Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ceban Ana
Gugoașă Adina
Botîrcă Sabina-Petruța, Anul I, Grupa 1, P.I.P.P.
Partea teoretică
Participanții erau scufundători. Unii dintre aceștia au învățat o listă de cuvinte în timp ce
se aflau la 3 metri adâncime sub apă, iar alții au învățat-o în timp ce se aflau pe uscat.
Cuvintele le erau citite prin căști atât celor din apă, cât și celor de pe uscat. Primei jumătăți li
se citeau cuvintele în timp ce erau în apă, iar celei de-a doua în timp ce erau pe uscat. Ulterior,
jumătate din fiecare grup a fost tastată pe uscat, iar cealaltă jumătate a fost testată în apă. S-a
constatat că retenția a fost mai bună atunci când condițiile testării au coincis cu condițiile
învățării. Cei care au învățat sub apă, au reținut mai bine sub apă, iar cei care au învățat pe
uscat, au reținut mai bine pe uscat.
În concluzie, este bine, atunci când este posibil, ca examinarea să aibă loc în aceeași
încăpere în care a avut loc învățarea.
Participanții erau un număr mare de oameni care au fost testați pe o perioadă de 15 luni.
Unii dintre ei au căpătat depresie clinică în timpul studiului, iar alții și-au revenit în timp ce
studiul era încă în curs. Una dintre întrebările adresate se referea la relația lor cu părinții
atunci când erau tineri. Subiecții deprimați, în comparație cu cei nedeprimați, au avut tendința
de a spune că părinții fuseseră reci și că au avut parte de o copilărie nefericită. Atunci când li
se adresau aceeași întrebare subiecților care acum nu mai erau deprimați, răspunsul lor era
diferit, în sensul că povesteau doar părțile fericite ale copilăriei lor.
Întrebarea pe care ne-o putem pune la finalul experimentului ar fi următoarea: Erau oare
aceste amintiri din copilărie influențate de memoria dependentă de stare? Suntem îndreptățiți
să spunem că oamenii deprimați eu tendința de a-și aminti lucruri neplăcute, în comparație cu
cei nedeprimați. Este doar o ipoteză pe care merită să o luăm în calcul.
Parte
a practică
Designul site-ul este simplu. În partea de sus se află căsuța de logare pentru cei ce doresc
să țină pasul în permanență cu noutățile, apoi există o fereastră care permite accesarea
informației în funcție de vârsta : 2-6 ani Preșcolar, 6-11 ani Primar, 11-15 ani Gimnaziu, 15-
18 ani Liceu. Aici sunt stocate informații diferențiate, astfel încât să nu se piardă timp în
căutarea lor. Spre exemplu, dacă deschidem fereastra pentru 6-11 ani, ne „lovim” de alte
informații, printre care: Școala pe înțelesul părinților, Cum învață copilul, Strategii de
învățare ușor de pus în practică, Contează locul în care învățam? . Dacă accesăm unul dintre
aceste titluri, suntem trimiși automat la informație (dacă suntem curioși dacă locul în care se
desfășoară activitatea de învățare este important pentru memorie, vom afla că da, întrucât s-a
demonstrat că dacă examinarea are loc în aceeași încăpere în care are loc învățarea, se
realizează o amintire mai bună a lucrurilor memorate). De asemenea, pentru părinți, am creat
o rubrică specială în care sunt ghidați despre cum și-ar putea ajuta copiii să memoreze diferite
conținuturi sau le sunt oferite idei de joculețe pe care să le desfășoare împreună cu copiii lor,
prin care să le stimuleze memoria și cu ajutorul cărora, cei mici să rețină lucruri elementare
într-un mod distractiv. Spre exemplu, un joc pentru a ajuta copilul să învețe care dintre lunile
anului au 28,29,30, respectiv 31 de zile, dacă nu au un calendar la dispoziție.
Cum se realizează? Strânge pumnul ca în imaginea de mai jos și roagă-l pe copilul tău să
facă același lucru. Urmăriți partea indicată de săgeți și arata-i copilului că seamănă cu un
relief format din dealuri și văi. Desenează cu carioca căte un punct pe fiecare „deal” și în
fiecare „vale”. Roagă-l apoi să enumere lunile anului, în ordinea firească. Arată-i copilului că
fiecare punct desenat corespunde unei luni. Atinge punctele respective, în ordine, în timp ce
copilul îți spune lunile anului, astfel:
Explică-i că în punctele aflate pe „deal” rostim numele lunilor mai lungi, adică de 31 de zile,
iar în punctele din „vale” rostim numele lunilor mai scurte, cu 28/29 sau 30 de zile. Copilul
știe de la școală că doar luna februarie poate avea 28 sau 29 de zile. Când ajungeți la luna
august trebuie să vă întoarceți din punctul inițial.” Atașez și o imagine sugestivă
Am amintit mai sus și despre posibilitatea de a purta conversații în cadrul unui grup creat
cu scopul de a face schimb de experiențe între utilizatori. Aceștia își pot adresa întrebări unii
altora pe o anumită temă, propusă de mine, săptămânal. La întrebări voi răspunde inclusiv eu.
Am speranța că astfel se vor crea și discuții contradictorii și astfel învățarea și sfaturile vor fi
mult mai eficiente. În partea de jos a paginii principale, doresc să atașez link, prin intermediul
căruia, persoanele interesate, pot accesa jocuri și activități pe care părinții le-ar putea
desfășura împreună cu proprii copii, acasă, în timpul liber. Aceste joculețe îi pot ajuta în
stimularea memoriei și a atenției. Consider benefică această rubrică din site, deoarece, după
cum veți constata atunci când citiți partea teoretică, este important ca activitatea de memorare
să fie cat mai interactivă pentru a se fixa mult mai bine conținutul propus.
În final, doresc să vă invit să accesați acest site, deoarece informațiile distribuie vă ajută în
multe dintre situațiile cu care vă întâlniți în viața de zi cu zi, în relația părintelui cu copilul și
în parcursul copilului de-a lungul anilor de studiu.