Orele suplimentare - cand si cum se platesc

Orice munca prestata in afara programului normal de munca saptamanala, asa cum este
prevazut in articolul nr. 112 din Codul Muncii, constituie ore suplimentare. Mai jos poti afla
care este durata maxima a orelor suplimentare, in ce conditii se efectueaza, precum si cum
sunt ele recompensate.

Cadru legislativ
Orele suplimentare sunt reglementate prin Titlul III din Codul Muncii privind timpul de munca
si timpul de odihna si prin Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit Codului Muncii, timpul de lucru este reprezentant de perioada in care un salariat
presteaza munca prevazuta in contractul individual de munca si in fisa postului si este la
dispozitia angajatorului.

Mai mult, se ofera si o serie de prevederi aplicabile orelor suplimentare: contextul in care se
lucreaza suplimentar, modul de recompensare si exceptiile de la munca peste program.
Articolul nr. 112 prevede durata normala a programului de lucru ca fiind de opt ore pe zi si
de 40 de ore pe saptamana. Pentru tinerii sub 18 ani, programul normal de munca este de
maximum 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.

In continuare, articolul 120 defineste munca suplimentara, precum si conditiile de prestare a

orelor suplimentare. Astfel, munca suplimentara este acea munca prestata in afara
programului normal de munca saptamanala, asa cum este definita prin articolul nr. 112.

De asemenea, orele suplimentare nu pot fi efectuate fara acordul salariatilor, cu exceptia

cazurilor de forta majora sau pentru a realiza unele lucrari urgente, destinate prevenirii
producerii unui accident sau inlaturarii consecintelor unui accident.

Mai apoi, articolul 115 din Codul Muncii trateaza subiectul programului de lucru cu o durata
speciala. De exemplu, in anumite sectoare de activitate sau profesii, se poate stabili, individual
sau prin contract colectiv de munca, o durata zilnica de munca mai mica sau mai mare de
opt ore.

Legea prevede si ca un program de 12 ore de munca trebuie sa fie urmat de o perioada de

repaus de 24 de ore. Tot Codul Muncii prevede ca munca obisnuita si orele suplimentare nu
trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Pe de alta parte, intervine Legea 55/2020, care introduce noi prevederi si conditii de munca
pentru starea de alerta asociata COVID-19.

Aceasta prevede ca, pe durata starii de alerta, anumiti angajati din sistemul public trebuie sa
fie disponibili pentru a efectua sarcinile de serviciu in functie de volumul de activitate al
institutiei si ca numarul maxim de ore de munca saptamanala va fi de 48 de ore, inclusiv orele
suplimentare.

Durata normala si orele suplimentare

Potrivit legislatiei in vigoare, durata maxima a programului de lucru, inclusiv orele
suplimentare, este de 48 de ore. Exceptie fac situatiile neobisnuite si urgentele.

Conform prevederilor Codului muncii, prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si
orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media
orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu
depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se
pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4
luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. Sub rezerva respectarii reglementarilor privind
protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau
privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la
durata perioadei de referinta astfel stabilite, dar pentru perioade de referinta care in niciun
caz sa nu depaseasca 12 luni.

O alta exceptie este in cazul tinerilor sub 18 ani: acestia nu pot presta munca suplimentara,
acest lucru fiind interzis prin lege.

Cum se efectueaza orele suplimentare

Orele suplimentare se realizeaza la solicitarea angajatorului, respectand articolele 114 si 115
din Codul Muncii. Astfel, munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul angajatului,
cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru lucrari urgente care pot preveni aparitia unui
accident sau pot inlatura consecintele unui accident.

O mentiune importanta este aceea ca, in cazul salariatilor care lucreaza suplimentar fara ca
angajatorul sa le fi cerut in mod explicit acest lucru, angajatorul nu este obligat sa plateasca
munca suplimentara prestata.

Reguli in timpul starii de alerta

Conform Legii nr. 55/2020, pe durata starii de alerta, angajatii din sistemul public sunt
obligati sa ramana disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, in functie de volumul
de activitate al institutiei si in limita a 48 de ore pe saptamana. Cu exceptia situatiilor urgente,
care necesita prezenta la sediul firmei sau pe teren, orele suplimentare se pot realiza si in
regim de telemunca.

Tot in cazul institutiilor publice, conducatorii pot dispune unilateral, pe durata starii de alerta,
in functie de nevoi si de specificul activitatii, intreruperea concediilor de odihna, a concediilor
de odihna suplimentare, a concediilor de studii si de formare profesionala, a concediilor fara
plata ale personalului angajat si reluarea activitatii pentru personalul propriu.

Cum sunt recompensate orele suplimentare

Deoarece orele suplimentare reprezinta o munca in plus fata de programul obisnuit, acestea
trebuie rasplatite. Recompensarea muncii suplimentare poate fi realizata in doua moduri: prin
ore libere platite sau prin adaugarea unui spor la salariu.

Prin ore libere platite

Potrivit articolului nr. 122 din Codul Muncii, munca suplimentara trebuie sa fie recompensata
prin ore libere platite. Acest lucru consta in acordarea de ore libere platite in urmatoarele 60
de zile calendaristice de la efectuarea lor.

In functie de industrie, daca exista perioade de reducere a activitatii, angajatorul poate

propune acordarea de zile libere platite, din care vor fi compensate orele suplimentare ce vor
fi prestate in urmatoarele 6-12 luni.

Prin adaugarea unui spor la salariu

Daca prima varianta nu este posibila in termenul de 60 de zile, recompensarea orelor
suplimentare poate fi realizata prin oferirea unui spor la salariu. Acest aspect este
reglementat prin articolului nr. 123 din Codul Muncii si presupune ca munca suplimentara
realizata sa fie platita in luna urmatoare, prin adaugarea unui spor corespunzator orelor
muncite.

Sporul este stabilit prin negociere si este specificat in cadrul contractului colectiv de munca
sau in contractul individual de munca si nu poate fi mai mic decat 75% din salariul de baza.

Pentru a proteja sanatatea angajatului si pentru a se evita burnout-ul, Codul muncii prevede
regula acordarii timpului liber platit pentru recompensarea orelor suplimentare.
Compensarea prin bani este privita drept o solutie secundara, doar in cazul in care acordarea
timpului liber nu este posibila.
Exceptie in plata orelor suplimentare
O exceptie semnificativa vizeaza persoanele care ocupa functie de executie sau de
conducere in sistemul public. Potrivit OUG nr. 90/2017, care deroga de la dispozitiile Legii
salarizarii bugetare nr. 153/2017, munca suplimentara realizata peste durata programului
normal de lucru, precum si munca realizata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatorile
legale si in alte zile libere, in cadrul schimbului normal de lucru, se compenseaza doar cu
timpul liber corespunzator acestor ore.

In cazul celorlalti angajati din mediul public, in cazul in care compensarea prin ore libere
platite nu este posibila in termen de 60 de zile, munca suplimentara prestata peste
programul normal de lucru va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 75% din salariul de
baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor
suplimentare efectuate.

De asemenea, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termen
de 60 de zile, munca suplimentara prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori
legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza,
va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 100% din salariul de baza, solda de
functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare
efectuate.

La acestea se adauga prevederile OUG nr. 114/2018 cu privire la personalul din sectorul
bugetar cu statut special. In aceasta categorie intra:

 Persoanele cu atributii pentru desfasurarea activitatilor deosebite, care au caracter operativ sau
neprevazut, in domeniul ordinii si sigurantei publice;
 Persoanele cu atributii in respectarea regimului frontierei de stat a Romaniei;
 Persoanele cu atributii in situatiile de urgenta;
 Persoanele cu atributii in personalizarea, emiterea si evidenta generala a documentelor de
identitate si a pasapoartelor simple;
 Persoanele cu atributii in emiterea si evidenta permiselor de conducere si a certificatelor de
inmatriculare ale autovehiculelor rutiere;
 Persoanele cu statut special in sistemul de administratie a penitenciarelor.

Conform articolului nr. 35 din OUG nr. 114/2018, munca suplimentara se poate plati doar
daca efectuarea sa a fost dispusa de seful ierarhic, in scris, fara a se depasi 180 de ore anual.
In cazuri deosebite, se poate depasi plafonul, insa nu mai mult de 360 de ore anual, cu
aprobarea ordonatorului de credite si cu acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al
reprezentantilor salariatilor, precum si cu incadrarea in fondurile bugetare aprobate.
Recompensarea in timpul starii de alerta
Pe durata starii de alerta, autoritatile au aprobat oferirea unui spor special pentru conditii
epidemiologice pentru personalul din cadrul directiilor de sanatate publica.

Astfel, conform OUG 131/2020, directorul executiv si directorii executivi adjuncti beneficiaza
de un spor la salariul de baza de 40%, iar functionarii publici incadrati in serviciul de control
in sanatate publica beneficiaza de un spor la salariul de baza de 30%.

In plus, OUG nr. 11/2020 prevede ca, pana la incetarea starii de alerta, orele suplimentare
efectuate peste programul normal de catre personalul de specialitate din cadrul directiilor de
sanatate publica sa fie recompensate prin ore libere platite, iar daca acest lucru nu este
posibil, se va acorda in luna urmatoare un spor de 75% din salariul de baza, solda de
functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare
efectuate.

Daca munca suplimentara prestata in zi de sarbatoare sau alte zile nelucratoare, iar
compensarea prin timp liber nu este posibila, se acorda un spor de 100% din salariul de
baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor
suplimentare efectuate.

Repausul saptamanal
Conform articolului nr. 137 din Codul Muncii, toti salariatii au dreptul la un repaus
saptamanal de 48 de ore consecutive, acordate, de regula, in zilele de sambata si duminica.
Daca acordarea repausului saptamanal in weekend prejudiciaza interesul public sau
desfasurarea normala a activitatii, acesta poate fi acordat in alte zile stabilite prin contractul
colectiv de munca si/sau prin regulamentul intern.

Sporuri acordate de angajator cand repausul saptamanal nu se acorda in zilele

stabilite prin lege
Daca trebuie sa lucrezi in weekend, articolul nr. 137 alin. (2) spune ca trebuie sa primesti un
spor. Acesta este stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

In cazul in care un salariat al carui program normal de munca include lucrul in zilele de
sambata si duminica realizeaza ore suplimentare, va beneficia, pe langa salariu si sporul
pentru lucrul in weekend, dar si de rasplata pentru munca suplimentara. Cu alte cuvinte, va fi
recompensat cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice sau va primi un al
doilea spor, care va avea o valoare de cel putin 75% din salariul de baza.
Exista si situatii exceptionale, in care zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat,
dupa o perioada de activitate continua, ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, insa pentru
acest lucru, este nevoie de autorizarea inspectorului teritorial de munca si de acordul
sindicatului sau al reprezentantilor salariatilor, conform alin. 4 din articolul nr. 137 din Codul
Muncii.

O alta exceptie este reprezentata de lucrarile urgente a caror executare imediata este
necesara pentru a salva persoane sau bunurile angajatorului, pentru a evita accidente
iminente sau pentru a inlatura efectele acestor accidente asupra unor materiale, instalatii sau
cladiri.

Intr-un astfel de caz, se suspenda repausul saptamanal, iar salariatii afectati pot beneficia de
un spor de salariu de cel putin 150% (articolul nr. 123 alin. (2), articolul nr. 137 alin. (5) si
articolul nr. 138 alin (2) din Codul Muncii).

Neplata sau nerespectarea recompenselor

Nerespectarea legii privind munca suplimentara poate fi amendata, potrivit Codului Muncii,
cu amenzi cuprinse intre 1.500 si 3.000 de lei pentru fiecare persoana identificata ca prestand
munca suplimentara.

Indiferent daca lucrezi intr-o institutie publica sau in mediul privat, orele suplimentare trebuie
recompensate. Conform formei actuale a Codului Muncii, salariatii pot fi rasplatiti prin zile
libere sau printr-un spor salarial. Prestarea de ore suplimentare fara ca angajatorul sa iti ceara
acest lucru in mod expres si in scris nu asigura recunoasterea lor. De aceea, este foarte
important sa iti stii drepturile si indatoririle si sa citesti cu grija contractul de munca, pentru a
evita abuzurile.