Luerarea numirul 2 Modelarea campurilor laplaciene prin rete 1. Scopul_Iucrarii este studiul modeltrii cimpurilor laplaciene prin refele electrice, Utilizind diapozitivele din laborator se efectueazi masuriri in vederea trasiri liniilor echipotenjiale, a celor de camp gi alte determindri. laplacian plan paralel intr-un domeniu timitat ile de frontiera (V sau a¥/dn). in coordonate jera un cimp electrosta de suprafata ¥ pe care se cunosc condi carteziene ecuatia lui Laplace este: az tgrre , ) Solujia Vx.y) se objine prin integearea ecuatici (1)., Integrarca analiticd este posibild doar la forme particulare ate frontierei gi ale condijiilorde frontier’, de aceea s-au dezvoltat si alte metode care permit obtinerea solutiei si in cazurile mai complicate, cu 0 precizie corespunziitoare in scopuri tehnice. Modelarea cu ajutorul rejelelor electrice analizoare se bazeazii pe scrierea ecuatiei (1) in diferente finite. Metoda diferentelor finite este © metodd numericd de solutionare a ecuatiei lui Laplace (1), dar spre deosebire de metodele analitice, aceasta metoda permite determinarea solutiei numai intr-un numar finit de puncte (noduri) din domeniul considerat. Aceste noduri sunt punetele de intersectie ale unei refele de drepte paralele cu axele de coordonate. Potengialul electric intr-un punct P(x,y) se poate exprima in functie de valoarea acestuia in punctul P(x, ’)prin dezvoltarea in serie Taylor: Q) Considerand situatia simpla in care pasul retelei, h, este constant (fig.!), se poate serie ecuafia (2) pentru fiecare din nodurile vecine nodului 0 (1, 2, 3, 4). Pasul fiind mic (x=, = y= yo =H), ne limitim Ia termenii de ordinul doi gi rezult h Figrar) @) Kain % Din (3), obfinem: W+henay, @ ‘si tinand seama de (4) se objine forma cu diferente finite a ecuatiei lui Laplace: Kati then ero (3) Intr-un caz mai general, distanjele de la nodul 0 la nodurile vecine 1, 2, 3, 4 sunt inegale, situatie specificd nodurilor refelei din apropierea unei frontiere oarecare sau cazului cénd pasul nu este acelagi. Procedand similar se obfine 0 ecuafie diferitd de (5). Rezolvarea problemei consti in gisirea unei ecuajii de forma (5) pentru toate nodurile interioare si rezolvarea sistemului de ecuafii rezultat cénd date de exemplu potentialele la nodurile de pe frontiers, Rezolvarea sistemului de ecuatii rezultat poate fi afigatt dact se modeleaza (8) pentra relajia de tip R cain fig, 2. Aplicéind teorema I-a lui Kirkoff nodului 0 se objine: Vy-Me W-Ye Mars * R Rk adic&, tocmai relajia (5). Urmeazi ca potenfialele nodurilor rejelei R ecuatia cu diferente finite a lui Laplace. In aceasta situajie, rezolvarea problemei de cmp cu cee: ajutorul retelei de tip R, consti din urmatoarele: ty + se fixeazA potenjialele date ale nodurilor frontierei prin comutarera lor Ia sursa adecvata, Daca modelul este realizat, adica numarul de noduri dupa axa x, respectiv axa y, este dat, pasul retclei se va alege astfel incat sa fie cat mai bun in cazul in care se doreste ca ecuatia obtinuta sa fie cat mai exacta; se masoara potentialele nodurilor interioare cx un voltmetru de impedanta mare (electronic, numeric). Precizia rezultatelor obtinute depinde de finejea refelei (h), de toleranja valorilor rezistenjelor rezistoarelor folosite, de precizia instrumentului de masura, etc. Nth +h +l, echipotentiale, cu aceeasi diferenja de potential intre dowd lini vei ‘considerand de exemplu doi electroni cu forma din fig.3, avand potentialele V1 si V2, setraseaza n¥! linii echipotentiale la o diferenta de potential AY = (Vj; ~ V2y/n, Perpendicular pe finiile echipot se traseazi de cAmp, respenctind con geometrice rezultate prin intersecfia celor dou’ le curbe ortogonale si fie asemenea (patrulatere nii cu acelasi raport by/a,). in aceasta situajie fluxul este acelasi prin orice tub de emp cuprins intre i de camp vecine, Intensitatea campului electric intr-un punet se poate determina din: E=- VV si rezulta: in care Al reprezint& lungimea liniei de cmp intre dou’ linii echjpotentiale. Capacitatea corespunzatoare argumentului de tub de camp cu lati lungimea ax si grosimea g, este: obs 8 a, Daca sunt'm tuburi de camp (in paralel) fiecare avand n segmente de tub (in serie), la acelasi raport bx/ax rezulta capacitatea intregului domeniv dintre electroni (presupus omogen si cu permitivitatea epsilon): ac Considerand campul plan-paralel din domeniul reprezentat in figura 4.2., se traseaza o retea patratica avand 224 noduri, ca in figura 4.b. Aceasta problema de camp se rezolva, in lucrarea de fata, printr-o modelare cu retele de rezistoare. Wy wenn ee eed } Q=---0----0 1 ' ' ' ' ' ' | 4 Fig.4 ie sludiaza campul electrostatic intre doi electroni cu forma din figura 5. Datorita simetriei, spectrul campului electric este acelasi in cale 4 cadrane, deci este sufficient sa se studieze campul dintrun singur cadran si din acesta sa se modeleze numai zona in care campul este neuniform,Fig6 3.1.1. Se stabilesc conditiile pe frontiera domeniului, fixand potentialele acestor puncte prin conectarea lor Ia o sursa de c.c.(fig.6). 3.1.2. Se masoara cu un voltmetru numeric potentialele nodurilor retelei. Pe o retea construita a scar ape hartie milimetrica, langa fiecare nod se notcaza valoarea potenfialului masurat. Se traseaza n+ linii echipotenbtiale (doua fiind ale electronil trascaza liniile de camp reprezentanbd conditia ca sa rezulte patrulatere curbiliniiasemenea. 3.1.5. Se calculeaza intensitatea campului electric in cateva puncte folo: 3.1.6. Se determina capacitetea cu ajutorul relatiei (2) 3.2. Se repeat operatiile de la punctual 3.1. pentru 2 electrozi cu configuratia din figura 7, prin care se studiaza efectul de margine la un condensator plan, Presupunand un anumil raport intre lungimea armature (dj 2) si distanta dintre armaturi (4) , se poate determina care este cresterea procentuala a capacitatii daca se ia in considerare efectul de margine. \d relatia (6) Z 1vaz0 Fig.7 3.3. Se studiaza campul electrostatic din domeniul reprezentat in figura 4, utilizand dispozitivul prezentat in figura 8. 4. 4.1. Se va analiza influenta pasului retelei asupra rezultatelor obtinute. 4.2. Se vor analiza rezultatele obtinute pe baza preciziei voltmetrelor utilizate. uo