

EAI 25
Burde
a Elena

Măsurile economice adoptate în România în contextul

crizei COVID-19 și impactul acestora

În linii generale, criza economică provocată de COVID-19 a avut un

parcurs îndelungat, a carui consecințe devastatoare se răsfrâng până în prezent
asupra situației atât economico-financiară, cât și socială a României. Încă de la
declanșarea pandemiei în martie 2020, în funcție de situația epidemologică,
guvernul romăn a întreprins o serie de măsuri legislative în vederea combaterii
răspândirii virusului. În continuare, voi prezenta principalele măsuri , care au
influențat considerabil starea mai multor ramuri economice.

Efectuând o analiză minuțioasă și consultând datele statistice postate pe

Monitorul Oficial, am constatat că, în procesul decizional, România se orienta
majoritar după statele UE. Așadar, un exemplu elocvent este actul normativ
intrat în vigoare din 21 martie 2020, care stipulează o serie de măsuri fiscal-
bugetare. Printre acestea se numără: măsuri pentru intreprinderile mici si
mijlocii care si-au intrerupt activitatea total sau partial, care cuprind amânarea
la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apa, telefonie,
internet precum si de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație
de sediu social si de sedii secundare.

Totodată, inflația devine o problemă tot mai majoră, astfel încât aceasta a
scăzut la începutul anului 2020 și a rămas în intervalul țintă până în primul
trimestru al acestui an. Ca urmare, o măsură înterpinsă de Banca Națională a
României este păstrarea unei politici monetare relaxate, pentru a atenua
recesiunea prin reducerea ratei dobânzii de referință și lansarea primului său
program de relaxare cantitativă.
În a doua jumătate a anului curent însă, BNR înceape o înăsprire treptată a
politicii monetare prin creșterea acestei rate a dobânzii de referință.

Referitor la situația finanțelor publice și externe, exporturile și importurile se

recupereze puternic la rate de creștere similare, astfel încât deficitele anuale
ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022.
17% din deficitul din 2020 și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a
acestui an a fost finanțat prin investiții străine directe, mult sub nivelul așteptat
de 75% și în scădere față de un maxim recent de 192% în 2016. Acoperirea
netă prin ISD a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital
vor reveni treptat pe piețele emergente. Împreună cu deficitele fiscale crescute
acest lucru ar putea genera o creștere a nevoii de finanțare externă la niveluri
critice. Mai mult, tendința descendentă a raportului datorie externă / PIB de la
77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la
58% și se preconizează că se va menține la un procent de peste 50% în
următorii ani.

Deși intervențiile asupra cursului de schimb determină o oarecare volatilitate,

rezervele valutare ale BNR sunt stabile. Din suma de 46 de miliarde de USD
disponibilă la mijlocul anului 2021, rezervele acoperă puțin peste patru luni de
importuri. În alți termeni, acoperă totuși mai puțin de 12 luni de datorii externe
exigibile în următoarele 12 luni, destul de departe de zona de „comfort” de
125%
În clasamentul realizat de Euler Hermes pe baza Indicelui de Sustenabilitate a
Mediului, România se situează pe locul 47 din 210 economii, reflectând
scoruri puternice pentru utilizarea energiei și emisiile de CO2 per PIB, legate
de îngrijorările legate de utilizarea apei și existența ei ca resursă necesară în
activitățile economice cât și referitor la vulnerabilitatea generală la
schimbările climatice, în timp ce există încă puncte slabe în producția de
energie regenerabilă și rata de reciclare.

Un alt aspect, pe care țin să-l menționez, este faptul că, o soluționare efectivă
în vederea ameliorării crizei a fost folosirea fondurilor europene Cu ajutorul
acestora, România a redresat situația infrastructurii, sistemului medical,
precum și a mai multor întreprinderi de stat. Mai este de remarcat și
subvențiile alocate șomerilor și familiilor, a căror venit se categorisește ca
fiind unul sub slariu minim pe economie.

În concluzie, afirm că, în contextul crizei actuale, România a întreprins toate

măsurile necesare în vederea posibilităților financiare și politice, fapt ce, într-
un final a influențat considerabil viața economică a acesteia.

Bibliografie:

https://mfinante.gov.ro/despre-minister

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/covid-19-economy/

https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/mediul-de-afaceri-sprijinit-
cu-masuri-economice-in-criza-coronavirusului-care-sunt-acestea-1278987