Studiul privind eficienta recuperarii in gonartroza

Localizarea procesului degenerativ la nivelul genunchiului. Este cea mai frecventa

artroza si cea mai frecventa afectiune a genunchiului. incidenta este dupa 40 de ani si
afecteaza femeile (cu precadere) si femeile dupa menopauza, obeze cu varice.
Gonartroza implica procesul la nivelul femuro-patelar (care poate fi si singurul
proces artrozic) si la nivelul femuro-tibial (mai rar independenta).
Aspecte clinice: debutul este insidios, lent, avand ca si 121r179b mptom
principal durerea ce apare dupa mers prelungit pe teren plat (in timp devine persistenta).
Intensificarea durerii este sugestiva pentru gonartroza si apare in pozitii cu flexie mare in
genunchi.
Localizarea durerii: la nivelul interliniei articulare pe fata interna a genunchiului sau pe
fata anterioara sub rotula. Iradierea este spre gamba. Durerea este de tip mecanic si in
timp determina un deficit functional al genunchiului ce se manifesta sub forma a 3
aspecte: -instabilitatea: hipermobilitate nespecifica determinata de insuficienta
structurilor articulare ce dau instabilitate pasiva. Exista si o instabilitate activa
determinata de insuficienta musculaturii corectabila prin exercitii kinetice.
-limitarea mobilitatii articulare: kinetoterapia se executa in cazul redorilor
tesuturilor moi;
-mobilitatea patologica (hipermobilitate): hiperextensie sau miscare de
lateralitate exagerata
Apar crepitatiile datorate distrugerii cartilajului; socul rotulian (in artroze
activate); marirea de volum a genunchiului.
Explorari paraclinice: VSH normal; lichid sinovial-de aspect
transsudat Examen radiologic (de fata si profil pentru ambele
articulatii femuro-patelara si femuro-tibiala): se observa ingustarea interliniei articulare;
osteofite la nivelul capetelor rotuliene (platoului tibial); osteoscleroza osoasa (benzi
inchise la culoare in zonele de suprapresiune); osteoporoza.
Diagnostic diferential:
-coxartroza cu durere la nivelul genunchiului;
-artrita genunchiului-prezinta durere de tip inflamator, genunchiul va fi rosu si
cald (PR, SA cu debut periferic, artrita TBC, guta);
-leziune de menisc (intern)-durerea este tot pe fata mediala a
genunchiului; diferentierea se face prin manevre de rotatie a gambei si ortopedic (blocaj
la alergare). Evolutie: este lent progresiva, rar se ajunge la anchiloza. Exista 4
stadii evolutive: stadiul de artroza latenta (gonartroza primitiva fara semne clinice): stare
preartrozica;
stadiul clinic manifestat (gonartroza initiala);
stadiul de artoza activata (hipersecretie de lichid sinovial, deformarea
genunchiului);
stadiul de artroza decompensata (deviatiile axului articular, deformari ce
compromit mobilitatea si stabilitatea genunchiului)
Stadializare functionala:
stadiul preartrozic: este utila terapia chirugicala de corectie (kinetoterapia are rol
profilactic);
 stadiul artrozic propriu-zis: exista gonartroza clara, cu 3 etape:
-initiala: dureri in ortostatism prelungit sau mers pe teren accidentat; instabilitatea
genunchiului; hipotrofie discreta de cvadriceps (kinetoterapia are aici un rol esential);
-evoluata: dureri intense si apar repede la ortostatism si mers; flexia scade pana la 80-90
grade (exista hipotrofie importanta de cvadriceps ce determina o instabilitate clara a
genunchiului);
-finala: corespunde artrozei decompensate in care exista o instabilitate ireversibila a
genunchiului, cu un flexum permanent, reducerea marcanta a flexiei, insuficienta de
cvadriceps.
Tratament: in starile preartrozice-tratament ortopedico-chirurgical (rezolva instabilitatea
genunchiului). In caz de obezitate, varice, picior plat se rezolva adecvat. In stari
preartrozice se face o kinetoprofilaxie cu rol in tonifierea cvadricepsului.
Igiena ortopedica a genunchiului: se evita mersul pe teren accidentat, tocuri.
Tratamentul curativ-se merge pe terapie combinata:
-terapie medicamentoasa+fizioterapie+crenoterapie+terapie ocupationala;
-fizioterapia+antiinflamatoareàtratamentul de baza;
-caldura poate fi folosita sub forma aplicatiilor de parafina (nu se folosesc in gonartroza
activata, timp in care se foloseste crioterapia).
Crioterapia: sub forma de compresa rece (30-40 minute), punga cu gheata sparta (15-20
minute), masajul cu calupul de gheata si gel antiinflamator, masoterapia.
Kinetoterapia-obiective: tonifierea ischiogambierilor si a cvadricepsului; mentinerea
mobilitatii articulare. In etapa a II-a se acorda atentie posturilor pentru reducerea
flexumului. Cel mai contraindicat exercitiu in articulatia genunchiului este genuflexiunea.
Hidrokinetoterapia este eficienta. Se face terapia Roentgen atunci cand alte terapii nu au
dat rezultate.
In etapa a III-a kinetoterapia nu are efect; se actioneaza chirurgical sub forma
artroplastiei; se mai poate face ortrodeza in unghi util.
Terapie ocupationala: inot, ciclism, patinaj. Este importanta mentinerea articulatiilor
adiacente in forma cat mai buna (sold, coloana, membru opus).
Material si Metoda
Studiul a fost efectuat ca o urmarire prospectiva a eficientei si recuperarii in gonartroza.
IN studiu au fost inclusi 30 de pacienti care au beneficiat de tratament de recuperare pe o
perioada de 5 luni Lotul de studiu a fost selecţionat dintre pacienţii diagnosticaţi cu
gonartroza in INRMFB 1 din Bucuresti în perioada septembrie– ianuarie 2010.

Vârsta

Peste 70 ani Repartiţia

14,3 pe
% sexe a pacienţilor
26,8 %
Intre 61-70 ani 11 %
37,5 %
Intre 51-60 ani

Intre 35-50 ani 21,4 %

0 5 10 15 20 25 30 35 40
Percent N=56 89 %

Femeie Barbat
 Repartiţia pe sexe a pacienţilor

11 %

89 %

Femeie Barbat

În lotul evaluat au predominat femeile (89%) faţă de bărbaţi (11%).

Vârsta medie a pacienţilor a fost de 58,9 ani, grupa de vârstă de 50-70 ani
reprezentând 64% din total. Între bărbaţi şi femei nu a fost constatată o diferenţă
semnificativă ca structură de vârstă, ambele grupe putând fi folosite pentru comparaţia
analitică.

Vechimea gonartrozei

50,0
Percent N=56

32,1
23,2
25,0 19,6
10,7 14,3

0,0
Sub 3 luni Intre 3 luni si Intre 1 an si 3 Intre 3 ani si Peste 6 ani
1 an ani 6 ani
Majoritatea pacienţilor aveau un istoric de gonartroza de peste 1 an (70%), 46% fiind
la peste 3 ani de la momentul diagnosticării afecţiunii articulare.

Evaluarea globală a gonartrozei pacientului

100,0
Percent N=56

75,0

51,8
46,4
50,0 41,1 42,9
37,5 41,1 37,5 42,9
32,1
28,6 26,8 26,8
23,2 25,0
25,0
12,5 16,1 14,3
10,7 8,9 7,1 7,1 3,6 5,4 5,4
3,6 1,8
0,0
Vizita 1 Vizita 2 Vizita 3 Vizita 4 Vizita 5 Vizita 6
Scor 0-2 Scor 3-4 Scor 5-6 Scor 7-8 Scor 9-10

Majoritatea pacienţilor au considerat la prima evaluare că gonartroza se află într-un

stadiu avansat şi sever (în aprox. 90% din cazuri scorul a fost între 5-10 puncte).
După 3 luni de tratament, 55,3% dintre pacienţi au considerat că stadiul gonartrozei s-a
îmbunătăţit semnificativ (scor 0-2 şi 3-4), pentru ca după 5 luni de la începerea studiului
aprox. 90% să afirme această ameliorare.
Rezultate
. Rezultatele studiului au demonstrat eficienţa şi siguranţa în administrare a
tratamentului de recuperare pe un lot de 30 de pacienţi care prezentau diferite grade
de afectare artrozică a articulaţiilor.
După 3 luni de administrare, în plan simptomatic s-a constatat ameliorarea
semnificativă a acuzelor (îmbunătăţire netă a simptomatologiei la 71 – 75% din totalul
pacienţilor).
Răspunsul terapeutic a fost şi mai evident după 5 luni de administrare, rata cazurilor
ameliorate ajungând la 85 – 88%.
Discutii

a. Studiul a confirmat indicaţia de administrare a tratamentului de recuperare în

gonartroza.
b. Deşi ameliorarea simptomatologiei este mai lentă la pacienţii cu un istoric vechi
de boală artrozică, se indică folosirea de tratamentului.
c. Indicaţia de administrare a tratamentului nu se limitează strict la gonartroza, ci se
extinde şi la cazurile de suprasolicitare mecanică a articulaţiilor portante
(muncă fizică solicitantă, sport de performanţă, obezitate etc.), precum şi în
recuperarea articulară după traumatisme ale aparatului locomotor sau post-
chirurgical.