România in Primul Razboi Mondial

1. Termenul Istoric- Alianță- Înțelegere politică de durată între două sau mai multe state,
stipulată în acorduri sau tratate, prin care hotărăsc să-și acorde asistență politică și
militară reciprocă. România și-a negociat cu grijă condițiile pentru intrarea în război de
partea Aliaților. Astfel, Bucureștiul cerea recunoașterea drepturilor României asupra
teritoriului Transilvaniei.
2. A) armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, care
va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe
două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.
b) actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative
a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării
trupelor pentru tipul de război purtat.

3. A)Semnarea Convenției Militare avea ca obiect principal garantarea integrității teritoriale

a Regatului României pe toată întinderea
b) alianță ne promitea unirea cu Bucovina și Transilvania, să apere Dobrogea, să trateze
România pe poziții de egalitate la negocierile de pace de după război și să întreprindă
unele atacuri asupra Puterilor Centrale.

4. Sursa A-Romania aflându-se intr-o situatie dificila pe fondul relatiilor internationale,

deoarece nu mai beneficia de garantii de securitate din partea marilor puteri.
Sursa B- Neînțelegerile cu Rusia, datoriata problemelor teritoriale (cele 3 judete din sudul
Basarabiei). In aceste conditii, Regele Carol I si premierul I.C.Bratianu au hotarat
intrarea Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale.

Politic- în anul 1918 a fost introdus votul universal pentru bărbații de peste 21 de ani, cu
excepția magistraților și a cadrelor militare. Numărul partidelor parlamentare sau al celor
care au reușit să ajungă la guvernare a sporit, iar cele de orientare conservatoare au
dispărut din scena politică.
econimic- Pierderile materiale, distrugerile de razboi si uriasul consum neproductiv au
dus la diminuarea substantiala a avutiei nationale.
5. social- Războiul a accelerat exodul rural provocat de nevoia urgentă de mână de lucru în
industria de armament şi a produs o populaţie dezrădăcinată, îndepărtată de modul de
viață tradițional și cazare.

III exerciții de sinteză

1. Putem concluziona că, de la data proclamării Unirii Basarabiei cu România la 27
martie 1918 până la Conferinţa de Pace, puterile occidentale nu au contestat acest act,
dimpotrivă, l-au considerat ca un efect al dreptului la autodeterminare pe care l-au
încurajat. Odată cu începerea acestei Conferinţe, apare ideea corelării recunoaşterii sau
nu a Unirii Basarabiei în funcţie de răsturnarea regimului bolşevic: se considera că unei
noi Rusii, eliberată de bolşevism, trebuie să i se ofere anumite concesii. Evoluţia situaţiei
militare a făcut ca această idee să rămână doar în stadiul de proiect dar existenţa ei arată
dificultăţile suplimentare care au existat odată cu deschiderea oficială a lucrărilor
Conferinţei de Pace.
2. Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul
încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru
făurirea statului naţional unitar, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale
românilor din teritoriile aflate sub stăpânirea străină de la Chişinău , Cernăuţi şi Alba
Iulia din 1918. Desăvârşirea unităţii naţionale a românilor la sfârşitul primei conflagraţii
mondiale trebuie înţeleasă ca o firească împlinire, ca o necesitate istorică impusă de
evoluţia statului naţional şi de necesitatea desăvârşirii sale şi nu ca urmare a efortului
militar al României. Nu primul război mondial a creat România Mare; el a fost doar
ocazia. România a intrat în război pentru eliberarea provinciilor asuprite şi pentru
întregirea ţării, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe şi eroism pe
câmpurile de luptă.

II exerciții de operare
1. Sfatul Ţării a fost chemat să înlăture dezastrul şi anarhia din ţară. Entuziasmul
patriotic din sufletul fiecăruia era dictat de iubirea faţă de Patrie, şi anume acest organ
superior al Basarabiei a demonstrat devotamentul faţă de patrie, de aceea a şi fost
susţinut de toate păturile sociale. Sfatul Ţării trebuia să se bizuie pe legi, şi întrucât
justiţia este scutul legilor şi al ordinii, aceasta nu a întârziat să-l susţină.

2. Evenimente- Formarea Sfatului Țării- 4 decembrie 1917

24. 01.1918- proclamarea indepedențiii
27 martie 1918 Unirea cu România
Procesul istoric- Sfatul Țării începe atunci să manifeste intenții de unire cu România,
care sunt exprimate și prin "moțiuni de unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți)".
Până la urmă, unirea cu România a fost hotărâtă

3.

1. Scopul Partidului Național Moldovenesc a constat în obținerea pentru Basarabia a

autonomiei politice, administrative, bisericeşti şi a celei educaționale.
2. Conducerea PNM nu a ezitat să-și trimită membrii la diferite congrese ce au avut
loc în Basarabia de-a lungul anului 1917 și prin urmare partidul a devenit foarte
influent.

4. Sfatul Țării

Opinie- Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările, fiind alcătuit din reprezentanţi ai tuturor
naţionalităţilor, confesiunilor şi orientărilor politice.

1. Sfatul Țării, ca organ reprezentativ al Basarabiei, a pornit la drum sub auspiciile

unor opțiuni externe și interne diferențiate, pe alocuri ireconciliabile.
 2. cerințele cu caracter social și național, determinate de lupta pentru pământ și
pentru autodeterminare națională, ambele conflictuale, deoarece lupta pentru
pământ îi lega pe moldoveni de mișcarea revoluționară rusă, iar tendințele de
autodeterminare îi depărta de Rusia.
5. Procesul de desnaționalizare și de rusificare forțată a Basarabiei promovat de țarism a
întâmpinat o rezistență puternică din partea populației locale majoritare. Această
mișcare a românilor de peste Prut a avut o particularitate a ei generată de condițiile
concret-istorice și mai ales de politica promovată de autoritățile de ocupație ruse în
Basarabia astfel Unirea Basarabiei cu România a dat naștere unui reviriment moral
pentru românii de pretutindeni.

Rolul personalitațiii-------

Apreciere- Ion bratianu, conducatorul din umbra a României interbelice. Ion I. C. Brătianu s-a
remarcat mai ales ca prim-ministru al României interbelice şi ca preşedinte al Partidului Naţional
Liberal.

1. a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din
1918 și în viața politică din România modernă.
2. A fost președinte al Consiliului de Miniștri în momentul intrării României în Primul
Război Mondial, conducând țara în momentele dificile ale retragerii în Moldova.

4.3.Economic- Are loc unificarea monetară, și are loc emiterea leului de către Banca
Națională a României, ceea ce a permis ca pe baza leului să fie elaborat primul buget al
Româneii întregite.

Politic- Pentru realizarea tranziției de la vechile structuri administrative de stat au fost

constituite organisme proprii de conducere autonomă.

Cultural- Progresele realizate in domeniul raspandirii culturii sunt incontestabile, fapt atestat
de sporirea cantitativa a stiutorilor de carte, a celor care citeau presa, ascultau emisiunile
radiofonice, precum si a celor care frecventau salile de conferinte, concertele, teatrele,
cinematografele, a celor care-si constituiau biblioteci personale sau isi petreceau o parte din
timp in salile bibliotecilor publice..

5.3. 1. Ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, in Romania si-a

modificat locul in Europa, transformandu-se dintr-o tara mica, in una de marime
medie.
Chiar daca, la scara istoriei, cele doua decenii de dupa Marea Unire reprezinta o
perioada foarte scurta, sub raportul realizarilor, ea a fost bogata si densa, atat pe
„orizontala' prin cresterea gradului de cultura a poporului, cat si pe „verticala' prin
realizari de varf intrate in patrimoniul spiritual al umanitatii.
2.Dupa un numar important de romani a ramas in afara granitelor statului. Potrivit
unor date statistice, numarul acestora era de peste un milion, dintre care traiau in
Rusia (Uniunea Sovietica), in Iugoslavia, in Bulgaria, in Ungaria, in Albania, in
Cehoslovacia, in S.U.A., in Australia, in Canada.