Tema 25: CAPITOLUL vi: INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

NOTIUNEA si semnele sustragerii

Infractiuni savarsite prin sustragere sunt cele prevazute la art 186-188,190-192 din CP.
Prin sustragere se intelege luarea ilegala si gratuita a bunurilor mobile din posesia victimei daca prin aceasta
se cauzeaza un prejudiciu patrimonial efectiv si daca fapta e savarsita in scop de cupiditate.Din aceasta
definitie rezulta urmatoarele semne constitutive ale notiunii de sustragere:
1. „Luarea ”
2. „Din posesia victimei”
3. „A bunurilor mobile”
4. „ilegala”
5. „gratuita”
6. „care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv”
7. „savarsita in scop de utilitate”

OBIECTUL JURIDIC GENERIC al infractiunilor savarsite prin sustragere il constituie relatiile sociale cu privire la
patrimoniu.
OBIECTUL JURIDIC COMUN il formeaza relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.
OBIECTUL MATERIAL al infractiunilor savarsite prin sustragere il reprezinta bunurile care au o existenta
materiala,sunt create prin munca omului,dispun de valoare materiala si cost determinat fiind bunuri mobile
si straine pt faptuitor.Astfel,in calitatea lor de obiect material al infractiunilor analizate bunurile se
caracterizeaza printr-un ansamblu de aspecte de natura sociala,economica ,fizica si juridica .
---Sub aspect social,obiectul material al sustragerii e constituit din bunurile in a caror creare a fost investita
munca umana prin care bunurile au fost detasate de starea lor naturala.
Aspectul analizat e important mai ales in planul delimitarii obiectului material al infractiunilor savarsite prin
sustragere de obiectul material al infractiunilor ecologice prevazute la art 231,233,234 CP.Pentru a face
aceasta delimitare e necesar sa fie stabilit scopul aplicarii muncii umane asupra componentelor materiale
ale mediului inconjurator.Astfel,daca acest scop a constat in a restabili sau a pastra situatia ecologica
favorabila ,calificarea se va face in baza art 231 ,233,234 CP. Din contra,daca scopul aplicarii muncii umane s-
a exprimat in includerea componentelor materiale ale mediului inconjurator in procesul de productie,in
cercuitul marfar ,calificarea se va face in baza normelor corespunzatoare din capitolul VI al Partii Speciale al
CP.
---Sub aspect economic, bunurile care formeaza obiectul material al infractiunilor savirsite prin sustragere,
eatrebuie sa aiba o valoare materiala si un cost determinat! Costul exprima valoarea obiectiva a bunului,
utilitatea sociala a lui. Daca bunul are doar o valoare subiectiva, sentimentala, avind o utilititate individuala,
el nu va putea reprezenta obiectul material al infractiunilor analizate – poza unei cunostinte. Exista totusi
bunuri care pe linga la utlitatea individuala poseda si utilitate sociala. Spre ex pozele celebritatilor cu
autograf, scrisori, etc... Astfel de bunuri constituind, exponate muzeale, piese de arhiva, obiecte de licitatie,
etc... vor reprezenta obiectul material al infractiunilor savirsite prin sustragere.
---Sub aspect fizic bunurile privite ca obiect material al infractiunilor savirsite prin sustragere trebuie sa fie
bunuri mobile, reprezentind unul din semnele constitutive ale notiunii de sustragere. Calitatea de bun mobil
permite delimitarea infractiunilor savirsite prin sustragere de infractiunile prevazute la 193 sau 196 din CP.
---Sub aspect juridic, bunurile privite ca obiect material al infractiunilor savirsite prin sustragere trebuie sa fie
straine pentru faptuitor, cu alte cuvinte bunul trebuie sa se afle inainte de momentul savirsirii sustragerii in
posesia victimei. Fapta va fi calificata ca sustragere atit in cazul in care bunurile au fost luate de la proprietar
sau posesorul legitim, cit si in cazul in care ele au fost luate de la posesorul nelegitim, de ex. De la persoana
care a sustras anterior aceste bunuri. Explicatia acestui fapt consta in:
- Legea penala apara posesia chiar si atunci cind aceasta reprezinta o stare de fapt
- Legea penala se intereseaza nu de legitimitatea pozitiei victimei dar de ilegalitatea conduitei faptuitorului.
Revendicarea prin metode ilegale a propriului bun, sau al bunului privitor la care faptuitorul admite ca ar
a vea anumite drepturi se va califica drept samovolnicie in baza art. 352 din CP sau a art. 335 din Codul
Contraventional;
LATURA OBIECTIVA are urmatoarea structura :
1. Fapta prejudiciabila care consta in actiunea de luare ilegala si gratuita ;(
2. Urmarile prejudiciabile:prejudiciul patrimonial efectiv
3. Legatura cauzala
Actiunea de luare e alcatuita din urmatoarele 2 acte succesivea: 1-actul exctinctiv,adica scoaterea bunului
din posesia victimei;2-actul achizitiv : trecerea bunului in posesia faptuitorului.
Actiunea de luare tre sa aiba un caracter ilegal.Aceasta presupune lipsa la faptuitor a oricaror drepturi
asupra bunurilor luate .Nu e suficient ca actiunea de luare sa fie ilegala ,mai e necesar ca ea sa fie
gratuita ,de aceea,luarea ilegala dar integral compensata a bunurilor altuia nu constituie sustragere
deoarece posesorului nu-i e cauzat nici un prejudiciu patrimonial.
Gratuitatea luarii se atesta in acele cazuri cand luarea se realizeaza : 1-fara o despagubire in bani pe
masura a valorii bunurilor luate ;2-fara o acordare a echivalentului sub forma de munca sau bunuri de
aceeasi valoare;3-cu o desbagubire simbolica sau neadecvata a valorii bunurilor luate .
Luarea ilegala se va considera gratuita si atunci cand compensarea valorii bunurilor luate are loc deja
dupa savarsirea sustragerii ca urmare a caintei sincere.Conform literei „e”,alin(1),art 76 CP,o asemenea
circumstanta paote avea ca efect atenuarea pedepsei penale insa nu-l poate absolvi pe faptuitor se
raspunderea penala.
Fiecare din consencinta despre lipsa gratuitatii luarii se poate vorbi in cazul acordarii compensarii
corespunzatoare pana la consumarea sustragerii si nu dupa aceasta .

Actiunile savarsite prin sustragere,cu exceptia celor prevazute la art 188 si 192 CP sunt infractiuni materiale.
Marimea prejudiciului patrimonial cauzat prin infractiunile savarsite prin sustragere corespunde valorii
bunurilor sustrase de catre faptuitor ,adica se exprima in prejudiciul patrimonial efectiv.Pagubele sub forma
venitului ratat nu au relevanta pentru calificarea sustragerii intrucat nu e posibil sa iei ceva care pana cand
nu exista in natura.
Infractiunile savarsite prin sustragere cu exceptia celor prevazute la art 188,192 CP se considera consumate
din momentul in care faptuitorul extrage bunurile din posesia victimei si obtine posibilitatea reala de a le
folosi si a dispune de ele .
LATURA SUBIECTIVA a infractiunilor savarsite pris sustragere: intentie directa .E obligatorie prezenta
scopului de cupiditate.Acesta presupune dorinta faptuitorului de a-si trece bunurile sustrase in stapanirea
lui definitiva .
Scopul de cupiditate tre deosebit de scopul folosintei temporare.In prezenta acestui din urma scop,fapta
urmeaza a fi calificata in baza art 192 cu indecele 1;192 cu indecele 2;196;238 sau altele din CP.

SUBIECT: pers fizica responsabila care la omomentul comiterii faptei a atins varsta 14 ani in cazul faptelor
prevazute la art 186-188,alin (2-5) art 190;alin (2-4) art 192 CP, ori respectiv : 16 ani in celelalte cazuri