Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matematica Formule BAC
Matematica Formule BAC
ro
(a b) 2 a 2 2ab b 2
a 2 b 2 (a b)(a b)
a 3 b 3 (a b)( a 2 ab b 2 )
a 3 b 3 (a b)(a 2 ab b 2 )
(a+b) 3 a 3 3a 2 b 3ab 2 b 3
(a-b) 3 a 3 3a 2 b 3ab 2 b 3
a n b n (a b)( a n1 a n2 b b n1 )
Funcţia de gradul I
Definiţie:f:R R,f(x)=ax+b,a 0 , a,b R , se numeşte funcţia de gradul I
Proprietăţi:Dacă a>0 f este strict crescătoare
Dacă a<0 f este strict descrescătoare
A ( , ) G f f ( )
Funcţia de gradul II
Definiţie:f:R R,f(x)=ax bx c, a 0 ,a,b,c R se numeşte funcţia de gradul II
2
1
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
2
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
3
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
ac
Prop.:Numerele a,b,c sunt în progresie aritmetică b
2
(a1 a n )n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice:S n
2
Trei numere x 1 , x 2 , x 3 se scriu în progresie aritmetică de forma :
x 1 = u – r, x 2 = u, x 3 = u + r ; u,r R .
Patru numere x 1 , x 2 , x 3 , x 4 se scriu în progresie aritmetică astfel:
x 1 = u – 3r, x 2 = u – r , x 3 = u + r , x 4 = u + 3r, u,r R .
Progresii geometrice
Definiţie : Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale b n , b1 0 în care
raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant q, numit raţia progresiei
b
geometrice: n1 q ,q 0
bn
Se spune că numerele b 1 , b2 , , bn sunt în progresie geometrică dacă ele sunt termenii
consecutivi ai unei progresii geometrice.
Teoremă:şirul (bn ) n1 este progresie geometrică bn bn1 bn1 , n 2
2
4
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
x x
1. x 0, x R 2. x y x y 3. x x 4. x y x y 5.
y y
6. x a a x a, a 0 7. x a x (,a] [a, ), a 0 8. x y x y
Partea întreagă
1.x = [x]+{x}, x R , [x] Z şi {x} [0,1)
2. [x] x< [x]+1, [x] = a a x < a+1
3. [x+k]=[x]+k, x R, k Z
4. {x+k}={x}, x R, k Z
Numere complexe
1. Numere complexe sub formă algebrică
z =a+bi, a,b R , i = −1, a=Re z , b=Im z
2
z z
4. 1 1
z2 z2
5.z R z z
6.z Ri z z
Modulul unui număr complex: z a 2 b 2
Proprietăţi:
1. z 0, z C 2. z z 3. z1 z 2 z1 z 2
z1 z1
4. z n z 5.
n
6. z1 z 2 z1 z 2
z2 z2
Numere complexe sub formă trigonometrică
Forma trigonometrică a numerelor complexe:
b
z = r(cos t + i sin t ) ,r = a 2 b 2 , tgt ;r-raza polară;t-argument redus,t [0,2 )
a
M(a,b)-reprezintă imaginea geometrică a numărului complex z = a+bi
Operaţii:
z 1 r1 (cos t1 i sin t1 ), z 2 r2 (cos t 2 i sin t 2 )
z 1 z 2 r1r2 [cos(t1 t 2 ) i sin( t1 t 2 ) ], z n r n (cos nt i sin nt )
z1 r1
[cos(t1 t 2 ) i sin( t1 t 2 )]
z 2 r2
5
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
t 2k t 2k
n
z z k n r (cos i sin ), k {0,1, , n 1}
n n
Combinatorică
n!=1 2 n ,n N (0! 1) , P n n! ,n N
n! n!
A kn ,0 k n; k , n N , n 1 C kn , 0 k n; k , n N
(n k )! k!(n k )!
Proprietăţi:1. C kn C nn k ,0 k n; k , n N 2. C kn C nk1 C nk11 ,1 k <n;k,n N
Binomul lui Newton:(a+b) n C n0 a n C n1 a n 1b C nn b n
Termenul general:T k 1 C nk a n k b k , k 0,1, , n
Proprietăţi:
C 0n C n1 C nn 2 n (numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este
2 n ).
C 1n C n3 C n5 C n0 C n2 C n4 2 n 1
Geometrie vectorială
Definiţie:
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie,acelaşi sens şi acelaşi modul.
Doi vectori se numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare:
AB BA
Definiţie:
Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă amândoi sunt nenuli şi
au aceeaşi direcţie. În caz contrar se numesc necoliniari.
Teoremă: Fie aşib doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul v , există , R(unice)
astfel încât v a b
AB ( x B x A ) 2 ( y B y A ) 2 -modulul vectorului AB
6
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
u x1 i y1 j , v x2 i y2 j u v x1 x2 y1 y2 , u x1 y1
2 2
Daca u, v 0 ,atunci u v u v 0
7
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Permutări
Definiţie:Se numeşte permutare de gradul n a mulţimii A {1,2, , n} orice funcţie
bijectivă : A A.
1 2 n
(1) (2) (n)
1 2 n
e
1 2 n se numeşte permutarea identică de gradul n.
Matrice
a11a12 ......a1n
a 21a 22 ......a 2 n
A= -matrice cu m linii şi n coloane; A (aij ) i 1,m
....................
j 1, n
a a .....a
m1 m 2 mn
8
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
t
A M n,m (C ) -reprezintă transpusa lui A şi se obţine din A prin schimbarea liniilor în
coloane(sau a coloanelor în linii).
Dacă m = n atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n şi are forma
a11a12 ......a1n
a 21a 22 ......a 2 n
A= - A M n (C )
....................
a a .....a
n1 n 2 nn
100 0 000 0
010 0 000 0
In = -matricea unitate de ordinul n ; Om ,n = -matricea nulă
000 1 000 0
Proprietăţi ale operaţiilor cu matrice.:
1)A+B=B+A , A, B M m,n (C ) (comutativitate)
2)(A+B)+C = A+(B+C) , A, B, C M m,n (C ) (asociativitate)
3)A+ Om ,n = Om ,n +A = A , A M m,n (C )
4) A M m.n (C ), ( A) M m,n (C ) a.î. A+(-A) = (-A)+A= Om ,n , A M m,n (C )
5)(AB)C = A(BC) , A M m,n (C ), B M n , p (C ), C M p ,q (C ) (asociativitate)
6)a)A(B+C) = AB+AC , A M m,n (C ), B, C M n , p (C ) (distributivitatea înmulţirii faţă de
adunare)
b)(B+C)A = BA+CA, B, C M m,n (C ), A M n , p (C )
7) AI n I n A A, A M n (C )
8)a(bA) = (ab)A, a, b C , A M m,n (C )
9)(a+b)A=aA+bA, a, b C , A M m,n (C )
10)a(A+B)=aA+aB, a C , A, B M m,n (C )
11)aA = Om ,n a 0 sau A= Om ,n
12) t ( t A) A, t ( A B) t A t B , t (aA) a t A, t ( AB) t B t A
Puterile unei matrice:Fie A M n (C )
Definim A 0 I n , A1 A, A 2 A A, A 3 A 2 A, , A n A n 1 A, n N
a b
Relaţia Hamilton-Cayley: A 2 (a d ) A (ad bc) I 2 O2 ,unde A
c d
Determinanţi.
9
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
a b
ad bc (determinantul de ordinul doi)
c d
Determinantul de ordinul trei(regula lui Sarrus)
a b c
d e f aei dhc gbf ceg fha ibd
g h i
a b c
d e f
Proprietăţi:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse;
2. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci
determinantul matricei este nul;
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii(sau coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice atunci determinantul său este nul;
5. Dacă toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite cu un element
a, obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu a înmulţit cu determinantul
matricei iniţiale.
6. Dacă elementele a două linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale atunci
determinantul matricei este nul;
7. Dacă o linie (sau coloană) a unei matrice pătratice este o combinaţie liniară de celelate
linii(sau coloane) atunci determinantul matricei este nul.
8. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane)
înmulţite cu acelaşi element se obţine o matrice al cărei determinant este egal cu
determinantul matricei iniţiale;
a b c a b c a b c
9) d m e n f p d e f m n p
g h i g h i g h i
10)det(A B) det A det B , A,B M n (C )
Matrice inversabile
Inversa unei matrice :A M n (C ) se numeşte inversabilă dacă există o matrice notată
A 1 M n (C ) a.i. A A 1 A 1 A I n
10
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
b1 x1
b2 x
B= matricea coloană a termenilor liberi,X= 2 .matricea necunoscutelor.
.... ...
b x
m n
AX=B -forma matriceală a sistemului
Definiţie:
- Un sistem se numeşte incompatibil dacă nu are soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil dacă are cel puţin o soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil determinat dacă are o singură soluţie;
11
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
12
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
13
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
14
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Definţie:Fie (G, ) un grup şi x G .Cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea x n e
se numeşte ordinul elementului x în grupul G.(ordx = n)
Subgrup
Definiţie:Fie (G, ) un grup.O submulţime nevidă H a lui G se numeşte subgrup al grupului
(G, ) dacă îndeplineşte condiţiile:
1) x, y H x y H .
2) x H x ' H
^ ^ ^
Grupul claselor de resturi modulo n, Z n {1, 2, , n 1}
( Z n ,) grup abelian
^
( Z n ,) -monoid comutativ ,în care U ( Z n ) {k Z n / c.m.m.d .c.(k , n) 1}
15
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
1)f( x y ) f ( x) f ( y ), x, y A
3)f(e )= e (e , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor , )
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de inele.
Definiţie:Fiind date corpurile K, K ' ,orice morfism(izomorfism) de inele de la K la
K ' ,se numeşte morfism(izomorfism)de corpuri.
Inele de polinoame
Forma algebrică a unui polinom:f = a n x n a n 1 x n 1 a1 x a 0 , a n 0 , ai A un inel
comutativ.
Definiţie:a A se numeşte rădăcină a polinomului f dacă f(a)=0.
Teorema împărţirii cu rest:Fie K un corp comutativ,iar f şi g,cu g 0, polinoame din
K[X].Atunci există polinoamele q şi r din K[X] ,unic determinate,astfel încât f=gq+r cu
gradr<gradg.
Dacă r = 0,adică f = gq ,atunci spunem că polinomul g divide polinomul f.
Teorema restului: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] şi a un element din K
restul împărţirii lui f la X-a este f(a).
Consecinţă:a este radăcină a lui f X-a divide f.
Definiţie:Elementul a K este rădăcină de ordinul p N pentru polinomul f K [ X ] dacă
(X-a) p divide pe f iar (X-a) p 1 nu divide pe f.
Teoremă: Elementul a K este rădăcină de ordinul p N pentru polinomul
f K [ X ] f (a) 0, f ' (a) 0, , f ( p 1) (a) 0 şi f ( p ) (a) 0 ,unde f este fucţia
polinomială asociată polinomului f.
Polinoame cu coeficienţi reali
Teoremă:Fie f R[ X ] ,f 0 .Dacă z = a+ib,b 0 este o rădăcină complexă a lui f,atunci:
1) z = a-ib este de asemenea o rădăcină complexă a lui f
1)z şi z au acelaşi ordin de multiplicitate.
Obs. : ( X z )( X z ) / f
Polinoame cu coeficienţi raţionali
Teoremă :Fie f Q[ X ] , f 0 .Dacă x 0 a b este o rădăcină a lui f,unde
a,b Q, b 0, b Q ,atunci
1) x0 a b este de asemenea o rădăcină a lui f 2)x 0 , x0 au acelaşi ordin de multiplicitate.
Obs. : ( X x0 )( X x0 ) / f
Polinoame cu coeficienţi întregi
Teoremă :fie f= a n x n a n 1 x n 1 a1 x a 0 , a n 0 ;f Z [ X ]
p
1)Dacă x 0 ( p, q numere prime între ele) este o rădăcină raţională a lui f,atunci
q
a)p divide termenul liber a 0
b)q divide pe a n
2)Dacă x 0 p este o rădăcină întreagă a lui f,atunci p este un divizor al lui a 0 .
16
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Polinoame ireductibile
Definiţie:Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] cu gradf>0 se numeşte reductibil
peste K dacă există g,q din K[X] cu gradg<gradf,gradq<gradf astfel încât f=gq.
Dacă f nu este reductibil peste K atunci se spune că f este ireductibil peste K.
Prop.:Polinoamele de grad 2 sau 3 din K[X] sunt ireductibile peste K nu au rădăcini în K.
Relaţiile lui Viete: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X],
f = a n x n a n 1 x n 1 a1 x a 0 , a n 0 .Dacă x1 , x2 , , xn sunt n rădăcini ale lui f în K
atunci f = an ( X x1 )( X x2 ) ( X xn ) şi
x1 x2 xn an1 an1
x1 x 2 x1 x3 x n 1 x n a n 2 a n1
.......................................................
x 1 x 2 x n (1) n a0 a n1
a2
x1 x 2 x3
a3
Dacă f = a3 x a 2 x a1 x a 0 , f C[ X ]
3 2
a1
x1 x 2 x1 x3 x 2 x3
a3
a
x1 x 2 x3 0
a3
a3
x1 x 2 x3 x 4 a
4
a2
x1 x 2 x1 x3 x3 x 4 a
f=a 4 x 4 a3 x 3 a 2 x 2 a1 x a 0 , f C[ X ]
4
a1
x1 x 2 x3 x1 x 2 x 4 x1 x3 x 4 x 2 x3 x 4
a4
a0
x1 x 2 x3 x 4
a4
Ecuaţii reciproce
Definiţie:O ecuaţie de forma a n x n a n 1 x n 1 a1 x a 0 , a n 0 pentru care
ani ai ,0 i n se numeşte ecuaţie reciprocă de gradul n.
Orice ecuaţie reciprocă de grad impar are rădăcina -1.
Ecuaţia reciprocă de gradul IV are forma:a x 4 bx 3 cx 2 bx a, a 0
1 1 1
Se împarte prin x 2 şi devine a ( x 2 2 ) b( x ) c 0 ;notez x t şi obţinem o
x x x
ecuaţie de gradul II.
Şiruri de numere reale
Şir monoton (crescător sau descrescător)
17
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
▪ Criteriul raportului
an1
Fie (a n ) nN un şir cu termeni strict pozitivi. Dacă lim l [0,1) atunci lim a n 0 .
n a n
n
an1
Daca lim l (1, ) sau l atunci lim a n .
n an n
a
atunci lim n l
n b
n
▪ Criteriul radicalului
a
Fie (a n ) nN un şir cu termeni strict pozitivi.Dacă lim n1 l atunci lim n an l .
n a n
n
Şiruri remarcabile
0, dacă q (1,1)
1, dacă q 1
, 0
lim q n lim n
n
, dacă q (1, )
n
0, 0
nu există, dacă q (,1]
18
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
sin xn tg xn
lim 1 dacă xn 0 , lim 1 dacă xn 0 ,
n xn n xn
arcsin xn arc tg xn
lim 1 dacă xn 0 , lim 1 dacă xn 0 ,
n xn n xn
Limite de functii
Teoremă:O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are
limite laterale egale în acel punct.
f are limită în x 0 l s ( x0 ) l d ( x0 ) f ( x0 0) f ( x0 0) lim f ( x) lim f ( x)
x x0 x x0
x x0 x x0
Teoremă(Criteriul cleştelui)
Fie f,g,h:D R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi
f ( x) g ( x) h( x), x D V , x x0 , V vecinătate a lui x 0 .
Dacă lim f ( x) lim h( x) l lim g ( x) l
x x0 x x0 x x0
19
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
ak
b , k m
a k x a k 1 x a1 x a 0
k 1
k m
lim m 1
0, m k
x b x m b b1 x b0
m m 1 x
a
k () k m , k m
bm
1 1 1 1
lim 0 lim 0 lim lim
x x x x x 0 x x 0 x
x 0 x 0
lim x lim 3
x lim 3
x
x x x
, daca a 1 0 , daca a 1
lim a x lim a x
x 0 , daca a 0,1 x , daca a 0 ,1
, daca a 1 , daca a 1
lim log a x lim log a x
x - , daca a 0,1 x 0
x 0
, daca a 0 ,1
lim arctg x lim arctg x lim arcctgx 0 lim arcctgx
x 2 x 2 x x
x x
1 1 1
lim 1 e lim 1 e lim 1 x x e
x x x x x 0
0
Operaţii fără sens: , , ,0 ,1 ,0 0 , 0
0
Funcţii continue
Definiţie Fie f : D R şi x0 D punct de acumulare pentru D
f este continuă în x0 D dacă lim f ( x) f ( x0 )
x x0
20
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Asimptote
1.Asimptote verticale
Definiţie:Fie f :E R, a R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este
asimptotă verticală la stanga pentru f,dacă lim f ( x) sau lim f ( x) .
x a x a
xa xa
3.Asimptote orizontale
Dacă lim f ( x) l , l număr finit atunci y = l este asimptotă orizontală spre + la graficul
x
lui f.
Analog la -
Obs :O funcţie nu poate admite atât asimptotă orizontala cât şi oblică spre + (- )
Funcţii derivabile
Definiţie:Fie f:D R ,x 0 D punct de acumulare pentru D
f ( x) f ( x0 )
Derivata într-un punct:f ' ( x 0 ) = lim .
x x0 x x0
f este derivabilă în x 0 dacă limita precedentă există şi este finită.
21
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
f ( x) f ( x0 )
lim R.
x x0
x x
x x0
0
Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.
Puncte de întoarcere.Puncte unghiulare.
Definiţii:Fie f:DR , x 0 D punct de acumulare pentru D.Punctul x 0 se numeşte punct
de întoarcere al funcţiei f, dacă f este continuă în x 0 şi are derivate laterale infinite şi
diferite în acest punct. Punctul x 0 se numeşte punct unghiular al funcţiei f dacă f este
continuă în x 0 ,are derivate laterale diferite în x 0 şi cel puţin o derivată laterală este finită.
a x (a 0, a 1) a x ln a
sin x cos x
cos x sin x
tg x 1
cos 2 x
ctg x 1
2
sin x
arcsin x 1
1 x2
22
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
arccos x 1
1 x2
arctg x 1
1 x2
arcctg x 1
1 x2
Operaţii cu funcţii derivabile
f
Teoremă:Fie f,g:D R derivabile pe D f+g ,fg, (g 0 )sunt funcţii derivabile pe D.
g
Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie derivabilă.
Reguli de derivare
'
f f ' g f g'
( f g ) f g ; ( f g ) f g f g ; ( f ) f ;
' ' ' ' ' ' ' '
g g2
( f u ) ' f ' (u ) u '
23
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Noţiunea de primitivă
Definiţie: Fie I R interval, f : I R. Se numeşte primitivă a funcţiei f pe I, orice
funcţie F : I R derivabilă pe I cu proprietatea F '(x) = f (x), x I.
Teoremă.Orice funcţie continuă f : I R posedă primitive pe I.
Teoremă:Fie f : I R,I interval ,o funcţie care admite primitive pe I.Atunci f are
proprietatea lui Darboux.
Consecinţe:
1.Dacă g : I R nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul I,atunci g nu admite
primitive pe I.
2.Fie g : I R.Dacă g(I)= {g ( x) / x I } nu este interval atunci g nu admite primitive pe I.
3.Dacă g : I R are discontinuităţi de prima speţă atunci g nu admite primitive pe I.
Tabel de integrale nedefinite
x n 1
C ,n N ,x R
n
x dx
n 1
x a 1
C ,a R, a 1 ,x (0, )
a
x
a 1
1
xdx ln x C , x (0, ) sau x (,0)
ax
C , a 0, a 1, x R
x
a dx
ln a
1 1 xa
x 2 a 2 2a ln x a C , a 0, x (,a) sau x (a, a) sau x (a, )
1 1 x
x 2 a 2 dx a arctg a C , a 0, x R
24
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
1 x
a2 x2
dx arcsin
a
C, a 0, x (a, a)
1
x a
2 2
dx ln( x x 2 a 2 ) C, a 0, x R
1
x2 a2
dx ln x x 2 a 2 C, a 0, x (,a) sau x (a, )
Integrala definită
Teoremă.Funcţiile continue pe un interval a, b sunt integrabile pe a, b .
Teoremă.Funcţiile monotone pe un interval a, b sunt integrabile pe a, b .
Proprietăţile funcţiilor integrabile.
a)(Proprietatea de linearitate)
Dacă f,g : [a.b] R sunt integrabile şi R
b b b
1) f ( x) g ( x) dx f ( x)dx g ( x)dx
a a a
b b
2) f ( x)dx f ( x)dx
a a
c
f ( x)dx f ( x)dx f ( x)dx.
b b
a c a
25
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Teorema de medie Dacă f : [a, b] R este o funcţie continuă, atunci există c[a, b] a.i.
b
a
f ( x)dx (b a) f (c) .
Teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue
Dacă g : [a, b] R este o funcţie continuă,atunci funcţia G: [a, b]R,
x
G( x) g (t )dt , x [a, b] are proprietăţile:
a
1)G este continuă pe [a, b] şi G(a) = 0
2)G este derivabilă pe [a, b] şi G ' ( x) g ( x), x [a, b]
'
x
Reţinem: g (t )dt g ( x)
a
a
3. Aria mulţimii din plan mărginită de dreptele x = a, x = b şi graficele funcţiilor
f , g : [a, b] R continue este calculată prin formula: A D | g ( x) f ( x) | dx .
b
26
Descarcat de pe ebacalaureat.ro
Volumul unui corp de rotaţie Fie f : [a, b] R o funcţie continuă, atunci corpul C f din
spaţiu obţinut prin rotirea graficului lui f , Gf, în jurul axei Ox, are volumul calculat prin
b
formula: .V(C f )= f 2 ( x)dx
a
27