UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA de DRET
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina

Drept procesual civil.

Partea generală

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
Elena Belei, dr., conf.,
Igor Coban, dr., conf.,
Gheorghe Macovei, dr., lect.univ.

CHIŞINĂU, 2020

APROBAT Şef Departament_____________________

la şedinţa Departamentului
din „ 28” august 2020

1
 PRELIMINARII
Disciplina Drept procesual civil (Partea Generală) este una dintre disciplinele fundamentale, care
se studiază obligatoriu de către studenţii Facultăţii de Drept la Ciclul I, Licenţă.
Dreptul procesual civil reprezintă cea mai dinamică şi vie ramură a dreptului. Importanţa practică
a acestuia atît ca ramură de drept, cît şi ca disciplină de studiu este cu atît mai importantă cu cît este
vorba de interacțiunea dintre justițiabili și instanțele de judecată.
Justiţiabilii îşi formează viziunea asupra activităţii instanţelor de judecată şi în privinţa calităţii
actului de justiţie avînd în vedere contactul direct cu sistemul judecătoresc, cu modalitatea de
înfăptuire a justiţiei şi reieşind din eficienţa executării dispoziţiilor judecătoreşti. Funcţiile procesului
civil coincid cu cele ale justiţiei: apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime, restabilirea
ordinii juridice încălcate şi garantarea proceselor democratice.
Curriculumul la Dreptul procesual civil se axează pe trei niveluri comportamentale, cu divers
grad de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare.
Nivelul cunoaşterii presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, dar ci actualizarea acestora în
funcţie de eventualele modificări ale cadrului normativ existent.
Aplicarea presupune capacitatea de a interpreta corect şi sistemic legislaţia procesuală în vigoare,
capacitatea de a depista carenţe şi contradicţii legislative şi abilitatea de a propune soluţii de
perfecţionare a legislaţiei în vigoare.
Integrarea presupune aptitudinile de aplicare în practică a cunoştinţelor teoretice referitoare la
normele de drept procesual civil, soluţionarea corectă a situaţiilor conflictuale ţinînd cont atît de legea
materială, cît şi de cea procesuală, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse fenomene
sociale. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de instruire iniţială a
viitorilor juriști.
Astfel, dreptul procesual civil, partea generală contribuie direct la dezvoltarea competenţelor
specifice ale programului de formare profesională la specialitatea Drept.
Disciplina se predă în limbile română, rusă și franceză.
Beneficiari sunt studenții de la secția zi și frecvență redusă

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:
Evaluarea

Forma de
Codul Denumirea Responsabil Semest inclusiv
învăţămâ
disciplinei disciplinei de disciplină rul Total
nt
C S L LI
F.05.O.36 Drept E.Belei, V 150 30 45 75 Ex. 5
cu
procesual Ig.Coban,
frecven civil. Partea Gh.Macovei
ţă la zi generală
F.05.O.36 Drept E.Belei, V 150 26 14 110 Ex. 5
cu
procesual Ig.Coban,
frecvenţă
redusă* civil. Partea Gh.Macovei
generală

2
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
Zi f/r* Zi f/r* Zi f/r*
1. Viziuni generale privind dreptul procesual civil 3 3 8 2 10 10
2. Raporturile procesuale civile 2 1 4 - 5 10
3. Principiile dreptului procesual civil 3 2 6 - 10 10
4. Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti 2 1 2 1 6 10
5. Competenţa jurisdicţională a instanţelor de judecată 2 2 4 1 7 10
6. Părţile în procesul civil 2 2 3 2 7 10
7. Intervenienţii în procesul civil 2 2 3 1 7 10
8. Participarea, procurorului, autorităților publice, 2 2 3 1 6 10
organizațiilor și cetățenilor în cadrul procesului civil în
apărarea intereselor altor persoane
9. Reprezentarea judiciară civilă 2 2 3 1 7 10
10. Acţiunea civilă şi dreptul la acţiune 6 6 6 1 15 10
11. Probaţiunea şi probele judiciare în procesul civil 4 3 3 - 15 10
12. Actele, termenele și sancţiunile procedurale civile - - - - 10 4
În total 30 26 45 10 105 114
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele formative ale
conţinutuluui informaţional al disciplinei).
COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - a indentifica și distinge conceptele de bază
paradigmelor şi metodologiei din domeniul în apărarea drepturilor subiective civilă (forme
juridic; de apărare, metode de apărare);
- a distinge conceptele de drept procedural și
norme procedural de cele de drept material și
norme materale;
- a defini conceptele de bază ale dreptului
procesual civil (acțiune civilă, obiectul
probațiunii, competența jurisdicțională și
generală, participant la proces, cheltuieli
judecată, etc);
- a relata despre formarea și evoluţia
instituţiilor dreptului procesual civil în diferite
etape istorice de dezvoltare a societăţii şi în
diferite sisteme de drept;
- a distinge aspectele de drept public și cele
de drept privat în realizarea raporturilor de

3

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,
a altor instrumente juridice europene şi
internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic;
procedură civilă;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
instituțiilor de bază a dreptului procesual civil
(acțiunea civilă, probe, intervenienți,
competență generală etc);
- a stabili locul şi rolul dreptului procesual
civil în contextul altor ştiinţe juridice în
general și a ramurilor procedurale în special;
- a identifica problemele de drept, specifice
ramurilor de drept procedural în general și
ramurii de Drept procesual civil în special;
- a alege metoda/ procedeul cel mai eficient
pentru acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă de Drept
procesual civil;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
instituţiilor de drept procesual civil;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de Drept procesual
civil;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
acumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului procesual civil;
- a distinge actele normative naţionale,
europene/internaţionale aplicabile raporturilor
reglementate de Dreptul procesual civil;
- a identifica normele de procedură aplicabile
raporturilor de procedură;
- a interpeta corect normele procedurale
aplicabile;
- a raporta normele procedurale din actele
internationale/europene la situaţiile concrete
prin prisma principiului lex fori;
- a stabili coraportul dintre norma procedura
naţională şi cea europenă/international;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor procedural civile
autohtone cu prevederile legislaţiei europene/
internaţionale;
- a descrie/identifica tehnici şi instrumente
specifice domeniului Dreptului procesual civil;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul Dreptului procesual civil;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
4

5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept;
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice;
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent.
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont
de prevederile legii procesual civile;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară a Dreptului procesual civil;
- a identifica lacunele şi carenţele din
domeniul Dreptului procesual civil Partea
Generală;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul Dreptului procesual civil Partea
Generală;
- a estima eficienţa normelor care alcătuiesc
Partea Generală a legislaţiei procesual civile a
Republicii Moldova;
- a propune soluții proprii referitoare la
modul de depățire a lacunelor şi carenţelor din
domeniul Dreptului procesual civil Partea
Generală;
- a compara experienţa doctrinară şi practică
în vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei procesual civile;
- a interpreta norme procesual civile
referitoare la pasrtea general a Dreptului
Procesual civil;
- a utiliza metodele specifice dreptului
procesual civil în procesul de elucidare a
esenţei juridice a unei sau altei instituţii de
drept procesual civil;
- a stabili normele de procedură civilă care
conţin carenţe;
- a determina interdependenţa dintre normele
din Partea Generală şi Partea Specială ale
dreptului procesual civil;
- a stabili legătura între normele de procedură
civilă din Codul de procedură civilă şi normele
procedurale de referinţă din alte acte
normative;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor dreptului
procesual civil;
- a argumeta propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului procesual civil ca instrument de
realizare a politicilor în domeniul reformării
justiției civile în Republica Moldova;
5
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice;
- a evalua corespunzător complexitatea
problemei, sarcinii care urmează a fi realizată;
- a estima durata de timp necesară îndeplinirii
unei anumite sarcini;
- a oferi consultații primare verbale sau scrise
referitoare la probleme de drept procedural;
- a perfecta potrivit cerințelor de formă și
conținut actele procesuale necesare după
studierea riguroasă a materialelor relevante;
- a deprinde maniere de comunicare corectă,
discretă și respectuoasă cu justițiabilii-
eventuali clienți, precum și cu magistrații în
procesul de judecare a cauzelor civile;
- a exersa abilități de aplanare a conflictelor
dintre părțile în litigiu, folosind tehnici de
negociere și mediere;
- a identifica necesitatea asigurării
confidențialității datelor cu carecter personal
în cadrul intercațiunii cu justițiabilii-clienți și
părți adverse, precum cu și magistrații;

9. Utilizarea eficientă a resurselor de - a dezvolta abilități de interacține cu

comunicare, a surselor
profesională asistată, atât în
cât şi într-o limbă
internaţională.
de formare programul integrat de gestionare a dosarelor
limba română, civile (PIGD);
de circulaţie
- a deprinde modalitatea de utilizare a site-
urilor oficiale ale Curții Supreme de Justiție a
Republicii Moldova, Curții Constituționale a
Republicii Moldova, precum și al CtEDO (în
limbile engleză și/sau franceză);
- a interacționa cu profesorii și colegii prin
intermediul platformei electronice moodle;
- a identifica studii și reglementări din
dreptul comparat utilizând resursele electronice
de informare.

6
 IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Viziuni generale privind dreptul procesual civil
Obiective de referinţă
- să definească şi să enumere formele şi
modalităţile de apărare a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime;
- să formuleze noţiunea şi sarcinile procedurii
civile;
- să definească noţiunea de drept procesual civil,
relevând obiectul, metoda şi sistemul ramurii de
drept;
- să distingă dreptul procesual civile de alte
ramuri de drept;
- să clasifice izvoarele dreptului procesual civil,
determinând acţiunea lor în timp, spaţiu şi asupra
persoanelor;
- să identifice felurile de proceduri în procesul
civil;
- să enunţe toate fazele procesuale, formulând
sarcinile şi conţinutul fiecăreia;
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante
unităţilor de conţinut.
Subiectul 2. Raporturile juridice procesuale civile
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea de raport procesual
civil;
- să identifice particularităţile raportului
procesual civil;
- să determine premisele necesare pentru
apariţia raporturilor procesual civile;
- să delimiteze obiectul general de cel special al
Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
Termeni-cheie:
 Drept material şi drept procesual
 Exercitare şi apărare a drepturilor;
 Metodă şi formă de apărare a drepturilor;
 Forme jurisdicţionale şi nejurisdicţionale de
apărare a drepturilor;
 Pricină civilă şi cauză civilă;
 Examinare şi soluţionare a cauzelor civile;
 Drepturi, libertăţi şi interese legitime;
 Drept încălcat sau contestat;
 Raport juridic material litigios dedus judecății;
 Drept procesual civil, procedură civilă, proces
civil;
 Fel de procedură civilă;
 Procedură clasică şi procedură de control;
 Procedură contencioasă şi procedură
necontencioasă;
 Etapă procesuală, fază procesuală.
Unităţi de conţinut:
1. Formele de apărare a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale persoanelor
2. Conceptul de procedură civilă şi proces civil
3. Felurile procedurii civile
4. Fazele procesului civil
5. Noţiunea dreptului procesual civil. Obiectul,
metoda şi sistemul dreptului procesual civil
6. Izvoarele dreptului procesual civil. Acţiunea
normelor dreptului procesual civil în timp, spaţiu
şi asupra persoanelor
Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
Termeni-cheie:
 Premisă de apariție a raportului juridic;
 Obiect general și obiect special al raportului
juridic;
 Complet de judecată;
 Recuzare și abținere;
 Capacitate procesuală de folosința;
7
raporturilor procesual civile;  Capacitate procesuală de exercițiu.
- să sintetizeze opiniile doctrinare privind
conţinutul raporturilor procesual civile; 1. Noţiunea şi particularităţile raporturilor procesuale
- să clasifice subiecţii raporturilor procesual civile.Obiectul şi conţinutul raporturilor
civile; procesuale civile
- să identifice poziţia şi rolul instanţei în procesul 2. Subiecţii raporturilor procesuale civile
civil; 3. Compunerea completului de judecată
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante 4. Capacitatea procesuală civilă a participanţilor la
unităţilor de conţinut. proces

Subiectul 3. Principiile dreptului procesual civil

Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să identifice principiile dreptului procesual civil; Termeni-cheie:
- să delimiteze categoriile de principii ale  Coeziunea normelor juridice;
dreptului procesual civil;  Rol diriguitor al judecătorului;
- să identifice principiile specifice dreptului  Egalitate de arme;
procesual civil;  Celeritate; Termen rezonabil; Termen optim şi
- să analizeze interacţiunea principiilor dreptului previzibil;
procesual civil;  Disponibilitate;
- să aprecieze importanţa principiilor dreptului  Contradictorialitate;
procesual civil;  Nemijlocire;
- să estimeze consecința încălcării principiului  Securitatea raporturilor juridice;
egalităţii în faţa legii şi justiţiei;  Proces echitabil;
- să estimeze consecința încălcării dreptului la  Legea forului;
apărare judiciară şi accesul liber la justiţie;  Regim naţional;
- să estimeze consecința încălcării independenţei  Imunitate de jurisdicţie;
judecătorilor şi supunerea lor numai legii;  Exequatur
- să estimeze consecința nerespectării rolului
diriguitor al judecătorului în proces; Unităţi de conţinut:
- să estimeze consecința încălcării principiului 1.Noţiunea şi importanţa principiilor dreptului
publicităţii; procesual civil
- să estimeze consecința încălcării principiului 2. Clasificarea principiilor de drept procesual civil
termenului rezonabil al procesului civil 2.1 Principiul înfăptuirii justiţiei exclusiv de
(principiului celerităţii); către instanţele de judecată
- să estimeze consecința încălcării principiului 2.2 Principiul egalităţii în faţa legii şi justiţiei
limbii oficiale de procedură şi dreptului la 2.3 Principiul legalităţii
interpret; 2.4 Principiul dreptului la apărare judiciară şi
- să estimeze consecința încălcării principiului accesul liber la justiţie
disponibilităţii; 2.5 Principiul independenţei judecătorilor şi
- să estimeze consecința încălcării principiului supunerea lor numai legii
contradictorialităţii; 2.6 Principiul rolului diriguitor al judecătorului
- să estimeze consecința încălcării principiului în proces
îmbinării oralităţii cu forma scrisă în procesul 2.7 Principiul publicităţii
civil; 2.8 Principiul termenului rezonabil al
- să estimeze consecința încălcării principiului procesului civil (principiul celerităţii)
securităţii raporturilor juridice; 2.9 Principiul limbii oficiale de procedură şi
- să determine importanța și eficiența principiilor dreptului la interpret
internaționale ale procesului civil; 2.10 Principiul disponibilităţii
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante 2.11 Principiul contradictorialităţii
unităţilor de conţinut. 2.12 Principiul îmbinării oralităţii cu forma scrisă
în procesul civil
2.13 Principiul nemijlocirii

8
 2.14 Principiul securităţii raporturilor juridice
3. Principiile internaţionale ale dreptului procesual
civil
3.1 Principiul priorităţii contractelor si conventiilor
internationale
3.2 Acordarea regimului naţional al străinilor în
procese civile
3.3. Legea forului în materie de procedură
3.4 Imunitatea judiciară a statelor străine şi
organizaţiilor internaţionale
3.5 Recunoaşterea si executarea hotărîrilor
judecatoreşti străine sau
principiul exequatorului
3.6 Respectarea jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti
străine
Subiectul 4. Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti
Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de competenţă generală; Termeni-cheie:
- să determine felurile de competenţă generală;  Organ jurisdicțional;
- să compare competenţa instanţelor judecătoreşti  Competență generală;
şi competenţa altor organe cu activitate  Competență generală excepțională;
jurisdicţională în soluţionarea pricinilor civile;  Competență generală condițională;
- să compare competenţa instanţelor judecătoreşti  Competență generală alternativă;
şi competenţa Curţii Constituţionale în  Competență generală contractuală;
exercitarea controlului constituţionalităţii  Arbitraj, instanță (tribunal) arbitral.
legilor şi a altor acte normative;
- să determine efectele juridice ale încălcării Unităţi de conţinut:
normelor de competenţă generală; 1. Noţiunea şi felurile competenţei generale
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante 2. Delimitarea dintre competenţa instanţelor
unităţilor de conţinut. judecătoreşti şi competenţa Curţii Constituţionale
3. Delimitarea dintre competenţa instanţelor
judecătoreşti şi competenţa arbitrajului
4. Efectele încălcării regulilor cu privire la
competenţa generală a instanţelor judecătoreşti

Subiectul 5. Competenţa jurisdicţională a instanţelor judecătoreşti

Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de competenţă Termeni-cheie:
jurisdicţională;  Competență jurisdicțională;
- să compare competenţa jurisdicţională şi  Competență jurisdicțional-funcțională;
competenţa generală;  Competență jurisdicțional-materială;
- să determine felurile de competenţă  Competență jurisdicțional-teritorială;
jurisdicţională;  Competență jurisdicțională-teritorială
- să identifice competenţa jurisdicţională generală;
materială;  Competență jurisdicțională-teritorială
- să deducă criteriile după care se determină alternativă;
competenţa jurisdicţională teritorială;  Competență jurisdicțională-teritorială
- să argumenteze temeiurile şi procedura excepțională;
strămutării pricinii de la instanţa sesizată la o altă  Imutabilitatea competenței jurisdicționale;
instanţă;  Strămutarea cauzei civile;
- să caracterizeze conflictele de competenţă  Conflict de competență.
jurisdicţională şi să determine modalităţile de

9
soluţionare a lor; Unităţi de conţinut:
- să stabilească efectele juridice ale încălcării 1. Noțiunea de competență jurisdicțională și
regulilor de competenţă jurisdicţională; delimitarea de competența generală
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante unităţilor 2. Competența jurisdicțional-materială a
de conţinut. instanțelor de judecată
3. Competența jurisdicțional-teritorială și felurile
acesteia
4. Temeiurile și procedura strămutării pricinii
5. Soluționarea conflictelor de competență
6. Efectele încălcării competenței jurisdicționale

Subiectul 6. Părţile în cadrul procesului civil

Obiective de referinţă
- să caracterizeze noţiunea de parte în procesul
civil;
- să determine condiţiile pentru a fi parte în
proces;
- să identifice drepturile şi obligaţiile procesuale
ale părţilor;
- să recunoască scopul, temeiurile şi felurile
coparticipării procesuale;
- să definească noţiunea şi să identifice
temeiurile succesiunii în drepturi procedurale;
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante
unităţilor de conţinut.
Subiectul 7. Intervenienţii în procedura civilă
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea de intervenienţi în
procesul civil;
- să identifice felurile intervenienţilor;
- să identifice temeiurile şi procedura
intervenirii în proces a intervenienţilor principali;
- să caracterizeze temeiurile şi procedura
intervenirii (atragerii) la proces a intervenienţilor
accesorii;
- să compare poziţia procesuală a
intervenienţilor cu cea a coparticipanţilor;
- să stabilească efectele neatragerii sau
neintervenirii în proces a intervenienţilor
accesorii;
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante
unităţilor de conţinut.
Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
Termeni-cheie:
 Reclamant, coreclamant;
 Pârât, copârât;
 Drept general al părții în proces;
 Drept special al părții în proces;
 Coparticipare procesuală;
 Succesiune procesuală;
Unităţi de conţinut:
1. Noțiunea de părți în procesul civil
2. Drepturile şi obligațiile procesuale ale părților
3. Coparticiparea procesuală civilă
4. Succesiunea în drepturile procedural civile
Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
Termeni-cheie:
 Intervenient principal;
 Intervenient accesoriu.
Unităţi de conţinut:
1. Noţiunea şi categoriile intervenţiei procesual
civile;
2. Intervenţia principală în cadrul procesului civil;
3. Intervenţia accesorie în cadrul procesului civil

Subiectul 8. Participarea procurorului, autorităților publice, organizațiilor și persoanelor fizice în

cadrul procesului civil în apărarea intereselor altor persoane
Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să clarifice limitele participării procurorului în Termeni-cheie:
procesul civil;  Procuror;
- să determine formele şi temeiurile de  Autoritate publică;
participare în procesul civil a autorităţilor publice,  Autoritate tutelară;

10
organizaţiilor şi cetăţenilor pentru apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor altor
persoane;
- să identifice condiţiile de pornire a procesului
civil de către autorităţile publice, organizaţii şi
cetăţeni pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor altor persoane;
- să compare formele de participare a autorităţilor
publice în procesul civil pentru apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor altor
persoane;
- să stabilească felurile autorităţilor publice care
participă în procesul civil pentru apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor altor
persoane;
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante
unităţilor de conţinut.
 Ombudsman;
 Persoană fizică care nu este reprezentant,
insă acționează în interesele altei persoane;
 Concluzii ale autorității publice.
Unităţi de conţinut:
1. Participarea procurorului în procesul civil
2. Noțiuni generale privind participarea autorităților
publice, organizațiilor și cetățenilor în cadrul
procesului civil pentru apărarea intereselor altor
persoane
3. Intentarea procesului civil în apărarea drepturilor
și intereselor legitime ale altor persoane
4. Participarea autorităților publice în cadrul
pricinilor civile pentru depunerea concluziilor

Subiectul 9. Reprezentarea judiciară civilă

Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să compare reprezentarea judiciară şi Termeni-cheie:
reprezentarea în dreptul material;  Reprezentare judiciară sau judiciar-civilă;
- să identifice felurile reprezentării judiciare;  Reprezentare legală;
- să determine temeiurile fiecărui fel de  Tutore, curator, custode, administrator
reprezentare judiciară; fiduciar;
- să identifice categoriile de persoane care nu pot  Reprezentare din oficiu;
fi reprezentanţi în judecată;  Asistență juridică garantată de stat;
- să clasifice împuternicirile diferitelor categorii  Reprezentare statutară;
de reprezentanţi;  Reprezentare contractuală;
- să argumenteze modul de legalizare a calităţii de  Mandat, procură;
reprezentant;  Împutenicire generală, împuternicire
- să soluţioneze just situaţiile de caz relevante specială.
unităţilor de conţinut.
Unităţi de conţinut:
1. Noţiunea şi categoriile reprezentării judiciare
civile;
2. Statutul procesual al reprezentanţilor
contractuali şi legali;
3. Modalitatea perfectării împuternicirilor
reprezentanţilor în cadrul procesului civil.
Subiectul 10. Acţiunea civilă şi dreptul la acţiune
Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să evidenţieze natura juridică a acţiunii civile; Termeni-cheie:
- să determine elementele acţiunii civile;  Acțiune civilă;
- să formuleze şi să exemplifice esenţa obiectului şi  Obiect al acțiunii civile; obiect general;
temeiului acţiunii; obiect material;
- să analizeze procedura conexării şi separării  Temei al acțiunii civile; temei de fapt; temei
pretenţiilor; de drept;
- să clarifice conceptul acţiunilor identice;  Drept la acțiune; drept la intentarea acțiunii
- să clasifice acţiunile civile în funcţie de diverse civile; drept la admiterea acțiunii civile;
criterii;  Premisă a dreptului la acțiune;
- să releveze dreptul la acţiune în sens procesual şi  Condiție a dreptului la acțiune;
11
în sens material;  Acțiune în constatare;
- să formuleze premisele şi condiţiile exercitării  Acțiune în realizare;
dreptului la acţiune în sens procesual, precum şi  Acțiune în transformare;
consecinţele nerespectării acestora;  Acțiune corporativă, acțiune în grup, acțiune
- să delimiteze modalităţile de apărare a pîrîtului oblică;
împotriva acţiunii;  Negarea acțiunii civile;
- să deosebească obiecţiile material-juridice de cele  Obiecție procesul-juridică, obiecție
procesual-juridice formulate de către pârât; material-juridică;
- să analizeze temeiurile şi procedura înaintării  Acțiune reconvențională;
acţiunii reconvenţionale;  Asigurarea acțiunii civile;
- să evidenţieze actele de dispoziţie ale părţilor;  Sechestru pe bunuri sau bani, interdicție de
- să determine limita modificării acţiunii; înstrăinare;
- să stabilească deosebirile consecinţelor renunţării  Cauțiune.
la acţiune şi ale recunoaşterii acesteia;
- să clarifice esenţa tranzacţiei de împăcare; Unităţi de conţinut:
- să formuleze temeiurile asigurării acţiunii; 1. Noţiunea şi elementele acţiunii civile;
- să evidenţieze măsurile de asigurare a acţiunii, 2. Clasificarea acţiuni civile;
-să clarifice procedura asigurării acţiunii şi 3. Dreptul la intentarea acţiunii. Dreptul la
procedura anulării şi contestării încheierilor de admiterea acţiunii;
asigurare a acţiunii; 4. Premisele exercitării dreptului la acţiune;
- să determine consecinţele anulării măsurilor de 5. Condiţiile de exercitare a dreptului la acţiune;
asigurare a acţiunii; 6. Mijloace procesuale de apărare a pârâtului.
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante unităţilor Acţiunea reconvenţională;
de conţinut. 7. Actele de dispoziţie ale părţilor;
8. Asigurarea acţiunii civile.
Subiectul 11. Probele şi probaţiunea judiciară civilă
Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să determine esenţa şi să identifice etapele Termeni-cheie:
probaţiunii judiciare;  Probațiune judiciar-civilă;
- să definească conceptul de probă judiciară;  Proba; mijloc de probație; sursă de probație;
- să clasifice faptele probatorii;  Obiect al probației;
- să determine obiectul probaţiunii în pricinile civile  Sarcina probației;
concrete;  Degrevare de probațiune;
- să compare esenţa faptelor notorii şi a faptelor  Fapt notoriu;
prejudicial stabilite;  Fapte prejudicial stabilite;
- să evalueze rolul instanţei de judecată în reclamarea  Recunoașterea faptelor;
probelor necesare pentru a dovedi faptele esenţiale ale  Prezumții probante;
pricinii;  Pertinența probelor;
- să definească noţiunea şi să determine importanţa  Admisibilitatea probelor;
prezumţiilor probante;  Aprecierea probelor.
- să clasifice probele după diverse criterii;
- să specifice admisibilitatea şi pertinenţa probelor;
- să aplice în cazuri concrete regulile comune de Unităţi de conţinut:
apreciere a probelor; 1. Procesul de probaţiune judiciară şi noţiunea
- să formuleze temeiurile pentru asigurarea probelor; de probă judiciară;
- să determine procedura asigurării probelor până la 2. Clasificarea probelor judiciare;
pornirea procesului şi după intentarea lui; 3. Obiectul şi sarcina probaţiei. Faptele care nu
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante unităţilor se cer a fi dovedite şi prezumţiile probante;
de conţinut. 4. Pertinenţa probelor şi admisibilitatea
mijloacelor de probă.
5. Regulile comune pentru aprecierea probelor;
6. Asigurarea probelor. Temeiurile pentru

12
 asigurarea probelor. Asigurarea probelor până
la pornirea procesului şi după intentarea
procesului;

Subiectul 12. Actele, termenele şi sancţiunile procedurale

Obiective de referinţă Termeni-cheie. Unităţi de conţinut
- să identifice accepţiunile actelor de procedură; Termeni-cheie:
- să formuleze condiţiile pentru îndeplinirea sau  act de procedură civilă;
perfectarea actelor de procedură;  forma actului de procedură;
- să întocmească acte procedurale în formă scrisă;  termene de procedură;
- să determine care sunt termenele de procedură;  repunere în termen;
- să clasifice termenele de procedură în funcţie de  prelungirea termenului;
diverse criterii;  amendă judiciară;
- să calculeze termenele de procedură după modul  decădere din drepturi;
stabilit de lege;  contestare a amenzii judiciare;
- să analizeze temeiurile şi procedura suspendării,
prelungirii şi repunerii în termene de procedură; Unităţi de conţinut:
- să formuleze difiniţia sancţiunilor legale pentru 1. Noţiunea actului de procedură. Condiţiile
nerespectarea condiţiilor referitoare la actele de pentru îndeplinirea şi perfectarea actelor de
procedură şi la termenele procedurale; procedură;
- să determine felurile sancţiunilor procedurale; 2. Noţiunea şi particularităţile termenului de
- să stabilească interdependenţa dintre temeiurile şi procedură;
procedura aplicării fiecărui fel de sancţiune 3. Conceptul şi categoriile sancţiunilor
procedurală; procedurale civile.
- să compare amenzile judiciare de alte sancţiuni
procedurale;
- să determine temeiurile şi procedura de aplicare a
amenzii judiciare;
- să identifice modalităţile de anulare a amenzii ori
de reducere a acesteia;
- să soluţioneze situaţiile de caz relevante unităţilor
de conţinut.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
 Amploarea analizei actelor
 Selectarea actelor
judecătoreşti de dispoziţie
Material de dispoziţie
(hotărâri, încheieri, decizii,
analitic scris judecătoreşti pe
ordonanţe) publicate pe site-ul
pe maximum categorii concrete de
instanţelor de judecată;
15 pagini cauze civile; Ultima
 Capacitatea de a depista erorile
constând din  Studierea fiecărui saptămână a
1. admise de instanţele de
analiza act selectat; lunii
judecată naţionale;
practicii  Analiza tuturor noiembrie
 Abilitatea de a formula
judiciare actelor judecătoreşti
concluzii ca rezultat al
naţionale în complex;
studiului, în scopul evitării
 Prezentarea
erorilor judiciare.
rezultatelor în scris.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

13
 Organizarea instruirii este axată pe cele două forme clasice: prelegerea și seminarul. În
cadrul prelegrii se relatează în mod intercativ, inclusiv prin intermediul platformei moodle, care sunt
reperele de bază ale fiecărei unități de conținut. Întrucât disciplina este asigurată cu materiale metodice
necesare, studenții sunt îndrumați la prelegeri cu referire la sursa de informație relevantă, inclusiv site-
urile oficiale ale CSJ, CC și CtEDO. În cadrul seminarelor nu se obișnuiește audierea studenților
pentru a relata informații conform unităților de conținut, însă ținând cont de acestea, studenții sunt
mobilizați să aplice cunoștințele teoretice pentru a soluționa anumite sarcini: la început strict teoretice,
ulterior din ce în ce mai practice. Astfel, chiar testele-grilă elaborate de fiecare profesor în funcție de
actualizarea cadrului normativ, au ca scop provocarea interesului studenților pentru materia dreptului
procesual civil. Ulterior, la seminare studenții sunt determinați să soluționeze teste-deschise, utilizând
eficient toate sursele de informații (coduri, legi, comentarii, manuale, site-uri oficiale etc). Problema
copiatului practic nu există. Experiența utilizării acestei metode de predare denotă că la început
studenții nu estimează corect dificultatea realizării unei sarcini din domeniul dreptului procesual civil
cu ajutorul surselor, ulterior necesitatea dezvoltării abilităților de jurist profesionist devine motivația
principală în perpetuarea perfecționării profesionale. Principala abiilitate pe care o deprind studenții
urmare a acestor strategii de instruire este cea de a motiva, argumenta soluția identificată. La început
aceasta că aceasta se referă la un aspect procesual îngust, ulterior acestea sunt asamblate pentrua
dezvolta strategii de soluționare a problemelor complexe de drept. Instruirea în cadrul diciplinei drept
procesual civil, partea generală este focusată pe dezvoltarea studiului bazat pe probleme (PBL), iar
această metodă este implementată de către personalul academic și metodic universitar împreună cu
studenții.
Rezultatele academice sunt evaluate curent și final. Evaluarea rezultatelor învăţării se face
cu note de la ,,10” la ,,1”. În semestru se organizează două sesiuni de evaluare curentă, repartizate
proporţional pe parcursul semestrului, care totalizează situaţia intermediară a reuşitei fiecărui studentu.
Lucrul indivdual și prestația fiecărui student în auditoriu, precum și rezultatele evaluărilor curente se
înscriu în registrul grupei academice şi se iau în consideraţie la evaluările finale semestriale avînd o
pondere medie de 60 la sută din nota finală. Examenul la drept procesual civil, partea generală este
verbal și se bazează pe teste elaborate pe 3 niveluri: cunoaștere, aplicare, integrare.

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

I. IZVOARE DE DREPT:

1. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Roma, 04.11.1950.

Ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298 din 24.07.1997. În: Tratate
internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998). Ediţie oficială. Vol. 1, Chişinău:
Moldpres, 1998.
2. Convenţia privind procedura civilă. Haga, 01.03.1954. Aderat prin Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr.1136-XII din 04.08.1992. În: Tratate internaţionale la care Republica
Moldova este parte (1990-1998). Ediţie oficială. Vol. 4, Chişinău: Moldpres, 1998
3. Constituţia Republicii Moldova din  29.07.1994. În vigoare: 27.08.1994.
4. Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la interpretarea art.20 din
Constituţia Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 25.06.1998, nr. 56-
59. (revizuită prin HCC nr.39 din 09.07.2001 și prin HCC nr.10 din 16.04.2010).
5. Hotărârea Curții Constituționale nr. 55 din 14.10.1999 privind interpretarea unor prevederi ale
art.4 din Constituția Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
28.10.1999, nr. 118-119.

14
6. Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09.02.2016 pentru interpretarea articolului 135 alin.(1)
lit.a) și g) din Constituția Repubicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
11.03.2016, nr. 55-
7. Codul de Procedură civilă al Republicii Moldova nr.225 din 30.05.2003.
8. Codul de executare nr.443 din 24.12.2004. Cartea întîi. Executarea hotărârilor cu caracter civil
(art.1-161).
9. Legea taxei de stat, nr.1216 din 03.12.1992.
10. Legea contenciosului administrativ, nr.793 din 10.02.2000.
11. Legea cu privire la avocatură, nr.1260 din 19.07.2002.
12. Legea privind statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti, nr.59 din 
15.03.2007.
13. Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, nr.198 din  26.07.2007.
14. Legea privind statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti, nr.59 din
15.03.2007.
15. Legea cu privire la arbitraj, nr.23 din  22.02.2008.
16. Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional, nr.24 din  22.02.2008
17. Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în
sectorul justiţiei, nr.264 din 11.12. 2008.
18. Legea privind executorii judecătorești, nr.113 din 17.06.2010.
19. Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti, nr.87 din  21.04.2011.
20. Legea cu privire la mediere, nr.137 din  03.07.2015.
21. Legea cu privire la Procuratură, nr.3 din 25.02.2016.
22. Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, nr.68 din  14.04.2016.

II. PRECEDENTE CtEDO:

1. Hotărârea CtEDO Brumărescu contra României, 28.10.1999.

2. Hotărârea CtEDO Roșca contra Moldovei din 22.03.2005.
3. Hotărârea CtEDO Popov contra Moldovei (Nr. 2) din 06.12.2005.
4. Hotărârea CtEDO Gurov contra Moldovei din 11.07. 2006.
5. Hotărârea CtEDO Oferta Plus contra Moldovei din 19.12.2006.
6. Hotărârea Melnic contra Moldovei din 14.11.2006.
7. Hotărârea CtEDO Moldovahidromaş contra Moldovei din 27.02. 2007,
8. Hotărârea CtEDO Ciorap contra Moldovei din 19.06.2007.
9. Hotărârea CtEDO Tocono şi Profesorii Prometeişti contra Moldovei din 26.06.2007.
10. Hotărârea CtEDO Clionov contra Moldovei din 09.10.2007.
11. Hotărârea CtEDO Gusovschi contra Moldovei, 13.11.2007.
12. Hotărârea CtEDO Cravcenco contra Moldovei din 15.01.2008,
13. Hotărârea CtEDO DACIA SRL contra Moldovei din 18.03.2008.
14. Hotărârea CtEDO Boboc contra Moldovei din 04.11. 2008.
15. Hotărârea CtEDO Eugenia și Doina Duca contra Moldovei din 03.03. 2009.
16. Hotărârea CtEDO Matei şi Tutunaru contra Moldovei, 29.09.2009.
17. Hotărârea CtEDO Deservire SRL contra Moldovei, 06.10. 2009.
18. Hotărârea CtEDO Business şi Investiţii pentru Toţi contra Moldovei din 13.10.2009.
19. Hotărârea CtEDO Bucuria contra Moldovei din 05.01.2010.

III. ACTE ale Curții Supreme de Justiție:

15
1. Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 30.01.1996 cu privire la practica aplicării
de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova. În: Culegere
de hotărîri explicative, nr. 9, 2002.
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.32 din 24.10.2003 cu privire la aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor
civile. În: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, nr.12, 2003, modificată prin
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 15.04.2013 privind modificarea şi
completarea Hotărârii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a
legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24.10.2003.
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 24 din 12.12.2005 privind aplicarea normelor
Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă. În: Buletinul Curţii Supreme
de Justiţie a Republicii Moldova, nr. 8, 2006.
4. Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 01.11.2012 privind termenul de depunere a
cererii de chemare în judecată despre repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti..
5. Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 22 privind unele aspecte ale reprezentării în procesul
civil.
6. Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 24 privind punerea în aplicare a legii nr. 155 din
05.07.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
7. Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 28 privind unele aspecte ale aplicării Codului de
procedură civilă la examinarea cererilor de recuzare.
8. Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la modul de aplicare a art. 171,
art. 423 și art. 428 al CPC nr. 4ac-6/13 din 04 martie 2013.
9. Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la modul de aplicare a Legii
cu privire la avocatură şi a normelor de procedură civilă ce se referă la mandatul avocatului nr.
4ac-3/13 din 04 martie 2013.

IV. MANUALE:

1. Belei E., ș.a. Drept procesual civil. Partea generală. Chișinău. Editura Lexon, 2016.
2. Poalelungi M. ș.a. Manualul judecătorului pentru cauze civile. Ediţia II. Chişinău: Tipografia
centrală, 2013.
3. Belei E., ș.a. Culegere de teste şi situaţii de caz la disciplina Drept procesual civil (partea generală
şi partea specială), Chişinău: Tipografia Centrală, 2013.
4. Macovei Gh. ș.a. Formele de apărare a drepturilor civile. Chișinău, 2013.
5. Leş I. Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Art.1-1133. București: Editura C.H.
Beck, 2013.
6. Ciobanu V.M., ș.a.Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat. Vol.I. Art.1-526. București:
Universul Juridic, 2013.
7. Deleanu I. Tratat de procedură civilă. Volumul I. Ediţie revăzută, completată şi actualizată.
Bucureşti: Universul Juridic, 2013.
8. Boroi G., ș,a. Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Vol.I. Art. 1-526. București,
Editura Hamangiu, 2013.
9. Треушников М.К. Гражданский процесс. Москва: Городец, 2007.
10. Шакарян М.С. Гражданское процессуальное право России. Москва: Проспект, 2005.
11. Ярков В. В. Гражданский процесс, 7-е издание. Москва: Волтерс Клувер, 2009.
12. Осокина Г.Л. Гражданский процесс, общая часть. Москва: Норма, 2008.

IV. SITE-URI UTILEȘI NECESARE:

 www.justice.gov.md
16
 www.csj.md
 www.constcourt.md
 http://hudoc.echr.coe.int
 www.drept.usm.md
 www.moodle.usm.md

17