STEP BY STEP: UN PROGRAM PENTRU COPH $1 FAMILIE CREAREA CLASELOR_ ORIENTATE DUPA NECESITATILE COPILULUI Acest material este inscris si protejat de O..1.M, si Agentia pentru Drept de Autor. Cobierea sau reproducaraa, pariala sau integraia 5¢ face doar cu acordul C.8.0.P, Step by Step. Copyright pentrs Romania - C.E. Step acordat de Children’s nr, 3008/18.08,98 Kirsten A, Hansen, Roxane K. Kaufinann, Kate Burke Waish Cuvant inainie de Panel A. CoughlinFundatia Soros/tnstitutul pentru o Societate Deschisé sunt o retea de fundatii, programe $i Institut create si sprijinite de filantropul George Soros peniru a sustine dezvoltarea socieldiilor deschise din toaté tumea, mai ales din (iril2 ex-comuniste din Europa Centrala si de Est ca gi din fosta Uniune Sovietica. In acest scop Fundatia Soras cotaboreaza cu Children's Resources Intemational pentru a dezvotta si implementa proiectul numit Step by Step: un program pentru copii si paring. cu sediul ia Washington DC, promoveaz’_implementarea CRI, 0 asociaiie non-profit n Staiele Unite pastrnd tolodata metodelor educative judicioase dezvol tradititle din cele 19 {ri paricipante. Open Society institute, New York 888 Seventh Avenue New York, New York 10108 telefon: 212.787.2323 fax: 212.974.0367 e-mail; oshaws@sorosny.org Children’s Resources Intemational 2282 Hall Place, NW, Suite 205 Washington, DC telefon: 202.625.2508 fax: 202.625.2509 e-mail: CRiine@aol.com Traducerea in limba romana gi editarea au fost realizate prin grija Programului Step hy Step - Romania Calea Victoriei nr. 185, bloc D4, sc.8, et.2 - 71012 Bucuresti 4 Titlul original: Creating Child Centered Classrooms Copyright Children’s Resources international, inc.CUVANT INAINTE Aceasta este prima lucrare dintr-o serie de publicatii editate de programul Step by Step. Step by Step a inceput in 1994 cand George Soros a destinat substantial resurse ale Institutulul pentru O Societate DeschisA pentru un proiect de educatie limpurie @ copitului in Europa Centralia si de Est $i {rile din fosta Uniune Sovietica Scopul acestei vaste initiative educafionale @ fost de a dezvolta o participare cetdteneasca incepand cu cei mai tineri membri ai societ&tii gi de a implica pentru prima data familiile in educatia copiitor lor Programul Step by Step introduce tehnici de educare adecvate dezvoltarii copitului preluate din Statele Unite in sistemul deja bine stabilit de educatie timpurie a t&riior care dorasc s& preia acast program. O etapa esenfiald de implementare a Programulul Step by Step a fost alcdtuirea unei programe scrise, denumitS Crearea claselor orientate dup& nevoile copilului. Acesia este un ghid pentru profesor pantru stabilirea unui mediu ai clasei organizat pe cenire de activitate, pe implicarea familiei atat in clase cat si in comunitatea scolar, si pe individualizaree predAril axatd pe neossitatile si interesele fiec&rui copil Programul Step by Step utilizeaz’ programa in corelatie cu un training continuu Fiecare echip8, responsabilé pentru implementarea programului, este cuplatA cu o echipd de doi sau mai multi traineri din Statele Unite care oferé o permanent& asistenta. Crearea claselor orientate spre nevoile copilului 2 fost acceptati de Ministerele de Educatie ca 0 programé alternativa in 19 (ri gi a fost tradusa in limbiie tarilor respective. Aceast& versiune include sectiuni reviziuite si adaugiri fionet In 250 de clase, incluzand in ce! de al doilea an mai mult de 1500 de ciase daservind peste 37506 copil. Step by S numai ca participal si prin orientare. Astfel, s-a elaborat un program pentru copii din clasele primare, pentru ficeele pedagogice, gi s-a publicet lucrarea Educatia gi Cultura Democratiei: Practici de Educatie Timpurie, un text care privegte educatia copitului din priema democratiei in primut an programul a fur Acest document atest munca neobosi programul in Europa Centrata gi de Est si Este meritul lor c& au facut c@ visul nos acestui vis va conduce gi pe alt deschise. litate. Sperém c& Impiinirea unel participari active tn societtite Pamela A. Coughlin Children’s Resources international itiCUPRINS Cuvant inainte Cuprins v Miulfumiei ee introducere = eee Hee eee PARTEA INTAI Gandirea orientat’ dup necesitatile copiiutul 1. Introducerea, conceptels $f baza teoretics a programului 1 i. Objective $i etape de dezvoltare é 413 PARTEA A DOUA Predarea orientata dupa necesitatile copilulul WW. Participarea familiel 2 WV. Crearea comunitapii si apartenenta lagrap 49 ¥. Observarea, inregistrarea $i utilizarea informatiitor reforitoare la dezvoltarea corsilutat Hee _ 6 Vi. Planificarea unei programe integrate : 86 PARTEA A TREIA invatarea orlentata dupa necesitattie copitutul Vil, Proectarea madifului ed Here re rete Og Vill Central pentrs arta EEE Eee HE eeEe ee 108 Di. Materiale le constructie PPE eee eete eee eee KX Gabitul SeEEHE HE ePEE EEE E-eeEe ee HaEEeECHEE EPH 427 XL Central pantru jo 138 Xi, Alfabetizarea _. 187 XI, Matematic’/Jocuri manipulative SEE ree reer ere eereeeeH reRIV ere Mugla orereerreterneereeereeeeeeeeeree rece 475 XV. Mediusl exterior XVI. Nisip si apa XVil, Stiinge naturafe Bibliografio Z Eee eee eee _ 218 Publicatii ale CRI viMULTUMIR! Dorim s& multumim dui GEORGE SOROS pentru sprijinul acordat la elaborarea acestei programe de lucru gi intregului proiect. Este remarcabil faptul c& si-a dedicat timpul si energia revizuind planu! si cadrul conceptual al acestui project. Astfel, domnia sa, gi-a manifestat convingerea c& primii ani de viat ai copilului sunt important Nu ne-am fi aventurat fra Liz Lorant, care a crezut in acest vis si ne-a ajutat tot timpul Admiram devotamentul ei fat& de familiile $i copii din noile democratii europene. Umorul ¢i a intre{inut voia buna si inleligenta sa a adus claritate viziunii noastre. Apreciem interesul personal al ui Sarah Klaus. Ba ne-a mentinut pe drumui cel bun si ne-a ajutat la implementarea acestei metodologii in intrega Europa F&r& umorui, ajutorul gi tenacitatea echipei executive de la Children's Resources Intemational (CRI), sub conduceréa Pamelei Coughlin, acest document nu ar fi devenit realitate. Trebuie s&-i multumim Juliei Empson si Carolinei Rutsch pentru tot ajutorul ior. Formarea si dezvoltarea schitei programei de ucru Soros este rezultatul coroborairli a numeroase eforturi si dorim s4 multumim tuturor pentru sprijinul, eneraia si daruirea manifesiata fat& de project. Bogatele traditii din Europa Central si de Est si din tBrile fostei Uniuni Sovietice au desavarsit cuvintele scrise in aceast& lucrare. Apreciem sincer munca extrem de dificila si daruirea coordonatorilor de program $i consultantitor de specialitate care au facut ca acest project s4 aibé un succes mai mare dec&t ne-am fi putut imagina Cadrul conceptual al document de cre CRI beneficiing de asistenta doamnelor Dinah Helier si Judy Rothschild Stotberg, a fost realli Mai multe persoane gi-au adus contributia a dezvoltarea continutului. Printre acestea se numara Elanor Cato Neal Fitzpatrick Adelie Jacobs Tawara Taylor Nanoye Hssaltine Sylvia Thompson Liz Kuhiman Jim We Suzana Kirandziske Adresm muttumiri personaluiul §eotii Greenacres din Rockville, Maryland $i Scolii Beauvoir din Washington DC care ati contri cu multe idei ia alc&tuirea acestei iucrri. Muitumim Scolii Beauvoir pentrs cai ne facem poze in claseie or. xu permis & viilustratiile au fost create de Jean Iker, fosta profesoara de desen la Scoala Beauvoir. Apreciem abilitatea ei de a transforma cuvintele tn desene gi de a surprinde stilul naiv ai copilufui mic Datorém multumiri tuturor trainerilor din statele Unite care au célatorit in cele nouasprezece tari care particiné in programul Step oy Step si care au contribuit fa elaborarea acestui docurnent cu idei, povesti, fotagrafii gi experienta lor. De asemenea, dorim s&-i mul{umim Lindei Harteker pentru asistenta acordaté pentru editarea acestui document intr-o perinada foarie scurta de timp Kristen A. Hansen Roxane K. Kaufmann Kate Burke Walsh villINTRODUCERE Acest document a fost creat ca parie a Programului Step by Step. El descrie metode utilizate in clase de copii cu varste intre 3 si § ani care au fost initial dezvoltate ca un ghid pentru 19 t&ri din Europa Centrala gi de Est gi tArile din fosta Uniune Uovietica Partea intai, Gandirea orientaté dupa necesitatile copilulul, este o introducere a programului Step by Step descris in lucrare. Capitolut | prezinté abordarea filosofic& si baza conceptual gi teoreticé a confinutului. Capitolul descrie scopurile programului si detaliaza stadiile de dezvoltare ale copilului Partea a doua, Predarea orientaté dup& necesitatile copilului descrie rolurile educatoarelor gi familiilor in implementarea claselor orientate spre dezvoltarea copiluiui. Metodele specifice de implicarea a familiei in educatia copilului sunt descrise pe larg in capitolul ill, Capitoiul IV ciscuté modalitatile de @ construi sentimentul apartenentei la comunitate in clasa gi in scoala Capitolul V specific’ metode de observare, inregistrare si utilizare a informatiilor legate de dezvoltarea copilului Capitolul VI globalizeazé intreaga sectiune prin discutarea modului de planificare a unei programe integrate pentru copil Partea a treia, Invatarea orientaté’ dupa necesitatile copilului care include Capitolele VIII-XVIll, ofera 0 privire generalé asupra mediului de invatare gi pune in discutie, in detaliu, fiecare din cele 10 centre de abtivitate. Acestea sunt: ard, materiale de constructie, gatit, joc de rol, literatura, matematic’ jucarii manipulative, muzied, joc in aer liber, nisip gi ap, stiint&. Sunt descrise: rolul educatorului, materialeie necesare pentru a organiza centreie, activitati specifice gi proiecte Fiecare capitol ofer cititorului idei concrete, clare despre felul in care sunt create si impiementate clasele orientate spre nacesitatile copilului astfel incAt sé promoveze practici gi principii democratice. Pentru o utilizare mai facil sunt incluse exemple de formulare, rare gi liste. Aceasta carte a fost scris de profesori experimental pentru a fi imediat apiicabila in clasePARTEA i GANDIREA ORIENTATA DUPA NECESITATILE COPILULUI1 INTRODUCEREA, CONCEPTELE Si BAZA TEORETICA A PROGRAMULUI Introducere Pe parcursut intregii vieli, indiferent unde triesc, copili de azi se vor confrunta cu schimbari socio-politice, ecologice, stiintifice, tehnologice, industriale (afectand piata muncii) etc. Astfel, finand cont de schimbérile rapide din lumea de azi, educarea dorintei copilului de a invata permanent a devenit un imperativ. Pentru a pregati copii s& se autoeduce, Programul Soros. le oferé un fundament de atitudini, cunostinte gi aptitudini vitale ajutandu-i in intampinarea inceroarilor de zi cu zi sia color preconizate pentru secolul XX). De asemenea, prin acest program se recunoaste, pretuieste si incurajeaza dezvoltarea caracteristicilor necesare in aceste timpuri in necontenita schimbare. Dintre acestea enumeram capacitatea de a prevedea ¢i influenta schimbérile de a gandi critic si de a exprima optiuni de a gsi si rezolva probleme de a fi creativi, imaginativi si_inventivi de a fi preocupati de comunitate, ar& si mediut inconjurator Programul Soros este destinat copiilor de 3-6 ani si familillor lor. Programa imbin& anumite practici europene existente, fagate de educatia in prima copildrie cu alte dimensiuni cum ar fi individualizarea experientelor. Menit s& satisfacd necesitatile specifice fiecdrei tari gi traditille sale culturale, acest program are anumite caracteristici care vor fi aplicate in fiecare institutie a Programului Soros, Aceste caracteristici sunt © asigurarea de experiente individuale de invajare pentru fiecare copil + sprijinirea copilului in a-gi exprima optiunile printr-o activitate planificata si in cadrul centrelor de activitate © accentuarea participaiii familia’ Conceptele programului Step by Step Programa Soros se bazeaza pe corvingerea o& dezvoltarea optima a copillor este asigurala prin implicarea lor intrinseca in procesul educational. Crearea unei ambiante bine organizate incurajeaz’ copii s8 exploreze, s4 aiba inifiative si s& creeze. Echipa de educatori trebuie s& urmareascd dezvoltarea copilulu’ gi s& furnizeze materiale pentru invatare. In plus, rolul echipei este s stabileasca {eluri corespunzatoare pentru fiecare copi! in parte si pentru grupa de copii in ansamblu, s& rSspunda intereselor copiilor, s& respecte personalitatea fiecarui copil, s& mentina treazA curiozitatea copiluiui mic gi s8 stimuleze invatarea cooperant.4, ncepiele si baza teoret Modalitati de abordare ale educatiei pregcolare in ceea ce priveste educatia timpurie, exist doud modalit&ti de abordare fundamentale ale procesulul educational pentru grupele de varsta de 3 pana la 6 ani, Prima este abordarea behaviorist, care consiceré o& conceptele nu au ca punct de origine copilul si nu iau nastere spontan. Toate conceptele trebuie impuse copilului si insugite de acesta, O clas’ behavioristé este axaia pe educator si se bazeaza pe o instruirs explicit care umple mintea copilul, aga cum se umple un container in timp. Rolul educatorului este aceea de a prezenta a datele spe r-0 maniera prestabilita Adesea aceste date sunt analizate cu grijé, impartite pe sarcini gi predate copilului pe secvente. Educatorul este vazut ca fiind detinatorul informatie’; iar rolul lui este de a impartasi aceasta informatie copilului, In cadrul acestei abordari, se agteapt& ca un copil s& stépaneascd o sarcina prin exercitiu i practic’ pentru a putea trece la etapa urm&toare. Reaclia corecté este adeseori stimulat prin exercitiu gi recompensare. Abordarea behavioristé implica, de asemenea, evaluarea atenté din partea educatorului a calitati informatilor detinute de copil si o reevaluare inainte de a trece la etapa urmatoare. Exist mai muite programe analitice prescriptive care au fost elaborate in scopuri comerciale pentru aceasté abordare care includ planuri de lectie, activitéti, evaluairi si liste de verificare a dezvoltarii pe care educatorii le pot folosi in clasele lor (Seefeldt, 1994). Printre behaviorigtii influenti se num&r&: John Watson, Edward Thorndike si BF. Skinner. Prin contrast, Programul Step by Step utilizeaz8 abordarea bazatA pe nivelul de dezvoitare. Perspectiva bazata pe nivelul de dezvoltare ofera cadrul unei mai bune ‘intelegeri si aprecieri a cregterii naturale a copilului. Sunt acceptate conceptele care stipuleaza c un copil mic: ° Invaté activ, acumuland constant noi informatii despre lumea inconjurataare, prin joo ® Trece prin stadii de dezvoltare previzibile * Este dependent de aifii in ceea ce priveste dezvoltarea emotionala si cognitiva prin interactiunile sociale * Este un individ unic care cregte si so dezvoita in ritmuri diferite. Abordares bazaté pe nivelul de dezvoltare are ce fundament in primul rand teoriile lui Jean Piaget, Eric Erikson si 1.8. Vigotsky. Piaget si Vigotsky vad copilul ca un organism biologic. Totusi, ei au conceput teorii difarite in cea ce priveste influenta naturit si societStii asupra dezvolt&rii, Glassman (19@4) face urmétoarele consideratii asupra filozofiei acestor doi educator! «Exist doua linii de dezvoitare - naturalul gi socialul - care interactioneazé continuu in dezvoltarea gandiril, Fiecare este esentialé pentru dezvoltarea cognitiva » Dezvoltarea cognitiva este initial re: mediu; in timp, copilul devine cap plan mental, prin refiectia interna, « Ritmul devoitarii individului este influenfat de mediut social + Dezvoltarea cognitiva implica transtormari majore, calitative In gandire sitatul experientei directe intr-un anumit pil de @ constientiza experienta lui, pe Piaget crecie cA un copil in cregtere trece printr-un num&r de etape. Prima este etapa senzorio-motorie, care intervine in psrioada dintre nagtera gi aproximetiv doi ani Urmatoarea este etapa operatiilor concrete, intre doi si unsprezece ani, A treia etapa 2conceplale si baza teoretieg @ pregramutul este etapa operatillor formale care incepe cu adolescenta timpurie. Pentru Vigotsky, gandirea este radical transformat c&nd 1) copilul devine capabil de comunicare lingvisticd gi 2) instruirea 7! face pe copil sé fie constient $i capabil s4-si controleze propriile ganduri Teoria tui Erikson de dezvoltare psiho-socialS vorbeste despre o serie de 3 stadii care se manifesta pe anumite grupe de varsta gi definesc relatia individului cu mediul social Erickson vede dezvoltarea snétoasa ca 0 rezolvare @ conflictelor caracteristice unei anumite varste. De la nasiere pana la trei ani, cresierea este caracterizati de dezvoltarea increderii; de la unu la trei ani accentul cade pe dezvoltarea autonomiei; iar intre trei gi gase ani, individul incepe s& manifeste spirit de inifiativa. Aceste filozotii educationale largesc orizontul intelegerii procesului de dezvoltare a copilului gi furnizeaza idei importante pentru traducerea teoriei in practica, respectiv aplicarea acesteia in clase, Aceste filozofii ofer& educatoarelor un ghid de planificare a activit&tii cu copii, Cand teoria dezvoltarii este practicata in cadrul contextului istorie de educatie progresiva, copilul devine punetul de pomire in cadrul realiz3rii programei Aceasta trebuie s& defineasca clasa orientaté spre necesitatile copitului Trei caracteristici majore ale Programului Step by Step Programul Step by Step adopt& trei initiative majore pentru educatia timpurie constructivismul, practicile adecvate dezvoitirii gi educatia progresiva Constructivismut Constructivistii cred c& procesull de invajare apare pe masura ce copilul incearca $3 inteleaga lurnea inconjurétoare. invatarea devine un proces interactiv ce implic& copii adullil, alti copii $i medial inconjurétor. Copiii igi construiesc sau modeleaz& propria lor modalitate de infelegere a lumii inconjurateare. Ei inteleg ceea ce se intimpla tn jurul lor prin corelarea noilor experiente cu ceea ce au injeles deja. Jacqueline si Martin Brooks(1993) desoriu acest proces astfel “Foarte des intiinim un obiect, 0 idee, o relafie sau un fenomen care nu ne sunt tocmai clare. Cand ne confiuntéim cu datele si perceptile initial discrepante, noi fie interpretim caea ce am vazut conform cu setului actual de reguli de injelegere $i ordonare a lumii pe care ni |-am format, fie generdim un nou set de reguli care explicd mai bine ceea ce percepem. In ambele cazuri perceptile si regulile sunt permanent angrenate intr-un mare dans ce modeleaza intelegerea noastr’.” Exempiul urmétor liustreaza invatarea constructivisté. Un copil a c&rul familie are un caine merge cu magina cu périntii tui. Ei trec cu magina pe lang o vac& aflaté pe camp. Copilul araté cu degetul si spune “Caine”, Printii fi soun c nu este un caine ci © vaca $i c& vaca este diferita de cine. Noua informatie este configurati in functie de ceea ce se cunoaste deja iar apoi se fac ajustarile mentale. Desi copiii trebuie s4-si construiasca propria lor intelegere, cunostinfe gi invatare, rolul adultului ca facilitator $i mediator este esentiai. Echipa care-! invala pe copil trebuie sa ofere instrumentele,materielele, suportul, ghidarea gi interesul pentru a maximiza oportunitalile copiluiui pentru a invata Adecvarea la stadiul de dezvoltare Programa adecvata stadiului de dezvoltare se bazeazé pe cunoasterea stadillor de dezvoltare ale copilului; infelegerea faptului o& tofi copili progreseaz’ trecand prin stadii de dezvoltare comune si in acelagi timp fiecare copil este o fiint& unica si individualé. Echipa de educatori trebuie s& aib& cunostinte despre cresterea si dezvoltare tipicd a copilului pentru a pune la dispozitia acestora un sir realist de materiale si activitati de inv3tare, Echipa trebuie s8 supravegheze gi s4 preconizeze diferentele dinire aptitudiniie gi interesele speciale manifestate de copili de acseasi varsta (Seefelt, 1994; Bredekamp, 1993). O programa adecvata stadiului de dezvoltare include activitati bazate pe interesu! copilului, mivelul cognitiv de functionare si maturitatea lui social gi emotionaia. Asemenea activitét! fac apel la curiozitatea natural a copilului, plécerea experientelor senzoriale si dorinta de explorere a propriilor idei Un program adecyal stadiului de dezvoltare este menit s& ajute copilul in a-gi raspunde propriilor Intrebari. Cand copilu! pune intrebari, interesul, motivarea gi atentia vin de la sine. Rolul profesorului este de 2 g&si modalitati de a ajunge la raspunsurile care-| satisfac pe copil faré a simplifica prea mult intrebarea gi f8ré a4 supraincrca cu informatie. Prin practici adecvate stadiului de dezvoltare educatorii pot g&si o cale de mijloc care satisface si extinde o situatie de invatere. Educatia progresiva John Dewey, recunoscut ca parinte al educatiei progresive, a subiiniat 04 educatia trebuie privité ca un proces de viel si nu ca o pregatire pentru viata viitoare. Dewey(1938) argumenteazé cé educatia ca pregatire pentru viata adulta, “diminueazé inerenta efervescenia si curiozitate a copilului la venirea in scoala si exclude preocuparea siudentilor pentru interesele gi abilitatile lor prezente in favoarea unor nofiuni abstracte legate de ceea ce ar putea s& {i intereseze in ani vitor" Noi credem c& educatia axat® pe interesul copiluiui realizeazd ambele metods si reounoaste faptul 2 aceste puncte de vedere nu trebuie neaparat s4 se excluda reciproc. Practicile de educatie progresivé sunt construite pe principilie dezvoltérii gi constructivismului. Acest tip de educatie favorizeaz& oxistenta unui mediu de invatare care dezvolt& aptitudinile gi interesele individuale ale copilului acceptand importanta invaxSnii in grupuri mici Individualizarea experientei de invatare Echipele de educator Step by Step pun bazele atitudinil copilului de 2 deveni adulti activi, influenti, preocupati de soarta celorlalti, pregatit! s& aibé un impact asupra tumii in care traiesc. Educatorii sunt interesafi de “aici si acum” in ceea ce- in privaste pe copil. Ei implementeaza acest obiectiv punand accent pe joc gi individualizare. Individualizarea este obtinuta prin respectarea elapei prezente de dezvoliare a copiluiui si planificarea unei serli de activitalj care 88 asiguire 0 experienta de succes pentru fiecare copil. Abilitalea de a individualiza implic& cunostinte referitoare ia ile de dezvoltare a copiluluf gi legate de: snatatea, cresterea fizicé, emotionala si 4Introducerea. conceptale $i baze teoratic’ a progranuly) cognitiva a acestuia. Este vorba de un proces al deciziilor in care educatoarea observa Copilul, evalueaza ta ce punct se afl acesta in zonele semnificative aie dezvoltarii si actioneaz& asifel incdt s& obtina un raspuns particular caracteristic etapei de dezvoltare in care se g&seste copilu! “Individualizarea va fi reflectat& in primul rand prin orar care irebuie s& asigure fiecérui copil timp pentru activitate si odin’. Astfel, mobilierul, materialele si modul de aranjare a clasei trebuie sa fie in directé concordanta cu un anumit stadi de dezvoltare. Modul de prezentare a activitatilor trebuie sa-i antreneze pe copii intr-o permanenta competifie care sé-i stimuleze $i Sd-i ajute sé cunoascd gustul succesului, Individualizarea este un abiectiv important de care trebuie s& Se find cont permanent deoarece influenfeaza calitatea activitatii desfagurate in clas. Astfel, problemele de comportament vor disparea, lar procesul instructiv- educativ va progresa” (Saifer, 1990, p.46) De ce este necesara individualizarea? individualizarea coreleaza stadiul de dezvoltare, capacitatile gi necesit&tile fieczrui copil cu obiectivele principale ale echipei de educatori. Cand ea reugeste, copiii au o parere buna despre ei insisi si devin mai performanti. Aceasta perspectiva asupra invatérii ii ajuté pe copii s& abordeze experiente noi cu mai mult cura Clasa axaté pe necesitétile copilului fevorizeaz individualizarea, Mobiligrul, materialele si aranjarea clasei favorizeaza cregterea fiec&rui copil, iar activitatile alese sunt relevante pentru dezvoltarea copilului. Copili individualizeaz’ pentru ei ingisi atunci cnd aleg un anumit centru de activitate sau un puzzle de cinci piese in looul unuia de douasprezece. Individualizarea cere de asemenea ca educatoarea s4 creeze activitati care sa-l facd pe copil sé se simla implicat gi stimulat. Este posibil s& Imbundtatim tehnicile de individualizere necesare in clas. Educatoarea poate schimba sau adapta materiaiele dupa nevoie. in urma unei atente observari a copilului gi avand grijd ca planificarea activitatilor sa fie flexibila gi interesant&, Pentru a maximiza gradul de individualizare majoritatea activitatilor se vor desfégura in arupuri mici. Orarul zilnic trebuie s& altemeze activitatile cu odihna {inand cont de nevoile fiec&rui copil Individualizarea este o parte importanté a programei axate pe necesitatile copilulus pentru c& ajut& educatoarea 98 devina mai eficienta Centrele de activitate permit copillor s& se impiice in individualizare bazandu-se pe interesele gi ebilitétile proprii. In centrul de arté, spre exemplu, un copil rupe hartia in timp ce altul foloseste foarfeca pentru a tdia forrne complexe. In centrul de juctrii Manipulative, un copil alege un puzzie de lemn format din 4 piese in timp oa aitul alege un puzzie de carton format din 25 de piese, Educatoarea observa acesti copii gi isi noteaza date despre evolutia lor. In timp, ea ofer’ copiilor materiale mai interesante, mai complicate sau daca este necesar ajuta direct ia formarea unei anumite abilitati Cand experienta pregcolaré este individuaiizaté copiii pol cregie gi se pot dezvolta in ritmul propriu. Clasa Step by Step este un mediu dinamic, in permanenté schimbare, cu materiale si experiente gandite pentru a corespunde interesului individual al copilutui si stadiilor de dezvottare. Echipa de educatori faciliteaz’ si planificd spatiul in clas, iar activitélile sunt proiectate asfet incat s fie adeovate nivelului de dezvoltare al fiec&rui copil. Planul zilnic include © varietate de activitéti pentru copil: in grupuri de lucru mici, sarcini individuale, sub supravegherea educatoarei sau fér& supraveghere. Copilul va avea 5Introduceree, conceptele si baza teoreticé a programultu timp s&-i selecteze activitatile; iar acest iuoru Zi ajut& sé invete s& fac alegeri $i s&-gi dezvolte propriile interese gi aptitudini. In clasele Step by Step se incurajeaz’ posibilitatea de a cota, de a rezolva prableme, de a comunica cu alte persoane din acelasi mediu si de a urmar! obiectivele individuale. Centrele de activitate in cadrul Programului Step by Step, aranjarea sali de clasa va fi facut in aga fel Incét s&-1 incurajeze pe copii opteze cu privire la activitatile pe care le vor desfasura. Fiecare sala de clas va avea mai multe centre de activitate care contin materiale difente pe care copili le vor explora gi cu care se vor juca. Centreie de activitate pot varia de la clasa la clasa, insé principalele centrele sunt: fe AME 2 Materiale de constructie © Bucatarie “ So Soc.de rol 4s Alfabetizare Sve. Matematica/Jucarii manipulative _ 8 Muzica 3 6 Jocin aer liber ? » — Nisip si apd re Stine Centrul de activitati artistice va incuraja copiii sa-gi dezvolte gi s4-gi descopere creativitatea, s& se distreze cu materiale noi gi s4 experimenteze tactil. Materialele din aceasta zona pot cuprinde: vopsele, hartie, foarfeci, cretd, creioane, tesaturi, resturi de materiale pentru tipit si colat, Se pot ed&uga numeroase materiale naturale, inclusiv lemn, frunze si nisip. Acest centru incurajeaza creativitatea, comunicarea (verbal si non-verbal), increderea in sine, dezvoltarea micro gi macromotorie gi deprinderile intelectuale. Centrul pentru activititi de constructie va confine materiale de diferite dimensiuni si forme pentru crearea unor structuri imaginate cum ar fi orage, cladiri, ferme gi gradini zoologice. Acesta se constituie intotéeaune inir-un colt activ al sali, Copifi invaté multe lucruri construind, Se dezvolt& inclinatia pentru matematic&, se extinde gandirea si cregie capacitatea de a rezolva probleme. Se face apel la creativitate gi astfel crests capacitatea de concentrare. in acest centru se pot adauga multe obiecie aduse de copii gi educatori, inclusiv masini, camioane, animale, cameni, avioane, tesaturi pentru acoperirea clAdirilor gi orice alte materiale considerate utile de c&tre copii, Bucatéria oferd copiluiui posibilitatea de @ experimenta activitati stintifice, de a gusta diferite preparate, de a manca o mAncare pe care au preparat-o singun 3i de a intelege concepte matematice cum ar fi nAsurarea, Activitatile desféiguraie In bucatérie le ofera copiilor ocazii de socializare, de 2 Invaia 4 impart cu alti si de a lucra pe perechi Luerul in bucdtarie asiguraé numeroase pritejuri de invatare @ unor concepte de baza. Educatoarele pot discuta cu copili despre culori, numere, forme, nutrifie gi concepte stiintifice. Gatitul ofera adevarate experiente de viata pentru copil Centrul pentru jocul de rol va contine costumatii si alte articole care fi vor incuraja pe copiii s& dramatizeze ceea ce vad in viata de zi cu zi, ajutandu-i s& inteieaga lumea 6Introducerea, concept 12 $1 baza teoreticd a pro Inconjuratoare gi sé-g/ asume diferite roluri. Obiectele din acest centru vor fi alese de echipa de educator gi pot include: obiecte pentru spalat intr-o s&ptamana, obiecte pentru jocu! de-a astronaut sau de-a circul, obiecte folosite fa ingrijirea animalelor intr-o alt sptamané, in functie de interesul manifestat de copii Centrul de alfabetizare include c&rti si materiale pentru activitati de auditie gi scriere. E © zona linigtité unde copiii se pot ageza si privi carlile sau pot asculta lectura educatoarei sau 2 unui parinte, igi pot citi unul altuia. Literatura va fi o activitate zilnic& in Programul Step by Step gi copiii vor fi invitati s&-si creeze propriile cBrti, s& ie citeascé celorlalti, sé inventeze istorioare, sé le puna in sceng si s& asculte o varietate de povesti Centrul pentru matematica/manipulative contine materiale care se pot desface si apoi pot fi asamblate ia loc, cum sunt puzzle gi mici materiale de constructie. Aceasté zon’ are gi jocuri care ji ajuté pe copii sa invete s& numere, s& facd asocieri gi clasificari; s&-gi creeze propriile jocuri gi sé-gi exerseze deprinderile de limbaj. Activitatile din acest centru ajuté copili s&-si dezvolie calit&tile individuale, mugchii mici si coordonarea vizuala cu migcarile miinilor. Abilitétile sociale se dezvolté prin utilizarea in comun @ materialetor, negocieri gi rezolvari de probleme. Muzica poate fi utilizaté pe parcursul unei zile pentru o mai buna inlegrare a activitatilor. Cantatul, miscarea, batutul din paime, dansul, instrumentele muzicale si ascultarea linistit& vor fi activitati permanente ale programului zilnic. Muzica ajuté la modelarea simturilor, detectarea ritmurilor, numérare si rime. De asemenea, ajut& la int&rirea grupelor de mugchi mari si mici gi oferd posibilitaies dezvolt&rii creativitat Centrui de activitafi in aer ber este 0 componenta nelipsité a orarului zilnic. intregut procas educational din interior se poate desfasura ia fel de bine gi in aer liber. Copili se pot socializa, pot invata s4 aprecieze natura, pot s4-si dezvolte aptitudini stiintifice gi matematice. De asemenea, igi solicité musoulatura tot mai mult Prin jocul de rol si activitatile de grup se stimuleaz& creativitatea in acest centru. Anumite activitati specifice ca: luarea mesei, gatitul, gr&dindritul, desenui si pictura, purierea in scend, jocul cu zapad, cu noroi si apa pot s& alba loc afar, Excursiile la agezdmintele comunitalii ca $i piala sau unitatea de pompieri suni experiento de invatare mult gustate de copii. Imprejurimite oferé copiilor multipte posibilit&ti de activitate prin care ei pot s& invete despre mediul inconjurator gi care fi fac s-s) Inteleaga locul in lume. Zona exterioar’ este privita ca o extensie 2 sailii de clas si activitaiile in aer liber sunt planificate la fei de atent ca caie din interior Centrul de activitate cu nisip gi apa, atat in interior (la mesele cu nisip si apa) cét gi in exterior, in cutiile cu nisip si apa, vor fi insufletite de prezenta copillor care invaté Aceste zone ofer& copiilor multiple ocazii de a-si exersa perceptia senzoriala, creativitatea, gandirea $i capacitatea motric’. Materialele utilizate in acest centru sunt lopatele, site, painii gi galetuge, In cadru! acesiui ceritru copii isi dezvolté conceptele materiatice si stiintifice si creativitatea. Centrul activitatilor gtiintifice poate fi utilizet pentru a reflecta in mod direct interesul copilului pentru fenomene naturale si obiecte care se gasesc in natura. Educatoarea poate amenaja un loc in clas& pentru a expune si pentru a putea explora aceste “comori’ interesante. Pentru a raspunde interesului copiilor, schimbarilor anotimpurilor 7Introducsree, conceptele si baza teoretica a programuti gi studiilor tematice acest centru va fi in permanenta schimbare. Proprietati fizice ca magnetismul, apa, si legile gravitatii pot prezentate prin intermediul acestor materiele. invatarea se face prin insugirea unor elemente stiintifice de mediu gi naturale pe masura ce copii exploreaza natura, plantele, copacii si animalele. Rolul educatoarei este de a pune accent pe caracteristicile prosesulul stiintific. Materialele din diferite zone vor fi folosite in comun gi in alte centre. De exempiu animalele de plug pot fi mutate de c&tre copii de pe mesele de joc in zona cu materiale de constructii dac& ei construiesc 0 gradina zoologica gi au nevoie de animate. Echipa de educatori va schimba maieriaiele din centrele de activitate pe parcursul anului, astfel incat acestea s& corespundd interescior gi dezvoltérii copillor. Activitatite aditionale pot fi interschimbate in sala de clasé sau adaugate in limita spatiului disponibil, Unele dinire acestea includ instrumente muzicale, de bucatérie, de prelucrare a lemnului, anumite proiecte stiintifice si evenimente speciale. Echipa de educatori are réspunderea credirii acestei ambiante, incitind la conversatie stimuland curiozitatea copiilor si observandu-i pentru @ putea adapta planurile gi activitatile in functie de nevoile progresive ale acestora, Activitatiie individuaie 3i in grupuri mici vor fi planificate de-a iungul unei séptamani astfel incat 84 se focalizeze asupra unor sarcini specifics identificete de echipa de educator si familie. La intrarea jn sala de clasa a Programului Step by Step parintii vor sesize energia care se degajd si modul in care se desfasoara procesul de invalare in timp ce copii vorbesc, negociaz’, exploreaza, fac alegeri si isi insugesc deprinderile necesare pentru a creste si a se transforma in cet&teni creativi si productivi Participarea familiei Accentul pus pe participarea famitiei in cadrul Programutui Step by Step este gi elo particularitate unica. Prin Programul Step by Step se emite convingerea ca famille au cea mai mare influent& asupra copiltar si c& ele sunt educatorii lor primari. Familille doresc bineis copiilor ‘or, urmarind ca ei s8 devind ceiateni realizati gi piini de succese. De aceea, familiei trebuie s4-i fie permis s& joace un rol indispensabil in procesul educational si sa ofere ajutor la dezvoltariea experientelor de asimilare si invatare din cadrul programului, Programul Step by Step va cromove participares familiei in modalitéti variate, Metodele vor varia de la centru la centru si de fa familie la familie in functie de diverse circumstante individuale si comunitare. Cu toate acestea, familiite vor fi incurajate s& se implice in toate sectiunile programului Camera familiel Fiecare centru va avee o Camera a Familii unde membrii familiei s& poat& avea intrevederi cu educatorii, 88 poata imprumuta materiale, s& poatd afla date despre progresul copilului, despre sénatate, disciplina si alte subiecte de interes, Aceasta camerS va fi utilizaté pentru intrevederi gi discutii cu p&rinti, Famillile vor fi Intotdeauna binevenite la centru pentru a-i ajuta pe copii, pentru @ contribui le diferite activitati si pentru a se Intaini cu echipa de educator, Ele vor fi incurajate s& se aiature activitélilor copiilor din grupa gi s& imparlagesca acestora idei legate de inclinatille si ‘experienta proprie, Membrii familiei vor fi angajati ca ajutoare de educatori pentru a completa posturile de ajutoare de educator gi vor fi incurajati sé-si ofere servicille in clas’, 8A construlascd echipament, sa ajute la organizarea de excursii in imprejurimi si la activitati care Ii intereseaza gi fa care pot participa 8Introducerea, conceptale si baze teorsticé a programuly) Comunicarea intre echipa de educatori gi familii va constitui 0 activitate importants @ programului, Aceasta poate lua diferite forme, cum ar fi: notele, jurnalele de acasa si de la grAdinité, convorbirile cu familiile, c&nd copili sunt adusi sau luali de la gradinitds sedintele cu parintii, grupurile de sprijinire a p&rintilor, precum gi altele. Echipa de educatori va face vizite la domiciliu gi va organiza lectorate cu parintii sau alti membri de familie pentru a discuta progresul copiilor lor in cadrul centruiui gi pentru a dezvolta strategii de stimulare a invari si de fixare a conceptelor acasé Comitetul de Consultanté Familiala Un alt element ai Programului Step by Step este Comitetul de Consultanté Familiala, comitet care va discuta operafiunile proiectului impreun& cu echipa de educatori Comitetul va fi constituit din parintii copiilor inscrigi in program gi va putea include si alti membri ai comunitatil. Programul Step by Step va include o Evaluare a Necesitatiior Familie (ENF) pentru fiecare copil. Aceasta va fumiza un profil general sau o imagine generala a fiecdrei familii care este deservita de proiect Pe scurt, intentia Programului Soros este s formeze o comunitate de sprjinire care are in centrul ei familia si care include echipa de educatori gi alti membri ai comunitatii Acest grup va crea o retea care planificé, comunic& gi discut& improuna diferite probleme. Ce sunt activitatile adecvate stadiuiui de dezvoltare? Asociatia Nationalé pentru Educarea Copiilor Mici (NAEYC), cea mai importanté organizatie din SUA care se ocupa de problemeie copilului mic, acord’ doua valente termenului de adecvare cu stadiul de dezvoltare (Bredekamp, 1987): adeovarea la varsta gi la personalitatea individual Adecvarea la varsta Cercetarea asupra dezvoltarii fiintei umane indic& existenta unr secvente universale previzibile ale dezvoltarii copitului in decursul primilor 9 ani de viet, Aceste schimbari privese dezvolterea fizic&, afectiva, social’ gi cognitiv’ a copilului, Cunoasterea evolutiei tipice a copilutui in acost interval de timp asigur educatorilor un cedru limitele c&ruia acestia pragatesc si planificd experientele (Bredekamp, 1987) Pentru a implementa aceasta dimensiune, echipa de educatori trebuie s& cunoasca in permanenta care sunt limitele normale ale dezvoltani, Educatoarele nu trebuie sé uite c, desi exista secvente de cresters pradictibile, ele nu au toc in aceeasi zi, s¥ptamana sau chiar luna, In mod inevitabil, vor exista diferente Intre copili dintr-o grupa Schemele de dezvoltare norr pe care fe puteti gsi ia sfargitul Capitolului I, descriu dezvoltarea mugchilor mari gi mici, abilititi comunicationale, intelegerea limbajului, limbajul vorbit, capacitéti cognitive, deprinderi de autoajutorare si sociale bazate pe cercetari fcute in Statele Unite ale Americii, Pentru a va integra perfect in planificarea acestei programe de lucru, schemele de dezvoltare trebuie verificate gi revizuite in mod regulat._Introducsrea, conceptele gi beze teoretiod a programulu) Cand activitatile desfagurate nu sunt in relatie cu factorii de dezvottare, ele duc la insuccesul si frusirarea copiilor. Activitatile Programului Step by Step vor oferi ocazii pentru succese gi nu pentru frustrari. Cu toate acestea, echipa de educatori nu poate face ca totul s& fi se paré ugor copillor; activitatile respective vor stimula abilitétile competifionale corespunzatoare nivelului de dezvoltare al fiec&rui cooil Adecvarea individuala Fiecare copil este o persoana unicé, cu 0 personalitate, un tipar individual gi un ritm propriu de crestere: de asemenea, copii au un sti! propriu de a invata si antecedente familiale unice. Atat programa de lucru, cat si contactele aduttilor cu copili trebuie s& lin cont de diferenele dintre copii. Procesul invatarii ta copili mici este rezultatul interactiunii dintre gandirea copilului si contactul iui cu materiale, idei $i oameni. Aceste contacte trebuie sé concorde cu abililatiie de dezvoltare ale copilului si in acelasi timp 88-1 trezeascd interesul gi capacitatea de injelegere. (Bredekamp, 1987,p.2) Adecvarea individual, solicitaé observatia atenta, permanent a copiilor astfel incat echipa de educatori s& stie care le sunt abilitétile, nevoile, interesele, caracteristicile temperamentale si de invatare. Este nevoie, de asemenea, ca educatoarea sa cunoasca in profunzime activitatile potentiale din fiecare centru de activitate al gradinitei Step by Step. Copiii stimulati in concordant& cu nivelul lor de dezvoltare vor fi satisfécuti si nerabdatori s exploreze noi activitéti gi domenii. Copii de la care se asteapté mai muit sau mai putin decat fe permite nivelul de dezvoltare, igi pot pierde interesul sau pot deveni plictisiti, nelinigtiti sau frustrati Individualizarea prin joc Jocul este inima unui program pregcolar de succes. Studille féicute asupra jocului araté c& acesta este o perte important din viata copiilor (Johnson, Christie, Yawkey, 1987). Jocul gi procesul de crestere sunt legate intra ole, asfel incat mediul copitului mic ofer& permanente ocazii pentru jooul liber Jocul poate interveni intr-o mare varietate de feluri: joc solitar cu obiecte, joc nestructurat, asociativ cu un alt copil; joc de rot interactiv si complex cu educator si copii; sau joc mai structurat pe grupuri pe masura ce copii cresc. Expertii sustin urmatoarele “Copii au nevoie 88 se joace pentru a-si dezvolta abilitatiie cognitive si motoni si pentru a invata despre lumea social si focul lor in ea. Copili isi dezvolté abilifatile sociale prin interacjiunile cu cei de aceeasi varsté: Ei invaté ce sunt regulle, cum se fao regulile si ce Inseamna drepiate si justitie. Ei invaf& cum sé coopereze $i cum 88 fie generosi. EF invat’ s& aiba incredere in ei Ingigi prin reugita in incercari pe care si ie stabilesc singuri, prin interactiunea cu alfi copii si prin st8pénirea unor elemenie de natura personal, fizic&, intelectual si social.” (Frost si Jacobs, 1995, p.47) Echipa de educatori va incuraja jocul in spatiul liber sau inchis din centrele de activitate. Aceste centre, cu o programa bazal& pe o experient& reala si tangibil& vor intampina interesele copilulul, infelegerea lui, mediul lui de provenienté, ducand la 10dezvoltarea aptitudiniior proprii Fiecare centru devine astfel un laborator de initiativa, imaginatie si creativitate pentru copii Centrele de activitate influenteaza aranjarea clasei, fr a limita o activitate la nivelul unui singur centru. De exempiu, papugile pot fi {cute in centrui de activitate artistic’ dar pot fi folosite in centrul de constructii, unde copii au amenajat o scend in miniatura sau in centrut jocurilor de rol, unde copii au hotarat sa foloseasc& drept scend o masé Prin utilizarea flexibil a materialelor se pune in practic’ ideea conform céreia interesele copiilor sunt cele care determina continutul programului Orarul zilnic le va permite copiilor s& foloseasca timpul gi diferite ocazii pentru a-si alege centrele de interes. La inceput, copili care nu au avut ocazia s& vada o dotare atat de variat§, ar putea sa doreascd 84 treacd rapid de la un centru la altul, Cu timpul, totugi, ei isi vor orienta interesul spre unele lucruri care ji intereseaz& in anumite centre. Copili se pot juca unde doresc, intr-un ritm propriu, alegandu-gi ei ingisi centrele preferate. Prin urmarirea interesuiui copilului, adult’ fac posibil genul de joc care este necesar copilului din punct cle vedere cognitiv si emotional, Stanley Greenspan, un psiholog de copii care a studiat nevoile emotionale ale copiilor de-2 lungul anilor, este avocatut conceptulul de “timp de stat pe jos” cu copilul atat de catre educatori cat gi de parinti (Greenspan, 1989). Prin petrecerea unui anume timp cu copilul stand jos, pe podea parintii $i educatorii pot s& participe in activitatea copilului permitand acestuia s& conduca gi sd ghideze jocul Materialele din centre ji stimuleaz& gi ti provoacé pe copii sé-si foloseasca toate simturile in timpul jocului. Prin experimentarea, investigarea si descoperirea proprie copiii vor incerca idei noi, vor culege informatii pe cai care fe sunt mai fa indemand Astfel, copii igi dezvolté obiceiul de @ identifica si rezolva probleme, de a gandi critic, de a alege gi de a elabora concepte. Va exisia un zumzait in timpul activitaiiior in centre, caci copiii inieractioneaz’ In mod spontan cu colegii for. Pe masura ce acestia comunica intre ei si ou adultii, ei igi vor dezvolta aptitudini sociale. Jucéndu-se, copii igi vor dezvolta atat aptitudinile motrice la toate nivelurile, c&t gi coordonarea man&-ochi, Rolul echipei de educatari este de @ actiona ca mediatori, Ei vor gsi cdi de a extinde si de a stimula jocul prin intrebari deschise pentru a- incuraja pe copii sé gandeasca prin clarificarea unor neintelegeri, prin noi informatii gi materiale, prin organizarea de iesiri scurte care 88 stimuleze interesele copilulu gi procesul educational. Prin Programul Step by Step, educatorii care participa activ la modelarea unei situatii de joc vor aprecia mai bine rolul unui medi care contine ocazii gi perioade de joc. fu Aplicarea filozofiei progra O clas axatd pe necesitaitile copilului este construit& pe doud principli de baza: © Copii igi creeazd propriile cunogtinte prin experientele si interactiunite cu jumea care fi inconjoar’ * Educatoarea favorizeaza cregterea gi dezvolterea copilului cel mai bine prin dirijarea intereselor, necesitatilor gi calitatilor acestuia, aIntroduce! Clasa este un laborator unde copilul experimenteaza avand pe rand rolul de explorator, artist, prieien sau om de stint. Educatoarea este responsabila pentru transformarea clasei intr-un laborator, Ea este responsabild pentru organizarea materialelor astfe| incat s& incurajeze creativilatea si permanenta experimentare, descoperirea si rezolvarea de probleme. Educatoarele respect ideile copiilor si te utilizeaz’ pentru a modela programa Educatoarele interactioneazé cu copili pe m&suré ce acegtia lucreazA gi se joacd: ii invat& s aib& un comportament grijuliu gi 88 se ajute intre ei, observa i ascull& copiii in centrele de activitate. inregistreaza si evalueazé abservatiile si le utilizeazd pentru planificare $i individualizare. intr-un mediu In care educatoarele incurajeazA copili sa-si urmeze interesele, copilul igi dezvolt& un sentiment de importanta gi initiativa Educatoarea hotdraste atmosfera gi tonul clasei, Educatoarea personific’ calitatile pe care doreste s& le regasescA fa copii: empatie. implicare, entuziasm, curiozitate intelectual’, Educatoarea trebuie s8-3i aminteasca cA trebuie s@ iba mult umor. Exist puting lucruri care-| fac fa fel de fericit pe copil ca copil ca atunci cand se alaturé educatoarei cand aceasta scrie o poveste sau face o glum sau cand discula o noua preocupare. Educatoarea care comunic& entuziasmul ei copiilor face procesul de invatare interesant gi vital. Educatoarele prea distante gi autoritare fi pot speria pe copii gi le pot inhiba curiozitatea Atal copilul cat si educatoarea pot initia sau conduce activitati, Trebuie s& existe un schilibru delicat trebuie intre educatoare si copil: fiecare, pe rand, conduce, intreabé sau raspunde. Copili sunt incurajati s& alba c&t mai multe initiative in cadrul procesului de invatare. Expresia lor creativa este promovata $i pretuité. Educatoarele profita de interesul gi jocu! copillar gi le folosesc pentru a stimula gandirea si invatarea. Oferind posibilitatea contactulu! direct al copiilor cu persoane, materiale experiente reale, aducatoarea favorizeaza cregterea intelectualé a copilului Centrele de activitato ofsra posibilitatea alegeril domeniiior de invatare si materialeior. Temele $i proiectele sunt incurajate iar educatoarea le planific& pe beza intereselor copiilor $i le integreaza in centrele de activitate. Copii nu treduie niciodata obiigati s8 participe la o tem& sau un proiect care nu ii intereseaz&. Clasa trebuie aranjaté intotdeauna astfel inct sé ofere posibilitatea alegerii intre centre gi diverse materiale in clasa orjentaté spre necesitatile copiilor, acegtia pot © s&facd alégeri * s& se joace activ » s& foloseascd materiale cu muttipie posibilitéti 88 lucreze impreund gi 28 aib& grija unui! de celélatt sa-gi asume responsabilitati Abordarea Step by Step are obiective. Orarul zilnic ofera sigurantd gi posibilitatea de a prevedea si planifica, Materialele sunt adaptate dezvoltarii si au multiple utilizari Eduoatoarele observa copili comunic&nd unit cu alti sau fucrnd cu materialele gi asifel reugesc $8 le identifice puncele tari gi nevoile. Regulile clasei ajuta copili sa inteleaga cA grija fata de aproape este parte integrantd a activitatii scolare. 12