SISTEMUL NERVOS

• Are rolul de a receptiona, transmite si integra informatiile primite din mediul exterior si interior , pe baza
carora elaboreaza raspunsuri adecvate , motorii si secretorii;
• Prin functia reflexa care sta la baza activitatii sale, SN asigura echilibrul dinamic dintre organism si
mediu , dar si integralitatea functiilor sale

Sistemul nervos este impartit in :

• SN SOMATIC – al vietii de relatie- asigura echlibrul dintre organism si mediu

• SN VEGETATIV - regleaza activitatea organelor interne

SN este alc din tesut nervos. Tesutul nervos este alc din:

• celule gliale
• neuroni

CELULELE GLIALE – NU pot transmite impulsul nervos; sunt foarte numeroase 50: 1 neuroni; se
divid, au rol trofic asigurand hranirea neuronilor, izolarea acestora deaorece asigura sinteza tecii de mielina,
protejeaza neuronii de agentii patogeni.
La vivelul SNC exista urmatoarele categorii de cellule gliale:
- ASTROCITE – celule stelate, mari cu nr prelungiri care ancoreaza neuronii de capilarele sangvine, ele
se comporta ca o bariera fiziologica care nu permite trecerea din sange in tesutul nervos a unor
substante nocive.
- MICROGLIILE – celule mici, cu ramificatii bogate, sunt un tip special de macrofage care protejeaza
neuronii de agentii patogeni si de acumularea de resturi celulare avand rol fagocitar.
- CELULELE EPENDIMARE – la polul apical au cili vibratili . Ele se gasesc la nivelul ventriculilor
cerebrali si in canalul ependimar contribuind la formarea barierei hemato-encefalice.
- OLIGODENDROCITELE – formeaza teaca de mielina.

1 / 16
 NEURONII

Sunt celule diferentiate specific, inalt specializate care au capacitatea de a genera si conduce impulsul nervos.
Neuronii au anumite particularitati care ii diferentiaza de alte tipuri de celule:

- Si-au pierdut capacitatea de a se divide.

- Au durata de viata foarte lunga putand functiona optim toata viata.
- Au o rata metabolica inalta necesitand un aport continuu de oxigen si glucoza fara care vor muri dupa
aprox 3 minute.

Alcatuire neuron: corp celular & prelungirile.

1. Corp celular :
➢ are structura unei celule
➢ Este acoperit de o membrana – NEURILEMA , iar in interior exista NEUROPLASMA care contine:
(a) un nucleu,
(b) numeroase organite celulare comune, dar si neurofibrile, care asigura transportul substantelor in
interiorul citoplasmei si corpii Nissl cu rol in sinteza proteinelor.

2. Prelungirile :
➢ DENDRIDELE: sunt asezate in jurul corpului celular, sunt scurte si numeroase;
➢ Axonul: prelungire unica, lunga. Este acoperit de o membrana - AXOLEMA, iar in interior este
AXOPLASMA. Axonul este invelit in mai multe teci:
i. TEACA DE MIELINA : acopera direct axolema , are culoare alb-galbuie si contine mielina care
este o lipoproteina si are rolul de a proteja si izola fibrele nervoase;
ii. TEACA SCHWANN: contine celule care au rolul de a sintetiza mielina. Are rol trofic si de
protectie;
iii. TEACA HENLE: este teaca externa care contine fibre de colagen si reticulina care asigura
rezistenta . Este o teaca continua.

Teaca de mielina este intrerupta din loc in loc de noduri Romvier, pe unde ies colaterale, care ajuta la
transmiterea impulsului nervos.
La capatul terminal , axonul prezinta numeroase ramificatii prevazute cu butoni terminali implicate in
transmiterea sinaptica.

2 / 16
CLASIFICAREA NEURONILOR:

A. Dupa rolul indeplinit:

a. Senzitivi/aferenti –culeg informatiile de la receptori ( din piele, muschi, oase, articulatii sau din
organele interne ) si le transmit pe cai ascendente spre centrii nervosi ( sub forma de impulsuri
nervoase ).
Neuronii senzitivi/ aferenti sunt:
1. somatosenzitivi – culeg informatiile de la receptorii din tegument, muschi, oase,
articulatii;
2. viscerosenzitivi – culeg informatii de la organele interne si vasele de sange.

b. Motorii/ eferenti – trimit impulsuri= COMENZILE de la sistemul nervos central spre organele
efectoare- MUSCHI, GLANDE
Neuronii motorii/ eferenti sunt:
1. Somatomotorii - coduc comenzile la muschii scheletici;
2. Visceromotorii – conduc comenzile la muschii netezi din strctura organelor intene, vase
de sange, glande.

c. De ascociatie/ intercalari – fac legatura intre cei senzitivi si cei motori si se gasesc in etajele nervoase
superioare

B. In functie de numarul si pozitia prelungirilor:

(b1) Unipolari – prezinta numai axon. Se intalnesc in structura retinei si formeaza celule cu conuri
si cu bastonase
(b2) Bipolari – prezinta un axon si o singura dendrita. Se intalnesc in mucoasa nazala
(b3) Multipolari – prezinta un axon si numeroase dendrite. Sunt cei mai numerosi
(b4) Pseudounipolari – prezinta o prelungire in forma de T din care pleaca dendrite si axon

3 / 16
Proprietati ale neuronilor:

1. Excitabilitatea –este capacitatea neuronilor de a raspunde la actiunea unui stimul prin producerea
impulsului nervos
2. Conductibilitatea – capacitatea neuronului de a transmite impulsul nervos la alt neuron sau la o celula
efectoare

In neuron , impulsul nervos circula intr-un singur sens: dendrite →corp celular →axon

Neuronul are o membrana polarizata in conditii de repaus, fiind marcata pozitiv pe fata sa externa si negativ
in interior. Aceasta repartitie este determinata de prezenta anumitor ioni: Na, K, Cl. intre fata ext si int exista o
diferenta de potential de – 50 -70 mV, numita potential membranar de repaus. Acest potential este mentinut
prin existenta pompei de Na, K, care introduce permanent K in celula si scoate Na, astfel incat permanent in
celula exista mai mult potasiu K, care-i asigura polaritatea.

Aplicarea unui stimul creste brusc permeabilitatea membranei pt Na, determinand de-polarizarea ei si
micsorarea diferentei de potential care devine +35mV

Depolarizarea presupune inversarea polaritatii si reprezinta impulsul nervos. Impulsul nervos se

autopropaga de-a lungul membranei neuronului. Intoarcerea la starea initiala ( re-polarizare) se declanseaza
prin scaderea permeabilitatii membranei, astfel incat potasiul reintra in celula si se restabileste echilibrul initial.

Transmiterea impulsului nervos este un proces activ care se realizeaza cu consum de energie provenita prin
oxidarea glucozei.

4 / 16
 SINAPSA

• Neuronii sunt intr-un permanent contact unii cu altii, prin sinapse. Astfel se asigura transmiterea impulsului
nervos.
• O sinapsa este alcatuita din 3 parti:
1. Segmentul presinaptic – este reprezentat de butonul terminal al axonului care contine in interior o
citoplasma bogata in mitocondrii si vezicule pline cu mediatori chimici ( neurotransmitatori).
Acestia sunt: adrenalina, noradrenalina si acetilcolina.
2. Fanta sinaptica – reprezinta un spatiu dintre membrane butonului terminal si componenta post
sinaptica
3. Segmental postsinaptic- este reprezentat de corpul celular . la nivelul segm post sinaptic exista niste
proteine receptoare specifice

Impulsul nervos ajuns la nivelul butonilor terminali determina fuzionarea veziculelor cu membrana
presinaptica. Spargerea lor si eliberarea mediatorilor chimici.
Acestia trec prin fanta sinaptica si ajung in contact cu fata externa a membranei post sinaptice la nivelul
receptorilor specifici. Acestia determina depolarizarea membranei si astfel se transmite impulsul nervos.
Neurotransmitatorii sunt inactivati imediat de anumite enzime.

Impulsul nervos →100m/sec

5 / 16
 SISTEMUL NERVOS SOMATIC (SNS) = SNC + SNP

Este alc din :

• SNC – sistemul nervos central este alcatuit din :
o Encefal
o Maduva spinarii
• SNP- sistemul nervos periferic alcatuit din :
o Ganglioni
o Nervi

Organele SNC formeaza nevraxul. Acesta este protejat de 3 foite numite meninge. Din interior spre exterior,
acestea sunt :

1. Piamater – este subtire si bogat vascularizata

2. Arahnoida – este subtire si avasculara ( fara vase de sange)

Intre cele 2 foite exista un spatiu plin cu lichid cefalorahidian, cu rol trofic si de protectie mecanica

3. Duramater are consistenta fibroasa si captuseste cavitatile osoase

Intre duramater si spatiul epidural este tesut adipos, vase de sange. Sub L2 se practica punctiile
lombare si rahianestezia.

6 / 16
 MADUVA SPINARII

Asezare:

• In canalul vertebral de la gaura occipitala ( la prima vertebra cervicala_C1) pana la a 2-a vertebra
lombara (L2), unde se continua cu o formatiune alungita filum terminale pana la a 2-a vertebra
coccigiana.
• Nervii lombari si sacrali formeaza impreuna cu filum terminale coada de cal.
• Forma de cilindru putin turtit anteroposterior.
• Prezinta 2 umflaturi: una brahiala (cervicala ) si una lombara.

7 / 16
Structura_maduva spinarii:

• Fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara mai larga si mai adanca decat santul median
posterior situate pe partea opusa.
• In structura interna prezinta 2 categorii de substante:
La interior – substanta cenusie , formata din corpii neuronilor, asezata sub forma literei H
sau fluture
In exterior se gaseste substanta alba, alcatuita din prelungirile neuronilor.

SUBSTANTA CENUSIE (la interior):

• Este organizata sub forma de coarne : 2 perechi de coarne posterioare, 2 laterale si 2 anterioare.
• In mijloc prezinta un canal ependimar, prin care trece lichidul cefalorahidian
• Coarnele posterioare contin neuroni senzitivi, iar cele anterioare contin neuroni motori.
• In coarnele laterale exista neuroni vegetativi ( de asociatie) , in jumatatea anterioara sunt neuroni
visceromotorii, iar in jum posterioara neuroni viscerosenzitivi

SUBSTANTA ALBA (la exterior):

• Este organizata in 3 perechi de cordoane:

o Anterioare
o Posterioare
o Laterale
• Cordoanele reprezinta caile de conducere a impulsurilor intre diferitele etaje ale SNC

MADUVA SPINARII este conectata cu RECEPTORII si EFECTORII prin 31 de perechi de nervi spinali:

• 8 cervicali (8C)
• 12 toracali (12T)
• 5 lombari (5L)
• 5 sacrali (5S)
• 1 coccigian

8 / 16
Nervii spinali (rahidieni) contin atat fibre senzitive, cat si motorii si sunt nervi micsti. Ei parasesc maduva
prin gaurile intervertebrale.

Alcatuirea unui nerv spinal: radacini + trunchi + ramuri

1. RADACINILE:
(a) Radacina posterioara – contine neuroni senzitivi si are pe traseul ei un ganglion spinal.
Ganglionul este format din neuroni. Dendritele neuronilor din ganglion ajung la receptori care
culeg inf din muschi, piele. Axonii neuronilor din ganglionul spinal patrund in coarnele posterioare
ale maduvei. Aici fac sinapsa cu un neuron de asociatie sau direct cu motoneuronii din coarnele
anterioare sau laterale.
(b) Radacina anterioara- este motorie, alc din axonii neuronilor motori din coarnele anterioare , dar
si din axonii neuronilor vegetativi din coarnele laterale. Aceste fibre se distribuie la muschii striati
si musculatura neteda dintre org interne si vase de sange, de aseamenea se distribuie si la nivelul
glandelor.
2. TRUNCHIUL :rezulta prin unirea celor 2 radacini si se ramifica dupa aceea in mai multe ramuri
3. RAMURILE: SE IMPART IN

Ramurile dorsale sunt scurte, subtiri, isi pastreaza pozitia segmentara , metamerica, din regiunea
cervicala pana in regiunea sacrala; contin fibre somatosenzitive si
somatomotorii, care se distribuie la musculaturta spatelui, muschii cefei si
tegumentul spatelui.
Ramurile ventrale sunt mai voluminoase; - contin fibre nervoase somatosenzitive si
somatomotorii care se distribuie la tegumentul si muschii regiunii
anterolaterale a trunchiului, regiunii anterioare a gatului, a membrelor
superioare si inferioare; - aceste ramuri se dispun metameric doar la nivelul
regiunii toracale, formand cele 12 perechi de nervi intercostali; ramurile din
celelalte regiuni nu isi pastreaza dispozitia metamerica, ci isi unesc
(anastomozeaza) fibrele, formand plexuri nervoase somatice (cervical, brahial,
lombar, sacral, coccigian). Aceasta amestecare si regrupare a fibrelor nervoase
la nivelul plexurilor este foarte avantajoasa pentru organism, deoarece fiecare
nerv periferic care rezulta dintr-un plex cuprinde fibre din mai multe segmente
medulare.Astfel distrugerea unui mielomer nu duce la paralizia muschilor
inervati de segmentul respectiv.
Ramura contine atat fibre viscerosenzitive care culeg informatii de la organele interne,
comunicanta alba cat si fibre visceromotorii care sunt axonii mielinizati ai neuronilor
(ventrala) visceromotori din coarnele laterale. Acestia constituie fibre preganglionare
simpatice care fac sinapsa cu neuronii postganglionari din ganglionii vegetativi
( laterovertebrali sau prevertebrali)
Ramura este formata din axonii amielinici ai neuronilor postganglionari din ganglionii
comunicanta laterovertebrali, care se numesc fibre postganglionare. Prin ramura
cenusie comunicanta cenusie, fibrele postganglionare se reintorc in trunchiul nervului
spinal si prin una din ramurile sale, ventrala sau dorsala, se distribuie la efectori
vegetativi specifici: musculatura neteda a vaselor de sange din tegument si din
muschii scheletici, glandele sudoripare si muschii erectori de la baza firelor de
par.
Ramura se reintoarce in canalul vertebral si inerveaza meningele spinale si vasele de
meningeala sange de la acest nivel, continand fibre senzitive si vasomotorii.

9 / 16
Functiile maduvei spinarii:

• Activitatea SN se realizeaza prin actul reflex .

• Reflexul reprezinta reactia de raspuns la un stimul din mediul intern sau extern care actioneaza asupra
unui anumit camp receptor. Reflexul se realizeaza pe baza arcului reflex, alcatuit din urm segmente:
o Receptorul – este o formatiune celulara specializata sau receptorii pot fi dendrite ale neuronilor
din ganglionii spinali. Receptorii au proprietatea de a fi influentati de modificarile din mediu
si genereaza un impuls nervos care se transmite pe cale aferenta pana la un centru nervos
o Centrii nervosi –sunt formatini nervoase unde ajung si sunt prelucrate informatiile. De aici
pleaca comenzile prin caile aferente spre efectori (muschi si glande)
o EFECTORII – MUSCHI SAU GLANDE.

10 / 16
Maduva spinarii are 2 functii fundamentale: reflexa si de conducere.

I. FUNCTIA REFLEXA –
• se face prin substanta cenusie. Reflexele medulare sunt de 2 feluri:
a. somatice
b. vegetative
Reflexele somatice sunt de 2 feluri:
• monosinaptice :ex – reflexul rotulian. Este cel mai simplu reflex, deoarece arcul reflex contine doar 2
neuroni.
• polisinaptice – sunt reflexele de aparare in urma unor actiuni a unui stimul dureros. Arcul reflex este
alc din cel putin 3 neuroni.

11 / 16
Reflexele vegetative: cele mai importante reflexe vegetative sunt :

• cardioaccelerator si pupilodilatator – cu centrii in maduva cervicodorsala

• vasoconstrictoare – cu centrii in maduva dorsolombara
• sudorale, pilomotorii si de mobilitatea tubului digestiv – cu centrii in maduva dorsolombara
• de mictiune, sexuale si defecatie – cu centrii in maduva lombosacrata

centrii vegetative medulari sunt subordonati unor centri superiori ( bubari, hipotalamici etc)

II. FUNCTIA DE CONDUCERE

• se face prin substanta alba

• conducerea impulsurilor nervoase in maduva se face pe cai lungi ( de protectie):
1. cai ascendente (exteroceptive; proprioceptive; interoceptiva);
2. cai descendente (piramidale; extrapiramidale).

CAILE ASCENDENTE ALE MOTILITATII:

• transmit informatiile receptionate de diferiti receptori

• sunt de 3 feluri: (exteroceptive; proprioceptive; interoceptiva):

1. EXTEROCEPTIVE : culeg informatiile de la nivelul extrareceptorilor ( receptorii din piele ) . sunt de 3

feluri :
a) calea tactila termica si b) calea tactila c) calea tactila fina
dureroasa: grosiera

• receptorii: • receptorii : • Receptorii:

o corpusculii Krause – pt rece
o corpusculii Ruffini – pt cald
o terminatiile nervoase libere – pt
durere
• protoneuronul se afla in
ganglionul spinal. Dendritele
acestui neuron ajung la receptori,
iar axonul patrunde in cornul
posterior unde face sinapsa cu cel
de-al 2-lea neuron
(deutoneuronul) . axonul acestuia
trece in cordonul lateral de parte
opusa si formeaza FASCICULUL
SPINO-TALAMIC LATERAL
care ajunge in TALAMUS , unde
face sinapsa cu cel de-al 3 –lea
neuron (tritoneuronul). Axonul
se proiecteaza in SCOARTA
CEREBRALA in ARIA
SOMESTEZICA I , LOBUL
PARIETAL, GIRUL
POSTCENTRAL.
o corpusculii Heissner si
o terminatiile nervoase
libere
• I neuron in ganglionul
spinal. Axonul pterunde
in cornul posterior , unde
face sinpsa cu al 2-lea
neuron. Axonul acestuia
trece in cordonul anterior
de partea opusa si
formeaza
FASCICULUL SPINO-
TALAMIC
ANTERIOR. Acesta
ajunge in talamus unde
face sinapsa cu al 3-lea
neuron . axonul acestuia
se proiecteaza in scoarta
cerebral in aria
somestezica II
o Discurile Merkel
• I neuron in ganglionul
spinal. Axonul patrunde in
cordonul posterior si
formeaza FASCICULELE
SPINO- BULBARE GOLL
si BURDACH. Acestea
ajung in bulb unde fac
sinapsa cu cel de-al 2-lea
neuron. Aici se incruciseaza
si formeaza FASCICUUL
BULBO-TALAMIC (
LEMNISCUL MEDIAL).
Acesta ajunge in talamus
unde face sinapsa cu cel de-
al 3-lea neuron. Axonul se
proiecteaza in scoarta
cerebral in aria somestezica
1

12 / 16
2. PROPRIOCEPTIVE: culeg informatii de la nivelul proprioceptorilor din:
a) muschi,
b) tendoane,
c) articulatii
Sunt 2 :
• constienta
• inconstienta
CONSTIENTA: INCONSTIENTA:
• informeaza despre simtul • Receptorii:
pozitiei si miscarii corpului in o Fusurile neuromusculare
spatiu o Organele tendinoase Golgi
• receptorii: • I neuron in ganglionul spinal. Axonul patrunde in
o corpusculii Pacini cornul posterior al maduvei unde face sinapsa cu cel de-
o corpusculii Ruffini al II- lea neuron . axonul acestuia are 2 posibilitati:
o terminatiile nervoase 1) Trece in cordonul lateral de aceeasi parte
libere formand FASCICULUL – CEREBELOS
• I, II si III neuron ca la calea DIRECT ( FLECHSIG) care culege
tactila fina informatii din partea inferioara a corpului
2) Trece in cordonul lateral de parte opusa si
formeaza FASCICULUL SPINO-
CEREBELOS INCRUCISAT (GOWERS)
care culege informatii din regiunea
superioara a trunchiului si a membrelor
superioare.
• Ambele fascicole au traseu ascendant si ajung la
TRUNCHIUL CEREBRAL unde se comporta diferit
• Fascicolul spino-cerebelos direct strabate doar bulbulsi
patrunde in CEREBEL prin PEDUNCULUL
CEREBELOS INFERIOR .
• Fascicolul spino-cerebelos incrucisat strabate BULBUL,
PUNTEA MEZENCEFALULUI si ajunge in CEREBEL
prin PEDUNCULUL CEREBELOS SUPERIOR.

3. INTEROCEPTIVA – VISCEROCEPTIVA
• Este condusa prin substanta reticulate din jurul canalului ependimar si substanta reticulate medulara in
care exista cai specifice si pe calea spino-talamica.

13 / 16
CAILE DESCENDENTE ALE MOTILITATII

• Motilitatea voluntara este declansata din centrii motori ai cortexului pe caile piramidale
• Mobiliatatea involuntara – stereotipo-automata : din centrii motori corticali si subcorticali pe cai
extrapiramidale

CAILE PIRAMIDALE CAILE EXTRAPIRAMIDALE

• Pornesc din scoarta cerebral din bulbul • Asigura miscarile automate asociate cu
FRONTAL- girul precentral mersul, vorbirea, scrisul, imbracarea,
• Caile piramidale au 2 neuroni: alimentarea, unele stari afectiv-emotionale
o Directa • Fibrele extrapiramidale au originea in
o Indirecta diferiti nuclei din trunchiul cerebral

CALEA PIRAMIDALA DIRECTA:

• I neuron se afla in scoarta cerebrala.
axonul lui formeaza FASCICULUL
PIRAMIDAL DIRECT sau CORTICO-
SPINAL ANTERIOR. Ajunge in
cordonul anterior al maduvei , iar dupe
ce se incruciseaza la nivel medular,
patrunde in cornul anterior unde face
sinapsa cu cel de-al II- lea neuron.
Axonul paraseste maduva pe calea
radacinii anterioare a nervului spinal

CALEA PIRAMIDALA INCRUCISATA

• I neuron in scoarta cerebrala. Axonul
formeaza FASCICULUL PIRAMIDAL
INCRUCISAT ( CORTICO-SPINAL
LATERAL) care se incruciseaza la
nivelul bulbului si apoi ajunge in
cordonul lateral al maduvei.de aici
patrunde in cornul anterior unde face
sinpasa cu cel de-al 2 –lea neuron.
Axonul paraseste maduva pe calea
radacinii anterioare a nervului spinal

14 / 16
15 / 16
16 / 16