Proiect didactic

Profesor: Dunav Maxim

Data:
Disciplina: Curs integrat Literatura (română și universală)”
Clasa: a VI-a
Subiectul lecției- M.Emeniscu „O rămâi...” Comentariu literar
Tipul lecţiei: Lecție de predare a materiei noi
Durata: 45 minute

Competenţe specifice: Lecție de predare a matariei noi în clasa a 6, Citirea

exprisivă, analiza și comentariu literar al poeziei „O rămâi…”

Strategii didactice:
 Scenariul didactic
Cadrul de învațare Activitatea profesorului
Momentul - Salutul
organizatoric - Notarea absenţilor în catalog
- Profesorul va avea grijă ca elevii să îşi
pregătească materialele necesare orei
de literatura română.
- Profesorul va asigura liniştea şi
disciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice.
*Citiţi expresiv poezia şi identificaţi
Lucrul în clasă figurile de stil ce vă sunt cunoscute. Ce
figură de stil desprindem din prima
strofă? Ce se exprimă cu ajutorul ei?
*Cum puteţi motiva repetarea
pronumelui personal eu în textul
poeziei şi
situarea lui, în ambele cazuri, la început
de vers?
*De ce primele cinci strofe ale poeziei
sunt luate între ghilimele, iar ultimele
două — nu? Motivaţi-vă răspunsul.
*Cum este structurată poezia din punct
de vedere compoziţional?
*Identificaţi în structura acestei poezii
două tablouri distincte. Motivaţi
această împărţire, arătând:
a) ce cuprinde primul tablou;
b) ce cuprinde al doilea tablou?
*Explicați sensul din text al cuvintelor
vameșii, slugile, moștenitorul, roadele,
piatra. Alcătuiți câte un enunț cu fiecare
cuvânt.
*Găsiți sinonime pentru cuvintele a
strivi, a nesocoti, a sfărâma, răi,
nesocotiți.
*Parabola are un fir narativ. Identificați
personajele, acțiunea, timpul și locul
desfășurării acțiunii în textul de faţă.
*Povestiți conținutul parabolei,
folosind citate din text.
*În ce constă analogia făcută în
parabolă? Copiați fragmentul respectiv
şi
transcrieţi-l în caiete
Activitatea elevului
Copiii salută profesorul și să
prigătesc de lecție
Te asamăn unui prinț-comparatie
ochi negri și cuminți-epitet dublu
naltei ierbi-epitet
glas domol-epitet
piciorul gol - epitet
luna plina-epitet
Anii tăi se par ca clipe,clipedulci se
par ca veacuri-comparație
zise lin pădurea-personificare
unde ești copilarie,cu padurea ta cu
tot-interogatie retorica
Fiindcă se știe ca la o replică în loc
de linia de dialog se pot pune și
ghilimele în acest caz primele 5
strofe sunt o replică
Parabola este o narațiune care evocă
scene din viața cotidiană pentru a
extrage
semnificații cu valoare morală,
adevăruri cu caracter general pe
baza unei analogii.
În această formă, parabolele biblice
transmit creștinilor învățăturile
Mântuitorului Iisus Hristos.
Spre deosebire de alegorie sau
fabulă, de care se apropie într-o
anumită
latură morală, parabola transmite o
învățătură spirituală, depășind
simpla
 realitate profană.

Parabolele biblice sunt cele mai

cunoscute parabole prin forța vădit

modelatoare pentru viața sufletească

a omenirii în ansamblul ei.

Temă pentru acasă

Comentariu literar

Poezia „O,ramai...” de Mihai Eminescu pune in lumina comuniunea poetului cu

natura pe care aceasta a simtit-o profund inca din vremea copilariei . Padurea il
cheama , stie sa il inteleaga, il ocroteste si-l incanta cu universul ei tainic si plin de
vraja.
Opera lirica este specia genului epic in care autorul isi exprima in mod direct
gandurile si sentimentele.

Titlul concentreaza in doua cuvinte cu adanci ecuori emotionale chemarea

arzatoare a padurii. Imperativul „ramai”, subliniat prin interjectie , insista pe ideea
refuzului despartirii.

Chemarea ram?ne fara raspuns , fiindca poetul nu mai poate intelege soapta vrajita
a padurii , asa cum se int?mpla in copilarie . Uimirea si fericirea din ochii copilului
au disparut, facand loc amaraciunii si neputintei omului matur care nu mai poate
intoarce timpul inapoi . Punctele de suspensie dau senzatia amplificarii acestor
sentimente.

Poezia structurata sub forma unui dialog imaginar este alcatuit din doua parti .
Partea I cuprinde primele 5 strofe exprimand chemarea tainica a padurii , iar ultima
raspunsul poetului.

Strofa intai emotioneaza prin chemarea adresata de padure poetului de a ramane in

lumea de basm a copilariei . Padurea personificata i se adreseaza direct poetului ca
un prieten drag . Invitatia este plina de afectiune si bazata pe intelegerea adanca a
sufletului si aspiratile copilului: „O, ramai, ramai la mine,/ Te iubesc atat de mult!/
Ale tale doruri toate/ Numai eu stiu sa le ascult” . Repetitia imperativul intarita de
interjectia si de superlativul expresiv „ atat de mult” subliniaza intensitatea
sentimentelor ce il leaga.

Strofa a doua exprima intelegerea si admiratia padurii izvorate din cunoasterea

sufletului curat si visator al baiatului . Ea ii devine confidenta, dar ii ofera si
ocrotire in acest univers miraculos al copilariei . Ea il aseamana unui print al
padurii , frumos si nobil , dornic sa inteleaga tainele naturii si inzestrat cu o fire
sensibila si visatoare: „Te asaman unui print ,/ Ce se uit-adanc in ape / Cu ochi
negri si cuminti”

Strofa a treia dezvaluie misterele acestei lumi fermecate care il atrage atat de mult
pe copil. El incepe sa inteleaga glasul naturii. Prin vuletul apei si prin „miscarea
naltei ierbi” el poate auzi in taina „ mersul cardului de cerbi”

Strofa a patra descrie starea de incantare a baiatului in mijlocul padurii.Fermecat

de acest univers tainic, eliberat de orice griji , baiatul murmura „ cu glas do2mol” ,
in timp ce ce simte racoarea apei ce straluceste in soare : „Eu te vad rapit de
farmec/ Cum ingani cu glas domol,/ In a apei stralucire/ Intinzand piciorul gol.”

Strofa a cincea aduce tema trecerii timpului . Vrajit de acest univers tainic, de
noptile cu luna plina, de stralucirea de pe lacuri „la vapaia de pe lacuri” , poetul
traieste intens fericirea. El nu si-a dat seama de trecerea timpului. Anii au zbura ca
niste clipe , iar clipele acestea fericite ale copilariei par foarte indepartate: „Anii tai
se par ca clipe, / Clipe dulci se par ca veacuri”.

Partea a doua exprima raspunsul poetului la chemarea padurii, a data cu trecerea

copilariei. Poetul se indeparteaza de padure, intra intr-un alt spatiu, in care campul
sugereaza viata, tineretea.

La inceput ghicim o atitudine de uoara nepasare, tipica tinerilor, fata de dulcea

chemare de odinioara a padurii: „Suieram la ei chemare/ S-am iesit in camp
razand/”