Sunteți pe pagina 1din 10

1) observarea;

2) audierea;
3) examinarea terenului;
4) patrularea;
5) controlul la distanţă prin mijloace tehnice;
6) controlul documentelor;
7) controlul mijloacelor de transport;
8) paza;
9) chestionarea persoanelor;
10) acoperirea;
11) căutarea;
12) urmărirea;
13) reţinerea;
14) pânda;
15) menținerea și respectarea regimului frontierei de stat, regimului zonei de
frontieră, regimului și ordinii publice în PTFS;
16) însoțirea mijloacelor de transport;
17) supravegherea mijloacelor de transport;
18) amenajarea genistică a frontierei de stat;
19) controlul efectuării serviciului de către patrule.
Observarea

Observarea (vizuală, cu mijloace tehnice de observare) - este metoda care se


aplică permanent şi constă în observarea asupra terenului, persoanelor, mijloacelor de
transport şi obiectelor locale.
Observarea se efectuează prin intermediul dispozitivelor de vedere nocturne, pe
principiu de termoviziune portative (staţionare) şi binocluri, de regulă de la punctele de
observare (deschise şi ascunse), precum şi din cele mai convenabile înălţimi în scopul
descoperirii la timp a indicilor de pregătire pentru încălcarea frontierei de stat, depistării
şi reţinerii făptuitorilor, acumulării informaţiei şi coordonării acţiunilor.
Sosind la locul de executare a serviciului, patrula examinează terenul din cel
mai apropiat loc favorabil, iar superiorul patrulei determină:
1) cine şi unde urmează să se amplaseze;
2) reperele şi sectorul de observare pentru fiecare membru al patrulei;
3) cum să se mascheze și să audieze terenul, precum şi obiectele (segmentele) ce
necesită o atenţie deosebită;
4) semnalele de cooperare în interiorul patrulei.

Distanţa între poliţiştii de frontieră trebuie să asigure observarea după acţiunile reciproce,
vizibilitatea şi audierea semnalelor, precum şi coordonarea acţiunilor.

Sectorul de observare se împarte în următoarele zone:


a) zona apropiată - până la 400 m;
b) zona mijlocie - 400 - 800 m;
c) zona îndepărtată - peste 800 m - până la limita posibilităților de observare.

Audierea

Audierea - este metoda care se aplică permanent de către patrule atât de la


sectorul de frontieră cât și de la sediul subdiviziunii şi constă în depistarea
auditivă a indicilor de aflare a persoanelor și mijloacelor de transport în teren şi
alte locuri folosite pentru ascunziş. De regulă, se foloseşte în comun cu
observarea şi examinarea terenului. În timpul deplasării pe sectorul de
responsabilitate, patrulele Poliției de Frontieră sunt obligate să se oprească
periodic, pentru a audia sunetele din teren.
Opririle pentru audieri urmează a fi mai dese pe timp de noapte decât în timpul
zilei. La identificarea unor lumini sau zgomote pe timp de noapte, sectorul
urmează a fi observat cu ajutorul dispozitivelor de vedere pe timp de noapte.
În cazul depistării auditive a sunetelor suspecte, patrula este obligată să
determine și să identifice sursa parvenirii sunetului, să raporteze serviciului pe
subdiviziune și să acționeze conform indicațiilor primite și situației create.

Examinarea terenului - este metoda care se aplică permanent şi constă în


cercetarea de către patrulă a terenului, obiectelor locale, mijloacelor de control, liniei
frontierei de stat şi / sau semnelor de frontieră, malului apelor de frontieră, mijloacelor de
comunicaţii şi telecomunicaţii, în scopul depistării făptuitorilor, urmelor sau altor indici
ce indică aflarea persoanelor, mijloacelor de transport în teren. Ea se utilizează de către
toate patrulele în timpul executării serviciului, căutării şi urmăririi persoanelor, precum şi
după reţinerea lor.
La reținerea făptuitorilor, terenul se examinează în raza de cel puțin 100 metri,
precum și pe itinerarul deplasării făptuitorilor, în scop de a depista alți făptuitori ascunși
sau obiecte aruncate de aceștia, iar dacă acest fapt slăbește paza acestora, examinarea
terenului se amână până la sosirea Grupei operative de intervenție. De regulă, în
asemenea cazuri, examinarea terenului se va efectua de către polițistul de frontieră dotat
cu câine de serviciu.

Patrularea

Patrularea - este metoda care se aplică permanent şi constă în manevrarea


periodică sau continuă a patrulelor în limitele sectorului numit pentru supraveghere.
Patrularea sectorului se practică de către patrule atât pe timp de noapte cât și ziua,
demonstrativ sau latent și este compusă, de regulă, din doi sau mai mulți polițiști de
frontieră.
Patrularea poate fi efectuată atît pe jos, cît și cu mijlocul de transport.
Patrularea pe jos se efectuează în coloană, astfel încît polițiștii de frontieră să fie
amplasați unul în spatele altuia, la distanțe ce va asigura securitatea patrulei, luînd în
calcul caracterul reliefului, terenului, perioada de zi / noapte, etc.
Limita sectorului de patrulare se stabilește în dependență de particularitățile și
relieful terenului, condițiile climaterice, dotarea patrulei cu dispozitivele de observare și
câini de serviciu și poate avea o lungime de la 400 metri până la 1500 metri.
Dacă patrula este dotată cu mijloc de transport și mijloace tehnice de observare,
limita sectorului de patrulare poate fi pînă la 5000 metri.
Patrularea se efectuează din mers prin observare-audiere, cu efectuarea opririlor
scurte în locurile mai importante alese în funcție de gradul de vizibilitate și de căile de
acces spre / de la frontieră.

Controlul la distanţă prin mijloace tehnice – este metoda care se aplică


permanent şi se realizează prin intermediul mijloacelor tehnice de supraveghere
(dispozitive de detecție și alertă Smartdec, sistem fix de supraveghere video, complex
mobil de observare și detectare în supravegherea frontierei, dispozitive de semnalizare
etc.) şi poate fi realizat atât de la subdiviziune, cât şi nemijlocit de la sectorul de frontieră.
Modul de aplicare și utilizare a mijloacelor tehnice în supravegherea frontierei de
stat este prevăzut în actele normative interne în vigoare.

Acoperirea - este metoda prin care se asigură ocuparea unui anumit aliniament, sector
sau direcţie, de către Grupa de acoperire sau patrulele PF, în scopul reţinerii făptuitorilor şi altor
persoane aflate în căutare, neadmiterii trecerii lor pe teritoriul statului vecin ori în spatele
sectorului.
Grupa de acoperire este formată din doi sau mai mulți polițiști de frontieră înarmați
fiind condusă de un polițist de frontieră bine pregătit. În componenţa Grupei de acoperire, poate
fi inclus şi subofițerul superior chinolog cu câinele de serviciu.
Grupa de acoperire se deplasează cu automobilul sau pe jos, pe calea cea mai scurtă, cu viteza
care asigură securitatea personalului.
În timpul deplasării cu automobilul, debarcarea personalului se realizează, făcând opriri scurte.
Grupa de acoperire, ocupă sectoarele indicate, anticipat ieşirii către ele a făptuitorilor.
Amplasarea și acoperirea sectorului de frontieră (aliniamentului din spate) se determină în
funcţie de: misiunea primită, caracterul acţiunilor făptuitorilor, relieful terenului, timpul (de zi
ori noapte), condiţiile climaterice.
Grupa de acoperire se amplasează astfel, încât să se asigure vizibilitatea (audibilitatea) bună a
terenului, mascarea grupei şi coordonarea acţiunilor polițiștilor de frontieră.
Dislocarea patrulelor PF la aliniamentul de acoperire trebuie să excludă amplasarea uniformă. Cu o densitate mai
mare se acoperă eventuala direcţie (itinerar) de deplasare a făptuitorilor şi sectoarele cu căi ascunse de deplasare.
La realizarea acoperirii, distanța dintre polițiștii de frontieră trebuie să asigure acoperirea în
întregime a aliniamentului, sectorului sau direcţiei preconizate, securitatea personală,
coordonarea şi conducerea acţiunilor de serviciu.
Tergiversarea acoperirii sectorului (aliniamentului) indicat, de către Grupa de acoperire este
inadmisibilă.
În scopul obţinerii acţiunilor prin surprindere pe aliniamentul de acoperire, Grupa de
acoperire urmează să respecte măsurile de mascare şi să ilumineze terenul doar în caz de
necesitate.
Pentru a spori siguranţa acoperirii, se utilizează vast dispozitivele de semnalizare și de
observare, instalaţiile şi barajele de geniu, complexele mobile de observare și detectare, precum
şi câinii de serviciu.

Succesiunea activităților efectuate de către polițiștii de frontieră la acoperirea


sectorului, este următoarea:
Odată cu acțiunile patrulei PF ce a depistat și urmărește făptuitorii, precum și în cazul
parvenirii informaţiei privind încălcarea frontierei de stat sau tentativei de încălcare a frontierei
de stat, Grupa de acoperire va primi indicații de la șeful SPF privind:
a) superiorul și componența Grupei de acoperire;
b) datele despre făptuitori;
c) misiunea;
d) itinerarul de deplasare;
e) sectoarele de acoperire, timpul ocupării lor, direcţia de risc.
Se va deplasa spre aliniamentul de acoperire.

Sosind la aliniamentul de acoperire, superiorul Grupei de acoperire va determina:


1) sarcinile grupei;
2) sectoarele (aliniamentele) de acoperire;
3) semnele de cooperare;
4) respectarea măsurilor de mascare;
5) acțiunile la reținerea făptuitorilor.

Controlul documentelor - este metoda care se aplică în scopul depistării şi reţinerii


persoanelor care încalcă regulile regimului frontierei de stat, regimului zonei de frontieră și
persoanelor anunţate în căutare. Controlul documentelor se va efectua de către patrula PF, cu
respectarea regulilor privind contactarea și legitimarea persoanei, precum și pozițiilor de
abordare și gardă, în conformitate cu prevederile Ghidului privind intervenția profesională în
exercițiul funcției.
Pentru controlul documentelor persoanelor, superiorul patrulei se adresează după
următoarea formulă: „Bună ziua, Poliţia de Frontieră, (gradul special, Familia, Numele), Rog
să prezentaţi actele", iar la solicitarea persoanei, polițistul de frontieră prezintă legitimația.
La controlul documentelor persoanelor care conduc un mijloc de transport, acestea
trebuie să posede şi la cererea poliţistului de frontieră, sunt obligate să înmâneze pentru control,
documentele de însoțire a mijlocului de transport prevăzute, în conformitate cu prevederile
Regulamentului circulației rutiere.
Algoritmul de acţiune al poliţistului de frontieră la controlul buletinului de identitate este
următorul:
1) confruntarea fotografiei din act cu posesorul ei;
2) examinarea actului (locul de naştere, locul de trai, viza de reşedinţă, termenul de
valabilitate);
3) raportarea serviciului pe subdiviziune;
4) se convinge că referitor la persoana care a prezentat actul nu există indicaţii de
reţinere;
5) restituirea actului posesorului.

Controlul mijloacelor de transport - este metoda prin care se verifică de către patrule, mijlocul
de transport şi bunurile transportate în scopul depistării şi reţinerii persoanelor care au încălcat
sau întreprind tentativa de încălcare a legislaţiei în vigoare (aflate în căutare) și bunurilor /
substanțelor transportate ilegal.
6) Poliţiştii de frontieră care efectuează controlul mijlocului de transport sunt obligați
să posede dotarea corespunzătoare, care le-ar permite activitatea sigură, şi anume vestă
reflectorizantă, lanterne, etc. Ţinuta poliţistului de frontieră care efectuează controlul mijloacelor
de transport trebuie să fie impecabilă, iar limbajul folosit să fie politicos.
7) Conducătorul mijlocului de transport, este obligat să oprească imediat mijlocul de
transport, la semnalul polițistului de frontieră.
8) După oprirea vehiculului la semnalul polițistului de frontieră, conducătorul este
obligat să rămână în vehicul ţinând braţele pe volan până la apropierea polițistului de frontieră şi
ulterior să îndeplinească necondiţionat dispoziţiile legale ale acestuia, prevenind şi pasagerii să
nu părăsească vehiculul în timpul controlului, decât cu permisiunea sau la dispoziţia polițistului
de frontieră.
9) În cazul în care oprirea se efectuează pe timp de noapte, conducătorul este obligat
să conecteze lumina în salonul (cabina) vehiculului.

Paza - este metoda prin care se asigură integritatea şi securitatea unui anumit obiect,
debarcaderului și sediilor subdiviziunilor PF.

Patrula care execută serviciul la paza unui obiect, este obligată:


1) să se afle permanent lângă obiectul păzit şi să nu-l lese fără pază până în
momentul, când va fi schimbată sau ridicată de la obiect;
2) să nu admită apropierea persoanelor de obiectul păzit, cu excepţia şefului
subdiviziunii ori persoanelor nominalizate de el;
3) să efectueze observări după terenul adiacent şi să raporteze serviciului pe
subdiviziune despre tot, ce prezintă pericol pentru obiect (factor uman şi natural);
4) să reţină persoanele ce se apropie de obiectul aflat sub pază, să solicite ajutorul
patrulelor vecine şi susţinerea din subdiviziune pentru urmărirea lor sau pentru escortarea
persoanelor reţinute.
Patrulei i se interzice să se atingă, să schimbe, să deterioreze sau să substituie obiectele pe care le
păzeşte. În cazul pericolului de capturare a obiectului păzit, patrula, reieşind din circumstanţele
create întreprinde toate măsurile, inclusiv aplică arma conform legislației în vigoare. În caz de
nimicire ori deteriorare a obiectului sub influenţa calamităţilor naturale, patrula, reieşind din
posibilităţi, întreprinde măsuri de păstrare a obiectului şi raportează serviciului pe subdiviziune.

Chestionarea persoanelor - este metoda care se aplică permanent şi prevede


determinarea uneia sau mai multor persoane, de a livra informaţie, în scopul clarificării unei
situaţii, dobândirii, acumulării (precizării) informaţiilor despre făptuitorii la frontieră, persoanele
aflate în căutare, precum şi altor date necesare patrulelor pentru executarea misiunilor.
În cadrul chestionării, poliţistul de frontieră este obligat să fie tacticos cu persoanele şi să
cunoască procedura corectă de chestionare.
În timpul acțiunilor de căutare a făptuitorilor, se va efectua chestionarea tuturor
persoanelor întâlnite, în scopul acumulării informației despre făptuitori și reținerii neîntârziate a
acestora.
În timpul chestionării persoanelor și acumulării informației despre prezența unor
potențiali făptuitori pe sectorul de responsabilitate, patrula Poliției de Frontieră va preciza
următoarele aspecte:
1) numărul, naționalitatea, rasa și genul persoanelor;
2) timpul și locul aflării persoanelor;
3) vestimentația, încălțămintea și echipamentul persoanelor (culoarea acestora);
4) acțiunile și activitatea desfășurată;
5) direcția de deplasare;
6) informația privind discuția persoanelor;
7) mijlocul de transport folosit de făptuitori (marca, număr de înmatriculare, culoare,
alte caracteristici);
8) alte trăsături (cicatrici, culoarea ochilor și părului, particularitățile vorbirii și limba
vorbită).

Cautarea - este metoda care constă în aplicarea în complex a acţiunilor de examinare a


terenului și a obiectelor locale, în scopul depistării şi reţinerii făptuitorilor.
Aceasta se aplică de către patrulele Poliţiei de Frontieră sau elementele dispozitivului de
acţiune în cazul depistării urmelor şi altor indici de încălcare a frontierei de stat, precum şi la
parvenirea informaţiei despre făptuitori sau persoane date în căutare.
În funcție de complexitatea misiunii primite și de gradul de pericol a eventualilor
făptuitori, semnalați în zona de responsabilitate, patrula / elementul dispozitivului de acţiune este
formată din doi sau mai mulți polițiști de frontieră înarmați, dotați cu echipamentul necesar,
reieșind din condițiile climaterice și perioada zilei.
Superior al patrulei sau al elementului dispozitivului este numit ofiţerul sau un angajat cu
capacități avansate, din componenţă făcând parte și un subofițer superior chinolog cu câinele de
căutare, poziționat în fruntea dispozitivului de căutare.
Viteza de deplasare pe timpul căutării este adaptată mijlocului de deplasare,
particularităților itinerarului (teren accidentat, drum amenajat, teren împădurit, etc.), condițiilor
meteo, timpului (zi/noapte) și este stabilită de către superiorul dispozitivului de acțiune.
Totodată, viteza de deplasare trebuie să asigure timpul necesar examinării în condiții optime a
tuturor particularităților terenului și detaliilor de planimetrie.
Viteza de deplasare a patrulei / elementului dispozitivului, care execută căutarea
făptuitorilor este:
a) Pedestru = 3-5 km/oră;
b) Auto = 15-20 km/oră.

Urmărirea - este metoda care constă în apropierea rapidă a patrulei către făptuitori în
scopul reţinerii lor. Ea începe imediat după depistarea făptuitorilor, urmelor sau altor indici de
încălcare a frontierei de stat şi decurge continuu într-un ritm intens, cu depunerea eforturilor
maxime.
Patrula Poliției de Frontieră, ce efectuează serviciul prin metoda urmăririi este
formată din doi sau mai mulți polițiști de frontieră înarmați, care au sarcina de a descoperi,
urmări și reține persoanele care au încălcat legislația de frontieră și despre care se dețin date și
informații, că se află în zona de responsabilitate cu intenții de săvârșire a unor fapte ilegale.
Patrula ce efectuează serviciul prin metoda urmăririi, se poate deplasa pe jos sau cu
mijloc de transport și este dotată cu mijloace speciale de observare și de legătură.
În componența patrulei este antrenat / inclus și subofițerul superior chinolog cu câinele de
serviciu, după caz.
În funcție de situația creată, generată de necesitatea urmăririi făptuitorilor, urmărirea
poate fi realizată de patrula ce a depistat urmele sau indicii de trecere a frontierei de stat, alte
patrule de la sectorul frontierei de stat sau Grupa operativă de intervenție.

În dependență de situație, urmărirea poate fi efectuată prin următoarele procedee:


1) urmărirea nemijlocită (vizuală);
2) urmărirea pe urme (pe urmele lăsate de făptuitori);
3) urmărirea pe direcția probabilă de deplasare a făptuitorilor (în situația în care
făptuitorii au fost semnalați într-un anumit loc și nu există indici referitor la direcția lor de
deplasare);
4) urmărirea paralelă (se desfășoară în scopul devansării acțiunilor făptuitorilor și a
interceptării direcției lor de deplasare - presupune deplasarea pe comunicațiile, care
favorizează deplasarea cu viteze mai mari decât ale făptuitorilor și care au ieșire spre direcțiile
lor de deplasare, se aplică de obicei de patrulele ce acordă suport patrulei ce efectuează
nemijlocit urmărirea);
5) urmărirea coordonată (se desfășoară atunci, când descoperirea făptuitorilor a fost
făcută cu mijloacele tehnice de supraveghere la mare distanță (binoclu, termovizor, complex
mobil de observare și detectare, sistem fix de supraveghere video, etc.) și patrula PF,
monitorizând în permanență acțiunile făptuitorilor, coordonează acțiunile Grupei operative de
intervenție sau altor patrule).

Retinerea – este metoda care constă în limitarea acțiunilor făptuitorilor pentru o perioadă
scurtă de timp și este rezultatul final al observării asupra acțiunilor / căutării / urmăririi acestora.
Patrula Poliției de Frontieră, ce efectuează reținerea făptuitorilor, este formată din
doi sau mai mulți polițiști de frontieră înarmați, care au misiunea de a reține persoanele care au
încălcat legislația de frontieră, date în căutare sau despre care se dețin date și informații, că se
află în zona de responsabilitate cu intenții de săvârșire a unor fapte ilegale.
La depistarea făptuitorilor de către patrulele Poliției de Frontieră, acestea raportează
serviciului pe subdiviziune și acționează la reținerea făptuitorilor.
La necesitate, pentru reținerea făptuitorilor, patrulele PF, pot solicita sprijinul Grupei
operative de intervenție, patrulelor PF din apropiere, subdiviziunilor de frontieră vecine,
populației locale sau organelor de cooperare.
La reţinerea făptuitorilor, poliţiştii de frontieră respectă următoarele principii:
vigilenţa sporită; acțiuni prompte și rapide; stăpânirea de sine; acțiuni latente; orientarea rapidă
în situaţie.
Totodată, este necesar de a lua în consideraţie:
1) personalitatea făptuitorului şi consecinţele periculoase posibile, dacă făptuitorul nu
va fi reţinut;
2) complicaţiile posibile, ce pot apărea la reţinere, în caz că făptuitorul va opune
rezistenţă sau atac armat;
3) condiţiile de folosire şi aplicare a armei.

Panda – este metoda care se aplică pentru supravegherea pe ascuns a unui anumit sector, pe
eventualul itinerar de deplasare a făptuitorilor. Această metodă se aplică la executarea misiunii
dintr-un loc ascuns (punct de observare ascuns), de regula pe timp de noapte sau pe timp de
vizibilitate redusă (ceață), supraveghind un raion sau un obiectiv concret, precizat în dispoziția
de serviciu, utilizând dispozitive de observare şi câinii de serviciu.

Sarcinile specifice pândei sunt:


1) reținerea în flagrant a făptuitorilor la frontieră (tentativa / trecerea ilegală a frontierei
de stat, contrabandă, călăuzire);
2) reținerea persoanelor urmărite care au încălcat cadrul normativ cu aspect frontalier;
3) supravegherea pe ascuns a locurilor unde se comit fapte ilicite care sunt în
competența Poliției de frontieră sau a celor favorabile pregătirii ori săvârșirii acestora.
La sosirea în cadrul sectorului de frontieră și primirea acestuia sub supraveghere,
dispozitivul de acțiune al patrulei poate fi în linie dreaptă (diagonală), paralelă obiectului
supravegheat. Se va exclude amplasarea perpendiculară a polițiștilor de frontieră în raport cu
obiectul supravegheat.
Mărimea sectorului de supraveghere este stabilită în funcție de dotarea patrulei cu
mijloace tehnice de observare, câini de serviciu, dispozitive de semnalizare, precum și de
particularitățile terenului și a detaliilor de planimetrie care influențează posibilitățile de
supraveghere și acțiune.
Locul stabilit pentru executarea pândei trebuie recunoscut din timp și ales astfel încât, să
ofere posibilități de observare a obiectivului aflat în atenție, de acoperire a prezenței polițiștilor
de frontieră și a modului de acțiune.

În funcție de scopul urmărit prin planificarea metodei pândei, locul de serviciu poate fi:
a) în apropierea frontierei de stat pe o direcție probabilă de acțiune a făptuitorilor, într-
un punct obligatoriu de trecere;
b) în apropierea intrărilor / ieșirilor în / din localitățile situate în proximitatea
frontierei;
c) în vecinătatea obiectivelor (locurilor) care prezintă interes de serviciu.
Locul de amplasare al patrulei, urmează să asigure:
- calea de acces, dislocarea, ocuparea/plecarea de la locul de organizare a serviciului în
mod ascuns;
- vizibilitatea circulară şi reţinerea prin surprindere a persoanelor;
- observarea obiectivului, fără ca poliţiştii de frontieră să fie observaţi;
- reținerea prin surprindere a făptuitorilor;
- excluderea ocolirii locului de amplasare a patrulei;
- posibilităţi multiple de acţiune (existenţa mai multor căi care permit ieşirea poliţiştilor de
frontieră de la locul de efectuare a observațiilor pentru a acţiona eficient în orice situaţie).

Amenajarea genistică a frontierei de stat - este metoda prin care se realizează


amenajarea genistică a terenului și întreţinerea instalaţiilor genistice a frontierei de stat.
Patrula ce efectuează amenajarea genistică este dotată cu arme, mijloace speciale din
dotare și alte unelte necesare, efectuând totodată examinarea terenului și observări asupra
sectorului încredințat, cu raportarea serviciului pe subdiviziune.

La executarea activităților genistice, patrulele sunt obligate:


1) să verifice starea uneltelor destinate amenajării genistice;
2) să execute calitativ, pe deplin și în termenul prevăzut misiunile stabilite a
activităților genistice;
3) să examineze terenul și să observe toate schimbările și evenimentele de pe sector;
4) să respecte măsurile de securitate în timpul efectuării măsurilor genistice;
5) să respecte regimul de urme și să nu lase pe sector instrumente, materiale de
construcții și alte obiecte care ar putea fi folosite de făptuitori pentru trecerea ilegală a frontierei
de stat.

Modul, regulile și ordinea de efectuare a amenajării genistice de către patrule, este


prevăzut în actele normative interne în vigoare.
Asigurarea menţinerii și respectării regimului FS şi RZF.

Patrula Poliţiei de Frontieră numită la asigurarea menținerii și respectării regimului


frontierei de stat şi regulilor de regim în zona de frontieră este responsabilă de verificarea
legalităţii desfăşurării activităţilor economice şi de altă natură la frontiera de stat, accesul şi
aflarea legală a persoanelor, mijloacelor de transport şi plutitoare în zona de frontieră.

La verificarea legalităţii desfăşurării activităţilor economice şi de altă natură la


frontiera de stat, de către persoanele fizice şi juridice autohtone şi ale statelor vecine, poliţistul
de frontieră este obligat:
1) să verifice respectarea distanţei efectuării lucrărilor (activităţilor) - 15 metri de la
frontiera de stat în interior;
2) să verifice prin intermediul serviciului pe subdiviziune, dacă persoana fizică sau
juridică deţine autorizaţia de activitate eliberată de către Poliţia de Frontieră pe perioada anului
în curs;
3) să se asigure că desfăşurarea activităţilor nu dăunează sănătăţii populaţiei, securităţii
Republicii Moldova şi a altor state sau să conţină pericolul unui astfel de prejudiciu;
4) să se asigure că desfăşurarea activităţii nu împiedică la întreţinerea şi supravegherea
frontierei de stat;
5) să verifice dacă locul şi tipul de activitate corespunde cu locul şi tipul de activitate
autorizat de către Poliţia de Frontieră;
6) să verifice prin intermediul serviciului pe subdiviziune, lista lucrătorilor, permisele
de acces în zona de frontieră şi lista mijloacelor de transport autorizate de către Poliţia de
Frontieră.

În caz de constatare a unor încălcări a regulilor de întreţinere a apelor de frontieră şi


anume: distrugerea intenţionată a malurilor și încălcarea regulilor de navigare a mijloacelor
plutitoare, patrula raportează serviciului pe subdiviziune.

La verificarea legalităţii aflării persoanelor şi străinilor în zona de frontieră, poliţistul


de frontieră, este obligat:
1) la persoanele şi străinii care locuiesc permanent în zona de frontieră sau
localităţile ale căror hotare se află în acea zonă, să verifice următoarele acte: buletinul de
identitate (paşaportul şi termenul de şedere la cetățenii străini), viza de domiciliu, timpul de
aflare şi avizul prealabil al Poliţiei de Frontieră, prin intermediul serviciului pe subdiviziune;
2) la persoanele şi străinii care nu locuiesc permanent în zona de frontieră sau
localităţile ale căror hotare se află în acea zonă, să verifice următoarele acte: permisul de acces în
zona de frontieră, buletinul de identitate (paşaportul şi termenul de şedere la cetățenii străini)
timpul de aflare, şi avizul prealabil al Poliţiei de Frontieră, prin intermediul serviciului pe
subdiviziune;
3) la persoanele care se află în zona de frontieră şi sunt posesori a mijloacelor
plutitoare, să verifice următoarele acte: permisul de acces în zona de frontieră (la necesitate),
buletinul de identitate, permisul pentru ambarcaţiune.

Pentru categoriile de persoane specificate la pct. 261, suplimentar la lista documentelor, în


dependenţă de scopul aflării persoanelor şi străinilor în zona de frontieră, poliţistul de
frontieră este obligat:
1) la aflarea persoanelor în zona de frontieră cu scop de pescuit, să verifice:
deţinerea şi valabilitatea permisului pentru pescuitul amator şi sportiv, timpul de permitere a
pescuitului și avizul prealabil al SPF;
2) la aflarea persoanelor în zona de frontieră cu scop de vânătoare, să verifice
suplimentar: avizul eliberat de către subdiviziunea Poliției de Frontieră, deţinerea şi valabilitatea
carnetului de vânător, permisul de port armă, autorizaţia sau fişa de recoltare;
3) la aflarea persoanelor în zona de frontieră cu scop de păşunat, să verifice
suplimentar: locul şi timpul stabilit pentru păşunat și avizul prealabil al SPF;
4) la aflarea persoanelor în zona de frontieră cu scop de agrement, să verifice
suplimentar: timpul de permitere a agrementului, interzicerea scăldatului în zonele care nu sunt
amenajate pentru recreere și avizul prealabil al SPF.

Controlul efectuării serviciului de către patrule.


Controlul efectuării serviciului de către patrule – activitate desfășurată în scopul cunoașterii
realității în subdiviziunea condusă, a modului de executare a misiunilor și rezultatelor obținute,
sporirii vigilenţei şi calităţii executării serviciului de către angajați în cadrul sectorului Poliţiei de
Frontieră.
Modul, regulile și ordinea de efectuare a controlului organizării serviciului de către patrule, este
prevăzut în actele normative interne în vigoare.

S-ar putea să vă placă și