Mononucleoza

infecțioasă
Plan:
Noțiune
Etiologie
Clinica
Diagnosticul paraclinic
Tratament
Profilaxia
Mononucleoza infectioasa, cunoscută și sub numele de
”mono” sau "boala sarutului" este o boală contagioasa.
Mononucleoza infecțioasă este o boală acută, însoțită de lezarea
ganglionilor limfatici și modificările caracteristice in singe –
limfomonocitoză
Etiologia
Virusul Epstein-Barr (EBV) este cea mai comuna cauza a
mononucleozei infectioase, dar și alți virusi pot provoca aceasta
boala. Este intalnită frecvent în randul adolescentilor și adultilor
tineri, in special in cazul studentilor. Cel putin unul din patru
adolescenti și tineri adulți care se infecteaza cu EBV vor dezvolta
mononucleoza infectioasa. Virusul se regăseste în mucus și saliva si
poate fi transmis prin contactul cu saliva unei persoane infectate.
Clinica
Perioada de incubație 6-18 zile. Boala are un debut acut, mai rar lent. În
primele zile se observa indispoziție și cresterea treptat a temperaturi cu
caracter continuu sau remitent ce durează 3-4 zile – forma usoară.
Febră cu durata cel putin 20 de zile stare gravă.
Un semn constant în primele zile este tumefiera
ganglionilor limfatici cervicali anteriori si
posteriori, ganglioni axilari, inghinali.
Ganglioni nu adereză intre ei sau
la țesutul celulo- adipos s/c și
nu supurează.
Se despistează hepatosplenomegalie. De obicei boala este însoțită
de angină care se poate manifesta din primele zile de boala. Angina
poae fi: foliculara; catarală; lacunară; ulcero-necrotică
În unele cazuri angina și
mărirea ganglionilor
limfatici nu sunt bine
exprimate ceea ce
complică diagnosticul.
Diagnosticul paraclinic
La nivelul sangelui, persoanele care au mononucleoza infectioasa
cauzata de virusul EBV se determină:
* limfocitoză
* limfocite atipice
* scad neutrofilele
* scad trombocitele
Mononucleoza poate să nu
apară din primele zile de
boală de aceea singele
va fi examinat
mai frecvent.
Tratament
Nu exista un tratament specific pentru mononucleoza. In general,
este recomandat ca pacientii să se odihnească suficient, să aiba o
alimentație sanatoasă și să consume multe lichide. Eventual, pot
fi recomandate medicamente pentru tratarea durerilor în gat și a
febrei.
Se administrează Penicilina 300 000 UI de 3 ori pe zi timp de 5-6
zile pentru prevenirea infecției secundare.
În angină se fac gargare cu sol. Hipermanganat de K 1:1000
În cazuri mai grave pentru
dezintoxicare se
administreaza
sol. Ringer sau Glucoza
Profilaxie
Infectia cu virusul Epstein-Barr poate fi prevenita prin evitarea
contactului cu saliva altei persoane infectate. Asta presupune
evitarea sarutului, a folosirii aceluiasi pahar sau a veselei
contaminate ori consumarea alimentelor din aceleasi farfurii.
Virusul poate să persiste în saliva timp de cateva luni de la apariția
infectiei.
Virusul Epstein-Barr poate să ramana inactiv in organism de-a
lungul vietii, mai ales daca sistemul imunitar este puternic. Insa
infecțiile sau anumite boli pot slăbi capacitatea de protecție a
organismului, momente în care virusul poate deveni activ.