IE1 1

1. Cerinţe ale realizării aplicaţiilor informatice distribuite..............................................................1

1.1. Aplicaţii informatice distribuite...........................................................................................2
1.2. Concluzii...............................................................................................................................3

1
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Iftimi Claudiu matricol

1. Cerinţe ale realizării aplicaţiilor informatice

distribuite

Rezumat: Obiectivul lucrării este identificarea cerinţelor pentru analiza,

dezvoltarea si implementarea aplicaţiilor informatice distribuite. Sunt prezentate
structuri de aplicaţii informatice distribuite de tipurile out of the paper şi only adding
cu identificarea cerinţelor de realizare a securităţii, în cadrul derulării interacţiunilor.
Exemplificările vizează tipologii larg răspândite de aplicaţii distribuite.
Cuvinte cheie: sisteme distribuite "out of the paper", securitate informaticã,
dezvoltarea sistemelor informatice, sisteme "only adding", m-aplicatii.

1.1. Aplicaţii informatice distribuite

În domeniul tehnologiei informaţiei, sistemele informatice distribuite s-au

impus datoritã avantajelor pe care le oferă utilizatorilor finali. Un sistem distribuit
este o colecţie de programe si procese peste o reţea de echipamente electronice (în
care fiecare nod are autonomie localã – propriul ceas si propria memorie internã, iar
nodurile, în ansamblul lor, sunt transparente pentru utilizator în ideea realizării
obiectivului urmărit de sistemul distribuit), care cooperează în rezolvarea anumitor
probleme.
Un sistem distribuit este omogen când componentele din care este construit
(componente hardware si software) sunt de acelaşi fel. Cel mai adesea, în practicã, se
întâlnesc sistemele distribuite eterogene (neomogene), ale căror componente

FEAA 6
IE1 1

(hardware – echipamentele electrice si electronice fizice, software – programele de

reţea si procese care formează sistemul distribuit sunt făcute în diverse limbaje de
programare, sistemele de operare din nodurile reţelei etc., si componente conceptuale
– topologia reţelelor care intrã în alcătuirea sistemului distribuit, modul de
comunicare, sincronizare si coordonare între procese etc.) sunt diferite.
Necesitatea proiectării unor sisteme informatice distribuite este motivatã de
câteva avantaje specifice. Cele mai importante dintre aceste avantaje sunt:

schimbul de informaţii – creşterea masivã a cantităţii de informaţie si

necesitatea de a schimba rapid informaţii între diferitele puncte aflate în locuri
geografic depărtate fac necesarã conectarea între calculatoare autonome;
partajarea resurselor – o organizaţie preferã sã cumpere mai multe
calculatoare mai ieftine si de puteri rezonabile decât sã cumpere unul singur, mult mai
puternic, dar mult mai scump; în acest mod, devine necesarã interconectarea acestor
calculatoare mai mici între ele, eventual cu un număr redus de calculatoare mai
puternice ale căror resurse (memorie, putere a procesorului, periferice de capacităţi
mari) sã fie partajate între acestea; costul măririi capacităţii unei astfel de reţele este
mult mai mic decât în cazul resurselor conectate la un singur calculator, fie el cât de
puternic;
siguranţa mărită în funcţionare – dacã un sistem de calcul este format dintr-
un singur calculator, defectarea acestuia face imposibilã utilizarea întregului sistem;
la proiectarea unui sistem distribuit, se tine seama, în foarte mare măsura, de siguranţa
în funcţionare a acestuia; astfel, căderea unui nod nu perturbã funcţionarea celorlalte,
ci acestea preiau, în multe cazuri, sarcinile celui căzut;
performante mărite – prezenta mai multor procesoare într-un sistem distribuit
face posibilã reducerea timpului de realizare a unui calcul masiv; acest fapt este
posibil prin împărţirea sarcinilor între diferite procesoare, colectarea ulterioarã a
rezultatelor parţiale si determinarea rezultatului final; acest procedeu este cunoscut
sub numele de paralelizare a calculului;
specializarea nodurilor – proiectarea unui sistem de calcul autonom, cu mai
multe funcţionalităţi, poate sã fie foarte dificilã si, din motive practice; aceastã
proiectare poate sã fie simplificatã prin împărţirea sistemului în module, fiecare
modul implementând o parte din funcţionalităţi si comunicând cu alte module.
Dificultatea construirii unor astfel de sisteme apare în momentul elaborării
algoritmilor de prelucrare ce sunt folosiţi în astfel de sisteme. Algoritmii utilizaţi în
sistemele distribuite (ca de altfel în toate sistemele) trebuie sã fie corecţi, flexibili si

Universitatea Alexandru Ioan Cuza 7

Iftimi Claudiu matricol

eficienţi. Dezvoltarea unui algoritm distribuit diferă, esenţial, de dezvoltarea unui

algoritm centralizat datoritã, în principal, particularităţii sistemelor distribuite – lipsa
cunoştinţelor despre starea globalã, lipsa unui timp global, nedeterminismul etc.

1.2. Concluzii

Noile tehnici si fiind motivaţi de dedicate), dar mai ales

metode de analizã, efectele pozitive de în Internet, este
proiectare, programare antrenare multiplã, pe paradoxalã. Deşi existã
si testare a sistemelor care le generează instrumente
informatice trebuie sã procedurile de folosire criptografice puternice
dezvolte acele funcţiuni exclusivã a pentru asigurarea
în care imprimarea sã documentelor în format confidenţialităţii,
fie înlocuitã cu succes electronic. integrităţii,
de toate celelalte Securitatea în autenticităţii si a
modalităţi de cadrul sistemelor nerepudierii atât din
prezentare, conservare distribuite reprezintă un categoria cifrurilor cu
si protecţie a lucru esenţial, chei secrete (simetricã
informaţiei. Aplicaţii deoarece, prin sisteme – Rijndael, Twofish,
distribuite "out of the distribuite, se Blowfish, serpent,
paper" cu un grad implementează aplicaţii RC6, DES, 3DES,
ridicat de securitate al de comerţ electronic, IDEA), cât si a
informaţiilor aplicaţii bancar- cifrurilor cu cheie
manipulate sunt redate financiare si multe alte publicã (asimetricã –
în [2] si [3]. tipuri de aplicaţii în RSA, DSA, El
Într-un context care confidenţialitatea, Gammal, KMOV
mai general, pentru autenticitatea si Scheme), totuşi,
eliminarea nerepudierea sunt răspândirea acestor
documentelor absolut necesare. tehnologii este
imprimate, trebuie sã Limitarea obstrucţionatã de forte
acţioneze factorii curentã a tehnologiei în de piaţă, care fac
decizionali din sistemele distribuite presiuni puternice
interiorul organizaţiei, (chiar si în sistemele asupra companiilor de a

FEAA 6
IE1 1

realiza noi si noi criptare folosite în (Security Socket Layer)

produse, noi si noi sistemele si aplicaţiile si S-HTTP (Secure
alianţe. În aceste distribuite sã aibă unele HTTP), au primit o
condiţii, chiar dacã slăbiciuni inacceptabile oarecare acceptare în
algoritmii, protocoalele [8]. O altã problemã ultimii ani când VISA,
si mecanismele de legatã de piaţă o MasterCard si
securitate sunt suficient reprezintă lipsa unor Microsoft au intrat în
de puternice în teorie, standarde unanim competiţie. Astăzi,
calitatea standardelor acceptate, privitoare la divizarea pieţei în
(în practicã) si, mai securitatea tranzacţiilor producători si
ales, a implementărilor si a comunicaţiilor în utilizatori de
(de multe ori, sisteme distribuite mainframe-
simplificate inadecvat) (implicit eterogene).
fac ca tehnologiile de Douã tehnologii, SSL
uri, PC-uri, telefoane mobile si PDA-uri, echipamente de telecomunicaţii,
smartcarduri etc., a creat interese deosebite în elaborarea de standardelor, a condus la
unele practici agresive, în special, la giganţi în domeniul hardware si software ca
IBM, Sun Microsystems sau Microsoft. În comunitatea PC-urilor (si nu numai, chiar
si în telefonie mobilã), în cadrul căreia operează majoritatea utilizatorilor, securitatea
a fost si este încă mult ignoratã. Sistemele de securitate ale acestor tipuri de
echipamente electronice au serioase (si cunoscute) breşe de securitate. Chiar dacã
sistemele de operare ale reţelelor în care sunt conectate PC-urile au implementate
mãsuri sofisticate de securitate, ele nu înlătura vulnerabilitatea maşinilor conectate,
care induce reţelei o anumitã insecuritate.
Trei lumi "culturale" deosebite, PC-urile, mainframe-urile si dispozitivele
mobile, converg pe Internet si în dezvoltarea de sistem si aplicaţii distribuite dedicate,
într-un moment în care securitatea tranzacţiilor, comunicaţiilor si a datelor a crescut
în conştiinţa utilizatorilor care cer mãsuri din ce în ce mai eficiente în acest domeniu.
Istoria sugerează cã, în acest caz, viitorul aparţine unor standarde deschise,
care sã nu fie blocate de drepturi de proprietate inhibitorii. Ultimii ani au subliniat
viitorul deosebit al unei arhitecturi de securitate deschisã, intens cercetatã si discutatã
la ora actualã, care sã fie liberã de taxe de licenţa si care sã stea la baza standardelor
de securitate Internet ce vor fi folosite si în sisteme distribuite si în comerţul
electronic.

Bibliografie

Universitatea Alexandru Ioan Cuza 7

Iftimi Claudiu matricol

1. Ivan, I., P. Pocatilu, M. Popa, C. Toma, L. Breda: Fiabilitatea m-

aplicatiilor bazate pe tranzactii. În: Revista Românã de Informaticã si
Automaticã, vol. 13, Nr. 2, Bucuresti, 2003.
2. Ivan, I., P. Pocatilu, M. Popa, C. Toma: Semnãtura electronicã si
securitatea datelor în comertul electronic. În: Informaticã Economicã
Nr. 3/2002, Bucuresti, 2002.
3. Ivan, I:, P. Pocatilu, C. Toma, Al. Leau: M-applications: e3-com. În:
Informaticã Economicã Nr. 3(19)/2001, Bucuresti, 2001.
4. Patriciu, V.V., I. Bica, M. Ene-Pietroseanu, C. Vãduva: Securitatea
comertului electronic, Editura BIC ALL, Bucuresti, 2001.
5. Patriciu, V.V., I. Bica, M. Ene-Pietroseanu: Securitatea Informaticã în
UNIX si Internet, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1998.
6. Patriciu, V.V.: Criptografia si securitatea retelelor de calculatoare cu
aplicatii în C si Pascal, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1994.
7. Schneier, B.: Applied Cryptography, second edition, Editura John
Wiley & Sons, 1996.
8. Tanenbaum, A.S.: Distribuited Operating Systems, Editura Prentice
Hall, New York, 1995.

Anul Venituri Cheltuieli fixe Cheltuieli Profit/Pierdere

variabile
2009 1200 200 900 0
2010 1400 200 1000 0
2011 1600 250 1400 0
2012 1900 300 1500 0
2013 2100 320 1550 0
0

FEAA 6
IE1 1

x 'l−a
∑ nl
k

Universitatea Alexandru Ioan Cuza 7