În cele mai dese cazuri se apelează la calculul coeficientului de

aprovizionare obţinut ca raportul dintre Q intrată pe fiecare material în parte la

cantitatea necesară şi coeficientului de asigurare calculat ca raportul dintre Q
asigurării necesarului la Q necesară. Pentru calculul acestor coeficienţi se
utilizează tabelul următor.
Tabelul 1. Aprecierea aprovizionării şi asigurării entității cu resurse materiale
Denumirea materialului Necesar, кg Stoc iniţial, Intrări Asigurarea necesarului Stoc
(materiei prime) lunar zilnic кg data Q, кg zile Q, кg final кg
A 1 2 3 4 5 6 =3/2 7 = 6x2 8 = 5-7
Materialul a 82 250 2 740 17 150 x x 6 16 440 710
- perioada I x x x 5 23 120 8 21 920 1 200
- perioada II x x x 16 20 620 7 19 180 1 440
- perioada III x x x 24 20 755 6 16 440 4 315
Total… x x x x 64 495 27 73 980 7 665
(Dacă avem intrări de 500 materiale, atunci se alege după ponderea cea mai
mare - metoda ABC)
(La perioada a III se i-au numai ultimele zile pînă la sfîrşitul lunii 30 - 24 = 6)

unde: col.6 „p/u materialul a” se calculează ca raportul dintre col.3 la col.2

„p/u fiecare perioadă” – ca raportul dintre col.5 la col.2
„p/u ultima perioadă” - ca diferenţa dintre „data” şi ultima zi a lunii
respective.

col.7 se calculează ca produsul dintre col.2 şi col.6;

col.8 „p/u materialul a” se calculează ca diferenţa dintre col. 3 şi col.7;

„p/u fiecare perioadă” – diferenţa dintre col. 5 şi col.7;
„p/u total” – col.3 + col.5(total) – col.7 (total) sau suma din col 8
În baza acestor date calculăm coeficientul de aprovizionare, care rezultă din următoarea
relație:
QINTRATA 64 495
KAP = x 100% = x 100% = 78,41%
QNECESARA 82 250

Corespunzător, coeficientul de asigurare rezultă din următoarea relație:

QASIG NECESAR 73 980
KAS = x 100% = x 100% = 89,95%
QNECESARA 82 250

De aici rezultă, că KAP < KAS

 În rezultatul calculului acestor coeficienţi se pot obţine 4 situaţii:
1 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), ceea ce se apreciază
negativ şi practic direct influenţează asupra procesului de producţie şi reducerea Q
produselor fabricate
2 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), însă cel de-al doilea
prevalează asupra primului (89,95 > 78,41), atunci această situație se apreciază
pozitiv, deoarece entitatea nu suportă cheltuieli suplimentare privind păstrarea
stocurilor de materiale la depozitele entității. Totuși, ea dispune de rezerve interne
privind respectarea procesului de producție neîntrerupt.
3 caz: Primul coeficient este subunitar, iar coeficientul 2 supraunitar. Astfel de
situaţie se apreciază pozitiv, şi ne dovedeşte că entitatea. dată a utilizat toate
rezervele interne legate de utilizarea stocurilor. (Folosirea maximală a stocului
iniţial şi aducerea stocului final la nivelul minim. Deşi numai în condiţiile dacă
reducerea stocului final nu va contribui la modificarea negativă a ritmicităţii
produselor fabricate pe luna următoare.
4 caz: Cînd ambii coeficienți sînt supraunitari şi cel din urmă (c.de asigurare)
cu mult depăşeşte coef. de aprovizionare – cea mai bună situaţie.