EDUCAȚIONALE
Teoria inteligenţelor multiple (TIM) elaborată de Howard
Gardner (1983) se bazează atât pe rezultatele obţinute prin
testări, cât şi pe cercetările de neuropsihologie.
Gardner înţelege inteligenţa în termenii unei interacţiuni
complexe între sistemul cognitiv şi alte sisteme. Autorul introduce
conceptul de inteligenţă multiplă, prin care sugerează că
noțiunea clasică bazată pe IQ (coeficientul de inteligență) este
limitată si propune, în schimb, tipuri diferite de inteligență care să
acopere o paletă mult mai largă a intelectului uman.
Gardner identifică opt tipuri (forme) distincte de inteligenţă,
şi anume:
· inteligenţa verbală/lingvistică (apitudini legate de limbaj:
cititul, scrisul, vorbirea, ascultarea);
· inteligenţa logică/matematică (aptitudini numerice);
· inteligenţa spaţială (capacitatea de a înţelege relaţiile
spaţiale, ca în conducerea maşinii sau jocul de şah);
· inteligenţa corporală/kinestezică (folosirea corpului, ca
în dans sau atletism);
· inteligenţa ritmică/muzicală (capacitatea de a cânta
vocal sau la un instrument);
· inteligenţa interpersonală (capacitatea de a-i înţelege pe
ceilalţi şi de a relaţiona cu ei);
· inteligenţa intrapersonală (capacitatea de
autocunoaştere).
· inteligenţa naturalistă (capacitatea de a înțelege natura)
Tipurile de inteligenţă sunt considerate de Gardner ca fiind
independente unele faţă de altele. Ele funcţionează ca sisteme
modulare fără a fi controlate de un „coordonator central”. Astfel,
la o anumită persoană, aptitudinile evaluate în cadrul unui anumit
tip de inteligenţă nu corelează cu aptitudinile evaluate în cadrul
altui tip de inteligenţă.
Din punct de vedere biologic, inteligenţele sunt
independente în funcţie de zonele corticale care le guvernează.
Gardner consideră că fiecare tip de inteligenţă are o localizare
precisă în creier şi că poate fi analizat separat prin studierea
pacienţilor cu leziuni cerebrale. Lezarea unei arii cerebrale poate
afecta doar un anumit tip de inteligenţă, lăsându-le intacte pe
celelalte. Existenţa tipurilor particulare şi independente de
inteligenţă este argumentată prin fenomenul observat la indivizii
retardaţi sever, care au o aptitudine excepţională, cum ar fi
cântatul la un instrument muzical sau calculul mintal rapid.
Deşi sunt separate şi independente unul faţă de celălalt,
tipurile de inteligenţă interacţionează şi conlucrează atunci când
este necesar (de exemplu, rezolvarea unei probleme de
matematică redată verbal necesită conlucrarea inteligenţei
lingvistice cu cea logico-matematică). La nivel individual, ele apar
în combinaţii, fiecare individ fiind de fapt „o colecţie de
inteligenţe”. Şi pentru că oamenii au profiluri de inteligenţă
diferite, şcoala trebuie să asigure o educaţie care să
maximalizeze potenţialul intelectual al fiecăruia.
Deşi teoria lui Gardner are anumite limite, tipurile de
inteligenţă propuse de el nefiind măsurabile în sensul dat de
teoriile factoriale, ea reprezintă o contribuţie importantă la
înţelegerea gândirii şi inteligenţei umane. Însuşi autorul arăta că
nu toate tipurile de inteligenţă sugerate de el pot fi măsurate prin
testele de inteligenţă convenţionale (standardizate), dar pot fi
evaluate în cadrul activităţilor şcolare, cum sunt cele artistice
(muzicale) sau sportive.
Inteligenţa verbală/lingvistică:
Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a
opera cu: structurile şi regulile de structurare a limbajului (de ex.
punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului
(aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al
limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică),
în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în scopul
de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza
informaţii despre limbajul însuşi (funcţia metalingvistică).
Inteligenţa logică/matematică:
Include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi
deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile
complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea de a emite
raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi
include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirea logică în
ştiinţă, studii sociale, literatură etc.
Acest tip de inteligenţă cuprinde şi capacitatea de a
clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a formula ipoteze ştiinţifice
şi a înţelege relaţiile de cauzalitate. Şcolarul mic îşi dezvoltă
aceste capacităţi prin activităţi concrete, prin înţelegerea relaţiei
de corespondenţă biunivocă, prin operaţiunea de numărare.
Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele
majorităţii şcolilor, însă trebuie fixate prin activităţi
corespunzătoare.
Și acest tip de inteligență este prezentă în mod activ în
programa școlară. Elevul preferă mai ales acuratețea, este
extrem de organizat, are gândire abstractă și îi place matematica.
Acești copii își manifestă de la vârste mici interesul pentru
computere și rezolvă cu ușurință experimentele logice și
problemele. De asemenea, se descurcă bine la fizică și chimie,
materii care necesită precizie, logică și dezvoltă o mentalitate
specială.
Pentru a le suscita interesul, profesorul trebuie să le dea
sarcini diverse și să utilizeze vizualizarea de grafice și tabele, să
le ofere diferite
experimente și jocuri matematice.
Inteligenţa vizuală/spaţială:
Este o inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor”, cuprinde
capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale
vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe
vizuale.
Elevii care au acest tip de inteligență sunt receptivi la culori,
forme, linii și relații între obiecte din spațiu. Își pot exprima ideile
în mod grafic.
Sunt copiii care gândesc în imagini, creează imagini vizuale, își
amintesc mai uțor tocmai prin intermediul fotografiilor, adesea
folosesc metafore în povestirile lor, citesc cu ușurință hărți, tabele
și grafice și sunt sensibili la culorile și formele obiectelor
înconjurătoare. Manifestă interes în artele vizuale, de aceea
profesorul trebuie să le stimuleze interesul utilizând ilustrații ale
materialului studiat. Prin imaginile vizuale, elevii își vor consolida
mai ușor cunoștințele și își vor aminti lucruri dificil de perceput cu
ajutorul logicii.
Elevii cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu
deosebită acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, pot percepe
relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza,
pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria
poziţie într-un spaţiu matriceal.
Inteligenţa corporală/kinestezică:
Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să
controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm
obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit.
Cuprinde deprinderi fizice speciale (coordonarea, echilibrul,
dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza), precum şi deprinderi la
nivel tactil şi cutanat.
Elevii cu acest tip de inteligență au o bună coordonare (un
control foarte precis al corpului lor și simt ritmul foarte bine). Au
reacții rapide și bine dezvoltate la nivelul corpului, și învață rapid
cum să mânuiască obiecte și unelte; le place să acționeze, să se
miște, se grăbesc să atingă totul și preferabil nu prin vizualizare,
ci prin atingere și chiar degustare. Rămân indiferenți la picturi și
imagini vizuale, și percep lumea prin senzații tactile, astfel că își
amintesc ceea ce au făcut, nu ceea ce au auzit sau citit. Învață
mai bine atunci când acționează și se joacă cu obiecte în timp ce
ascultă o informație. Își comută rapid atenția și ca rezultat, apar
probleme de concentrare ce pot fi adesea interpretate ca
neglijență sau lene.
Pentru acești elevi se recomandă ca profesorul să transmită
informațiile prin intermediul mișcărilor, să folosească modele
vizuale pe care le pot atinge și cu care se pot juca. Acești elevi
necesită pauze frecvente în care să se joace, să alerge sau să
facă exerciții fizice.
Inteligenţa muzicală/ritmică:
Se caracterizează prin gradul de sensibilitate elevului la
sunet şi capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de
stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi
dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce
elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar
limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se
dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un
gust rafinat.
Acest tip de inteligenţă reprezintă capacitatea de a percepe
(în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic
muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a
exprima (în calitate de interpret) formele muzicale.
Elevii care au bine dezvoltată inteligența muzicală își
amintesc ușor melodii și sunt capabili de a le reproduce; sunt
foarte receptivi și la tonuri, ritm și tempo, și percep muzica într-un
mod foarte emoțional.
Încă de la vârste mici, acești copii sunt capabili de a înțelege
forme muzicale complexe. Sunt foarte emotivi și au o intuiție
dezvoltată, de aceea în procesul de învățare este cel mai bine să
se folosească muzica lor preferată, profesorul să fie atent și la
ritmul cu care vorbește (la modul cum „sună” cu exactitate
cuvintele).
Inteligenţa interpersonală:
Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate
stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta
include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a
gesturilor; include şi capacitatea de a distinge între diferite tipuri
de relaţii interpersonale şi capacitatea de a reacţiona eficient la
situaţiile respective.
Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare
verbală şi nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de
rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea
de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe
ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase.
La un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la
elevul care observă şi reacţionează la stările şi dispoziţiile celor
din jurul său.
Copiii cu acest tip de inteligență sunt bucuroși să comunice
cu oamenii, le place să fie printre oameni, au mulți prieteni, sunt
activi în plan relațional, pot discuta și negocia de la vârste
fragede, preferă să medieze dispute și conflicte.
Este recomandat ca profesorul să-i implice în activitățile
organizatorice și de conducere a grupului/clasei, în lucrul în
echipă, în activități de grup, discuții, dispute, să le dea ocazia să-
și exprime punctele de vedere.
Inteligenţa intrapersonală
Presupune capacitatea de a înţelege ce se întâmplă în
universul nostru psihologic, de a avea o reprezentare de sine
corectă, de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe, de a avea
conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi
cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea
de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.
O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece
timpul reflectând, gândind, autoevaluându-se. Aceasta
presupune nevoia de introspecţie, conștiință de sine și
sensibilitate crescută, înțelegerea propriilor calități și slăbiciuni,
credințe limitative, motivații, atitudini, dorințe și emoții.
Elevii cu acest tip de inteligență intuitivă au o înclinație spre
auto-cunoaștere și chiar auto-examinare. Acești copii introverți
prin natura lor își resimt puternic calitățile și slăbiciunile pentru a-
și înțelege mai bine propria dezordine mintală. De la un stadiu
timpuriu, au propriile lor valori și scop în viață. Acțiunile lor sunt
ghidate de o intuiție puternică, auto-motivare și dorința de a
excela. Armonia lor interioară este perturbată uneori de analiza
constantă,
de profunzime, a experiențelor personale.
Profesorul trebuie să creeze oportunitatea acestor elevi de
a-și auto-organiza procesul de învățare, deoarece nu au nevoie
de control, ei înșiși fiind suficient de organizați. Acești elevi nu
trebuie constrânși, deoarece se vor închide și mai mult în sine.
Inteligenţa naturalistă
Este prezentă la elevii care învaţă cel mai bine prin
contactul direct cu natura; pentru ei, cele mai potrivite lecţii sunt
cele în aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la
ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea
insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei preferă
ecologia, zoologia, botanica.
Acestor copii le place în mod deosebit să stea afară/ în
natură; procesul lor de învățare este cel mai eficient în timpul
excursiilor, școlilor ecologice și altor forme prin care vor avea
ocazia să exploreze lucruri care îi entuziasmează.
Prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în procesul de
învăţământ, curriculum-ul se organizează în jurul celor şapte
abilităţi de bază: lingvistică, logico-matematică, corporal-
kinestezică, spaţială, muzicală, interpersonală şi intrapersonală.
Conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării
curriculare în învăţământul preuniversitar.
Avantaje ale teoriei lui Gardner :
crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor
copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia,
mai mult timp pentru realizarea conexiunilor între diverse
arii curriculare în procesul didactic,
un material suplimentar pentru îmbunătăţirea evaluării.
Teoria lui Gardner, așa cum arată Simion (2010), „a găsit în
spaţiul didactic românesc un teritoriu fertil, deschis abordărilor
moderne şi colaborărilor tuturor agenţilor educaţionali (învăţător,
profesor, elev, consilier şcolar, părinte). Se poate afirma că
aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în şcoala românească s-a
desfăşurat aproape simultan cu aplicarea teoriei lui H. Gardner în
învăţământul american, chiar dacă în ultimii ani ai secolului
trecut, dascălul român aplica intuitiv metode de predare-învăţare-
evaluare care valorificau inteligenţele multiple ale elevilor.”
Simion (2010) precizează că „impactul teoriei inteligenţelor
multiple la nivelul clasei de elevi a dus la o schimbare de
paradigmă din perspectivă constructivistă, deoarece profesorul
direcţionează esenţa actului educativ spre elev, văzând în acesta
nu pe educatul pasiv, care doar achiziţionează cunoştinţe, ci pe
cel activ, motivat, cu posibilităţi variate de afirmare şi dezvoltare”.
Cercetările autoarei arată următoarele aspecte relevante în plan
educațional:
® Inteligenţele multiple pot fi reperate, dezvoltate, inhibate
sau reactivate (inteligenţele multiple necunoscute, aflate
în „stand-by”) prin metode interactiv-educative/ de
cercetare, specifice particularităţilor individuale şi de
vârstă ale elevilor/ ale colectivului de elevi.
® În dezvoltarea inteligenţelor multiple prin acţiunile
instructiv-educative desfăşurate împreună cu elevii unei
clase nu există reţete general-valabile ce se pot urma,
având drept efect imediat atingerea unor parametri
cantitativi/ calitativi ai unui tip de inteligenţă. Se pot folosi
informaţii adaptate, particularizate, personalizate.
® Se poate evalua nivelul atins de dezvoltarea unui tip de
inteligenţă numai prin raportare la un set de criterii ce ţin
de actul instructiv-educativ şcolar. De aceea, pentru buna
evoluţie a unui tip de inteligenţă, educatorul trebuie să
stabilească şi să menţină legătura şi cu alţi factori
educativi, pentru ca prin eforturi cumulate să se obţină
rezultatele scontate. Din punctul acesta de vedere, familia
joacă un rol foarte important.
® Nivelul atins de un tip de inteligenţă, la un moment dat,
reprezintă punctul de plecare pentru educatorul ce
proiectează situaţii de învăţare variate, îşi alege metode,
mijloace şi materiale, îşi stabileşte un tip de evaluare,
astfel încât să desfăşoare un act educaţional de calitate,
stimulativ pentru dezvoltarea inteligenţelor multiple.
® Rezultatele obţinute în urma aplicării unei singure
metode de evaluare/ unui set de metode de acelaşi tip nu
sunt relevante pentru evoluţia ulterioară a unui tip de
inteligenţă şi nu oferă date despre detalii ale factorilor de
natură motivaţională, atitudinală, afectivă, proprii
personalităţii copilului testat.
® Aplicarea teoriei lui Gardner la nivelul activității
desfăşurate în clasa de elevi trebuie să se facă în mod
constant pentru a obţine rezultate foarte bune.
® Testarea tipurilor de inteligenţă specifică unui elev/
colectiv de elevi trebuie să se facă pe o perioadă lungă
de timp, pentru a avea relevanţă, atât pentru un psiho-
pedagog, cât şi pentru un învăţător/ profesor de o
anumită specialitate/ profesor diriginte/ părinte/ elev.
® În stabilirea unor repere pentru dezvoltarea viitoare a
unui tip de inteligenţă se impune colaborarea
învăţătorului/ profesorului/ părintelui/ elevului cu
psihologul şcolii, astfel încât eforturile conjugate ale
factorilor educativi din perimetrul şcolar să-şi atingă
scopul.
® Valorificarea unui tip de inteligenţă, intervenţia în
evoluţia acesteia, descoperirea unui tip de inteligenţă
ignorat/ nerelevat pot constitui aspecte ce duc la
prevenirea şi combaterea nereuşitelor şcolare.
® Rezultatele testării nivelului de dezvoltare a inteligenţelor
multiple pot fi folosite în orientarea şcolară/ profesională a
elevilor.
® Prin conţinutul unor lecţii nu se pot dezvolta deopotrivă
toate tipurile de inteligenţă. De aceea, educatorul trebuie
să fie atent la o „repartizare” echilibrată a scopurilor şi a
obiectivelor operaţionale atunci când face proiectarea
didactică, astfel încât să fie acoperită o zonă cât mai
mare a inteligenţelor multiple. Evident, dascălul ţine
seama de particularităţile copiilor din colectivul pe care îl
conduce, astfel încât să se instaleze pasivitatea/ absenţa
solicitării unor elevi care, având un tip de inteligenţă care
nu este vizat, rămân într-o inactivitate dăunătoare.
® Inteligenţele multiple sunt dezvoltate prin folosirea
strategiilor didactice interactive, al căror rezultat este
vizibil în crearea unui profil individual şi colectiv creativ
pentru elev/ elevi.
® Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple sporeşte dorinţa
de asimilare a elementelor de modernitate în activitatea
instructiv-educativă, cadrele didactice dovedind din acest
punct de vedere deschiderea spre orice formă de
perfecţionare teoretică şi practică.
® Nivelul de dezvoltare a inteligenţelor multiple dintr-o
clasă/ dintr-un lot de profesori ce predau la clasa
respectivă/ dintr-o familie influenţează nivelul de
dezvoltare al tipului de inteligenţe specifice copilului ce se
dezvoltă într-un anumit mediu şcolar/ familial.
Abordarea inteligenţelor multiple la clasă permite
profesorilor cunoaşterea profilului de inteligenţă a elevilor, aflarea
punctelor „tari” şi „slabe”, stabilirea strategiilor de diferenţiere şi
individualizare. În acest sens, se recomandă următorii pași:
a) determinarea profilului dominant de inteligenţă prin
identificarea abilităţilor fiecărui elev;
b) familiarizarea elevilor cu teoria inteligenţelor multiple;
c) conştientizarea de către elevi a combinaţiei de inteligenţe
multiple;
d) motivarea elevilor pentru a-şi dezvolta inteligenţele
multiple;
e) asigurarea de către profesor a unui cadru adecvat pentru
manifestarea inteligenţelor multiple.
Aplicarea în școli a teoriei inteligenţelor multiple se poate
face prin strategii interactive eficiente de predare-învăţare-
evaluare, precum: portofolii, proiecte, hărţi conceptuale, interviuri,
studiu de caz etc.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Armstrong, T. (2019). Esti mai inteligent decât crezi: Un ghid al
inteligențelor multiple pentru copii. Ediția a II-a. București:
CurteaVeche.
Gardner, H. (1983). Frames of Mind: The Theory of Multiple
Intelligences. Basic Books, New York.
Gardner, H. (2007). Inteligențe multiple. Noi orizonturi. București:
Sigma.
Nicolin, C. (2007). Teoria inteligenţelor multiple a lui
Gardner. http://catalinanicolin.tripod.com/id26.html
Simion (Penea) A. (2010). Teoria psihologică a inteligenţelor
multiple – model alternativ de instruire eficientă a clasei de
elevi. https://www.academia.edu
Țuțu, M. C. (2008). Psihologia personalității. Ediția a VI-a.
București: Fundației România de Mâine.
https://www.didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-
practici-pentru-dezvoltarea-capacitatii-institutionale-a-scolilor-
defavorizate/modelul-inteligentelor-multiple-implicatii-educationale
Teoria Inteligentelor Multiple: cele 8 tipuri de inteligenta si efectele
lor nebanuite asupra procesului de invatare
Cine isi aduce aminte de anii de scoala, in care datoria noastra
era să retinem date importante la istorie, sa reproducem
comentarii literare si sa folosim formule matematice? Premiantul
clasei, cel mai bun la matematica si romana, avea 10 pe linie
chiar daca era un pic afon la muzica si nici la desen nu avea
talent. Suntem cu totii marturie a faptului ca sistemul traditional de
educatie, cu inclinatia sa catre memorare si logica matematica,
functioneaza pe premisa ca toti elevii trec prin acelasi proces de
acumulare a cunostintelor. Dar cum ramane cu elevii pasionati de
sport care reusesc sa alerge 50 de minute fara oprire, sau cu
micii iubitori de natura care recunosc toate plantele, dar care nu
primesc 10 decat la biologie?
Ideea ca nu toata lumea reactioneaza la aceiasi stimuli in
procesul de invatare l-a determinat pe profesorul Howard
Gardner, de la Universitatea Harvard, sa puna sub semnul
intrebarii felul in care este organizat sistemul educational la nivel
global. Așa a luat naștere, în 1983, Teoria Inteligențelor Multiple,
care a evoluat intr-o stiinta de sine statatoare imbratisata de
profesori si educatori din lumea intreaga. Rezultatul? Elevi mai
implicati in procesul de invatare si apreciati la adevarata lor
valoare!
Ce este Teoria Inteligențelor Multiple și ce impact are asupra
procesului de învățare?
2. Inteligenta lingvistica
Cei care poseda o inteligenta lingvistica puternica sunt capabili sa
foloseasca cuvintele atat in scris, cat si in citit. Sunt superiori
atunci cand vine vorba sa povesteasca, sa memoreze informatie
si sa citeasca.
Caracteristici:
3. Inteligenta logic-matematica
Oamenii care poseda o inteligenta logic-matematica superioara
au abilitati de recunoastere a tiparelor, deductie si analiza logica a
problemelor. Pentru ei, numerele, relatiile si tiparele se transforma
in concepte.
Caracteristici:
Capacitate sporita de rezolvare a problemelor
Inclinatie catre gandirea abstracta
Placere pentru experimente stiintifice
Talent la rezolvarea problemelor complexe
4. Inteligenta corporal-kinestezica
Persoanele cu acest tip de inteligenta au abilitati de miscare
corporala, actiuni interpretative si control fizic. De asemenea, ei
poseda coordonare si dexteritate impresionante.
Caracteristici:
5. Inteligenta muzicala
Cei care poseda o inteligenta muzicala dezvoltata gandesc in
tipare, ritm si sunet. Au o apreciere si intelegere crescuta pentru
muzica, compozitie si arta interpretativa.
Caracteristici:
6. Inteligenta interpersonala
Persoanele cu o inteligenta interpersonala dezvoltata sunt
capabili de intelegere si interactiune umana la un nivel superior.
Sunt foarte abili la evaluarea emotiilor, a motivatiilor, dorintelor si
intentiilor celor din jurul lor.
Caracteristici:
7. Inteligenta intrapersonala
Cei care poseda o inteligenta intrapersonala superioara sunt
constienti de starile lor emotionale, de sentimente si motivatii. Au
o inclinatie catre auto-reflectie si analiza, visare, explorare a
relatiilor cu ceilalti si evaluare a punctelor forte.
Caracteristici:
8. Inteligenta naturalista
Persoanele cu o inteligenta naturalista mai dezvoltata sunt in
armonie cu natura si sunt interesate de explorarea si protejarea
mediului si a speciilor de plante sau animale. Sunt foarte
constienti de schimbarile subtile din mediul lor si nu accepta
foarte usor domeniile care nu au legatura cu natura.
Caracteristici:
https://www.shakespeare-school.ro/teoria-inteligentelor-multiple-
cele-8-tipuri-de-inteligenta-si-efectele-lor-nebanuite-asupra-
procesului-de-invatare/
Nu întrebați cât de deștepți sunteți,
ci CUM sunteți inteligenți.”
Howard Gardner
Termenul de inteligență este prezent din timpuri imemorabile
în limbajul natural, consacrat în literaturǎ (se pare, de Cicero) și
caracterizează (sub diverse unghiuri) puterea și funcția minții de a
stabili legǎturi și a face legǎturi între legǎturi. Exprimând acțiuni și
atribute ale omului totodatǎ, inteligența n-a putut (nici dupǎ ce a
devenit obiect al științei) sǎ beneficieze de o definiție clasicǎ. În
psihologie, inteligența apare atât ca fapt real, cât și ca unul
potențial, atât ca proces, cât și ca aptitudine sau capacitate, atât
formǎ și atribut al organizǎrii mintale, cât și a celei
comportamentale.
Danfoss Universe
Școli cu aceeași tematică s-au răspandit pe glob, ajungnd până
în India și Filipine. Liceul Multiple Intelligences International
School din Filipine introduce elevii în lumea anteprenoriatului prin
aplicarea teoriei inteligențelor multiple. Conceptele introduse de
Gardner s-au extins și în afara educației formale. În 2005 s-a
deschis în Nordborg, Danemarca, un parc interactiv (Danfoss
Universe) cu peste 50 de activități în care vizitatorii își pot explora
aptitudinile aferente celor 8 tipuri de inteligențe.
Directorul Institutului American pentru Educație
https://yestoeducation.wordpress.com/2016/03/13/inteligentele-
multiple/
Cuvântul „inteligență” își găsește în psihologie mai multe definiții, una dintre ele
fiind:
Avantajele teoriei lui Gardner sunt legate de faptul că elevii sunt încurajați să-și
dezvolte aptitudinile și abilitățile deținute, care ar trebui identificate de către
dascăli. Gardner însă nu dorește identificarea acestora prin teste și metode
folosite de obicei pentru testarea inteligenței. Acest lucru ar însemna încadrarea
copiilor în aceleași tipare din care teoria inteligențelor multiple și autorul ei
încearcă să-i scoată. Identificarea inteligenței sau inteligențelor fiecărui elev ar
trebui să se facă natural, prin participarea acestuia la activități practice.
„Școala ar trebui să permită individului să atingă obiectivele profesionale și
personale care corespund evantaiului propriu de inteligențe”. (Sion, 2014).
Motivația fiecăruia dintre elevi este foarte importantă pentru procesul de învățare.
Cunoașterea capacităților acestora și recurgerea la metode particularizate pentru
dezvoltarea lor, contribuie la creșterea motivației. Particularizarea metodelor de
lucru, procedeele alese, în funcție de gândirea și modul de lucru al elevilor este
benefică pentru trasarea concretă a liniilor individualității persoanelor. Ieșirea din
tiparele universale ale succesului și alegerea unor căi noi pentru reușită poate
duce la creșterea stimei de sine, implicit la succes.
Bibliografie
Sion, Grațiela. (2014). Psihologia dezvoltării. București: Editura Fundației
România de mâine.
Țuțu, Mihaela Corina. (2014). Psihologia personalității. București: Editura
Fundației România de mâine.
Yestoeducation. (2016). Teoria inteligențelor multiple – când fiecare zboară cu
aripi diferite, găsit la
adresa yestoeducation.wordpress.com/2016/03/13/inteligentele-multiple/.
https://edict.ro/teoria-inteligentelor-multiple-avantaje-si-limitele-
teoriei/
Did you know there are 9 types of intelligence? These range from
musical, interpersonal, spatial, and more. The question is: Which
intelligence type do you have?
↑ Table of Contents ↑
Naturalist
Botanist
Oceanographer
Camp Counselor
Gardener
Astronomer
Meteorologist
Geologist
Landscape Architect
↑ Table of Contents ↑
Interpersonal
Human Resources
Counselor
Manager
Psychologist
Public Relations
Social Director
Teacher
Social Worker
↑ Table of Contents ↑
Musical
Conductor
Musician
Piano Teacher
Composer
Dance Teacher
Music Therapist
Choral Director
↑ Table of Contents ↑
Logical-Mathematical
Mathematician
Economist
Auditor
Accountant
Scientist
Statistician
Computer Analyst
Technician
↑ Table of Contents ↑
Bodily-Kinesthetic
Physical Therapist
Dancer
Athlete
Coach
Fitness
Gym Owner
Actor
Mechanic
Carpenter
↑ Table of Contents ↑
Spatial
Architect
Geometry Teacher
Engineer
Surveyor
Urban Planner
Graphic Artist
Interior Decorator
Photographer
Pilot
Cartographer
↑ Table of Contents ↑
Linguistic
Librarian
Politics
Radio announcer
TV host
YouTuber
Journalist
Lawyer
Curator
Speech Pathologist
Writer
Sales
↑ Table of Contents ↑
Intra-personal
Psychologist
Writer
Therapist
Counselor
Social Worker
Theologian
Entrepreneur
Poet
Personality Quiz
↑ Table of Contents ↑
Existential
Do you ever wonder about the meaning of life? Do you read
books about our evolution and how humans developed to be the
species they are today? Are you awake late at night wondering
what else exists outside of our known universe?
Inspirational Speaker
Writer
Clergy
Author
Philosopher
Economist
Blogger
Here is the most important thing to know about your intelligence
type: Learn to leverage it.
You will be far more successful if you work with your natural
inclinations.