeniul maxim al curentului de ieşire din amplificator,
specificat pentru o anumită rezistenţă de sarcină, tensiune de
alimentare, temperatură etc.
Impedanţa de ieşire
Reprezintă valoarea impedanţei interne echivalente văzute la ieşirea
amplificatorului.
lifi t l i D De obicei
bi i are o comportare
t rezistivă
i ti ă d
dominantă,
i tă fii
fiind
d îîn
cele mai multe cazuri asimilată cu o rezistenţă de ieşire.
Puterea maximă de ieşire
Este un parametru ce se specifică în cazul amplificatoarelor de putere.
Ea reprezintă puterea maximă ce poate fi debitată la ieşire în anumite
condiţii de lucru specificate – tip de semnal, frecvenţa acestuia, sarcină,
tensiuni de alimentare, temperatură etc.
Amplificatoare 10
Parametrii amplificatoarelor
Parametrii de transfer
Factorul de amplificare sau amplificarea circuitului
Este raportul dintre variaţia tensiunii de ieşire şi variaţia tensiunii de
intrare în condiţiile în care amplificatorul funcţionează liniar, fără limitări
ale semnalului la ieşire.
Caracteristicile de amplitudine-frecvenţă şi fază-frecvenţă
Reprezintă dependenţa modulului şi fazei amplificării cu frecvenţa.
Banda amplificatorului
Reprezintă limitele de frecvenţă între care se poate considera că modulul
amplificării
lifi ă ii este
t aproape constant
t t ((maii exactt cuprins
i îîntre
t a0 / 21/2 şii a0,
unde a0 este amplificarea în bandă).
Lărgimea de bandă este diferenţa fmax – fmin.
Amplificatoare 5
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 11
Parametrii amplificatoarelor
12
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 6
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 13
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 14
Reacţia în amplificatoare
Amplificarea cu reacţie A
S o a S a S i S r a S i f S o
So 1 a f a Si
a
A amplificarea cu reacţie
1 a f
Sr
T a f factorul de transfer în buclă (caracterizează transferul
S total în bucla amplificator-reţea de reacţie)
Observaţii:
Ob ţii
Dacă se cunoaşte amplificarea fără reacţie (a) şi factorul de transfer al
reţelei de reacţie (f), putem determina amplificarea cu reacţie foarte
simplu.
Dificultatea problemei în cazul unui circuit real constă în delimitarea celor
două module – amplificator şi reţea de reacţie – pentru că orice circuit
practic are atât un transfer direct cât şi unul invers.
Amplificatoare 7
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 15
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 16
Reacţia în amplificatoare a
A
Influenţa reacţiei asupra amplificării 1 a f
Amplificatoare 8
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 17
Reacţia în amplificatoare a
A
Influenţa reacţiei asupra neliniarităţilor 1 a f
Ob ţi
Observaţie:
Preţul plătit pentru aceste avantaje
(desensibilizare şi liniarizare) este
pierderea de amplificare, deoarece
şi amplificarea scade prin introducerea
reacţiei tot de 1 + a f ori.
Amplificatoare 18
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 9
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 19
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 20
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 10
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 21
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 22
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 11
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 23
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 24
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 12
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 25
Reacţia în amplificatoare
Concluzie:
La proiectarea unui amplificator, alegerea tipului de conexiune la intrare
şi ieşire se face după valoarea impedanţelor ce se doresc a fi obţinute.
Amplificatoare 26
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 13
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 27
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 28
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 14
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 29
Reacţia în amplificatoare
C
Caracteristicile
t i ti il amplitudine-frecvenţă
lit di f ţă şii
fază-frecvenţă vor fi:
a0
a j , arctg
2 0
1
0
Amplificatoare 30
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 15
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 31
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 32
Reacţia în amplificatoare
Amplificatoare 16
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
33
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 34
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 17
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 35
Amplificatoare de putere
Cuplajul cu sarcina
Cuplajul direct (a)
Cel mai simplu dar necesită un amplificator care
săă nu aibă
ibă componentă tă continuă de ttensiune
ti ă d i lla
ieşire, adică două surse de alimentare. O
defecţiune în etajul de ieşire (scurtcircuitarea
unuia din tranzistoarele de ieşire) poate aduce
prejudicii sarcinii RL. Comportarea cu frecvenţa
(la joasă frecvenţă) nu este însă influenţată de
nici un element suplimentar şi este dată numai
de performanţa amplificatorului.
Cuplajul prin condensator (b)
C de cuplaj este de obicei de valoare maremare,
voluminos şi costisitor, şi introduce limitarea
joasă frecvenţă din cauza filtrului trece sus
format din C şi RL.
Cuplajul prin transformator (c)
Rar folosit deoarece transformatorul e scump,
voluminos şi slab performant în frecvenţă. Are
avantajul separării gralvanice şi adaptării
impedanţei sarcinii la ieşirea amplificatorului.
Amplificatoare 36
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 18
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 37
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 38
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 19
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 39
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 40
Amplificatoare de putere
Amplificatoare 20
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 41
Amplificatoare de putere
42
Amplificatoare 21
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 43
Amplificatoare operaţionale (AO)
Definirea AO ideal
Un AO ideal este un amplificator de curent continuu care are următoarele
proprietăţi:
v lim a v lim a v v
Tensiunea de ieşire este O a0 0 a0 0
Curenţii de intrare de c.c. şi c.a. în amplificator sunt nuli (impedanţa
de mod comun şi de mod diferenţial sunt infinite)
Caracteristica de transfer a amplificatorului este cea de mai jos
(tensiune de ieşire finită cu amplificare infinită implică tensiune de
intrare diferenţială nulă)
Amplificarea în buclă deschisă a0 este un număr real pozitiv care
tinde la +, independentă de frecvenţă
Impedanţa de ieşire a amplificatorului este nulă
nulă, el comportându-se
comportându se
la ieşire ca un generator ideal de tensiune comandat
Amplificatoare 44
Amplificatoare operaţionale (AO)
Parametrii specifici ai AO
Gama de tensiuni de intrare de mod comun
(Common Mode Input Range)
Definit ca pentru amplificatoare (diapozitivul 8)
Gama de tensiuni de intrare diferenţiale
(Differential Input Range)
Definit ca pentru amplificatoare (diapozitivul 8)
Tensiunea de offset
(VOS – Input Offset Voltage)
Tensiunea care trebuie aplicată
p la intrare p
pentru a obţine
ţ zero la ieşire.
ş
Curenţii de polarizare şi de offset
(IP+, IP– – Input Bias Current, IOS – Input Offset Current)
Curenţii de polarizare reprezintă componentele de curent continuu care
se închid prin intrările AO.
Curentul de offset este modulul diferenţei curenţilor de polarizare.
Amplificatoare 22
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 45
Amplificatoare operaţionale (AO)
Amplificatoare 46
Amplificatoare operaţionale (AO)
Amplificatoare 23
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 47
Amplificatoare operaţionale (AO)
48
Amplificatoare 24
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 49
Aplicaţii liniare ale AO
AO cu reacţie
Pentru ca AO să funcţioneze ca amplificartor este necesară asigurarea
condiţiei v = 0, de către un circuit extern AO care să creeze o
dependenţă ssuplimentară
plimentară între vO şi v (un
( n circ
circuit
it de reacţie)
reacţie).
Presupunând un circuit de reacţie liniar dependenţa poate fi:
Reacţie pozitivă (curba 1)
1 m
v k vO m vO v
k k
Reacţie negativă (curba 2)
1 m
v k vO m vO v
k k
unde k este o constantă pozitivă, iar m poate avea valori pozitive sau
negative,
ti variind
ii d îîntre
t anumite
it lilimite.
it
Pentru reacţie pozitivă avem trei intersecţii cu caracteristica, dar numai
una satisface condiţia v = 0, iar pentru cea negativă avem una singură.
Concluzie:
Pentru ca AO să realizeze funcţia de amplificare, circuitul de reacţie
trebuie să asigure o reacţie negativă dominantă. Reacţia pozitivă nu
este exclusă, dacă ea este prezentă împreună cu o reacţie negativă mai
puternică.
Amplificatoare 50
Aplicaţii liniare ale AO
Amplificatoare 25
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 51
Aplicaţii liniare ale AO
Amplificatoare 52
Aplicaţii liniare ale AO
Circuitul integrator
În cazul mai general, când rezistenţele sunt
înlocuite cu impedanţe, amplificarea cu reacţie
în cazul unui AO ideal în conexiune inversoare devine
Z
A 2
Z1
Factorul de transfer al integratorului în cazul unui AO ideal este
V 1
F j O
VI j CR
Tensiunea de ieşire este
1 VI
VO
j CR
Primul factor este echivalentul integrării, în complex. Conform
proprietăţilor transformatei Fourier, relaţia în domeniul timp este
1
vO t vI t dt
CR
Amplificatoare 26
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 53
Aplicaţii liniare ale AO
Circuitul de derivare
Factorul de transfer al integratorului
în cazul unui AO ideal este
F j j CR
Amplificatoare 54
Aplicaţii liniare ale AO
VO 2 V1 V2
R
R1
Dezavantajul principal al aceste scheme îl
constituie impedanţa de intrare diferită şi nu
prea mare, pe intrările de plus şi minus.
Amplificatoare 27
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 55
Aplicaţii liniare ale AO
R2
VO3 1 2 V2 V1
R1
Amplificatoare 56
Aplicaţii liniare ale AO
Sumator ponderat
Tensiunea de ieşire din circuit se obţine
observând faptul că intrarea minus a
AO este punct virtual de masă. Scriind
suma curenţilor în nodul (V–) rezultă
n
VO
Rk
Vk
R
k 1 0
Amplificatoare 28
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 57
Aplicaţii liniare ale AO
Convertor curent-tensiune
Circuitul este de fapt un amplificator
trans impedanţă. Generatorul de curent
trans-impedanţă.
de intrare "vede" la intrare o impedanţă
foarte mică, practic nulă (intrarea minus
a AO este un punct virtual de masă).
Tensiunea de ieşire este
VO R I I
58
Amplificatoare 29
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 59
Aplicaţii neliniare ale AO
Amplificatoare 60
Aplicaţii neliniare ale AO
Redresor monoalternanţă
De ce să nu folosim un redresor
monoalternanţă clasic cu o diodă ci unul
cu AO? Motivul este căderea de
tensiune pe diodă.
Diodele vor separa căile de reacţie în
funcţie de polaritatea semnalului de la
intrare.
Tensiunea de ieşire va fi
0 dacă vI 0
vO
v I dacă vI 0
Amplificatoare 30
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 61
Aplicaţii neliniare ale AO
Amplificatoare 62
Aplicaţii neliniare ale AO
Amplificatoare 31
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 63
Aplicaţii neliniare ale AO
Detector de vârf
Un detector de vârf este un circuit
ş ultima
care furnizează la ieşire
valoarea maximă a tensiunii de
intrare. Păstrarea acestei valori se
face un interval de timp limitat.
Pentru reţinerea unei noi valori
circuitul trebuie resetat.
Dacă D este în conducţie, bucla de
reacţie negativă a AO1 este închisă
şi circuitul funcţionează ca un
repetor de tensiune şi tensiunea pe
condensator urmăreşte variaţiile
tensiunii de intrare.
Dacă tensiunea de intrare scade,
cum tensiunea pe condensator are
tendinţa să rămână constantă,
ieşirea AO1 devine negativă, D se
blochează şi C rămâne izolat.
Amplificatoare 64
Aplicaţii neliniare ale AO
Amplificatoare 32
Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever
Amplificatoare 65
Aplicaţii neliniare ale AO
Amplificatoare 33