Ecologie

-sinteză -2-
Configurația structurală a sistemelor ecologice

-componenta biotică-
 Biocenoza
• Este alcătuită din speciile (populațiile) componente și din relațiile spațiale și temporale dintre
acestea

• Componente ale structurii biocenozei: -producători

-consumatori
-descompunători
• Speciile (populațiile) au importanță diferită într-o biocenoză
• Rolul fiecărei componente trebuie exprimat atât prin nr. de indivizi/ specii cât și prin biomasă
• Speciile de talie mică (biomasă mică) cu nr. mare de indivizi –au activitate metabolică mai
intensă
• Speciile cu biomasă mare (talie mare) – au activitate metabolică mai lentă
 Indici structurali ai biocenozei

• Se folosesc:
• pentru a exprima relații de grupare între specii și raporturi cantitative
• pentru caracterizarea cât mai completă a structurii și rolului speciilor în
activitatea biocenozei
• pentru comunicarea aspectelor structurale ale biocenozei
• pentru fundamentarea deciziilor de management (conservare/ arii protejate,
managementul resurselor/ ecosistemelor)
 Indici structurali ai biocenozei

• Frecvența (%)- reprezintă raportul dintre nr. de probe ce conțin o anumită

specie/ nr. total de probe colectate în același timp
• Cu cât nr. de probe este mai mare cu atât valoarea frecvenței este mai apropiată de cea reală

• Abundența relativă (%)- reprezintă raportul dintre nr. de indivizi sau biomasa
une specii față de celelalte specii dintr-o probă (dintr-un nr. de probe/ nr. total de
probe).
• Se exprimă atât numeric cât și în biomasă
• Abundența relativă nu este corelată direct cu importanța speciei în funcționarea biocenozei
 Indici structurali ai biocenozei

• Dominanța (D) arată în ce relație se găseşte efectivul unei specii față de suma indivizilor
celorlalte specii cu care se asociază, exprimând abundența relativă.
• exprimă influența unei specii asupra structurii și funcționării biocenozei și ecosistemului.
• este importantă prin nr. de indivizi, prin biomasă, prin spațiul ocupat, prin productivitate. Se
calculează pe baza abundenței relative.
• este considerată ca fiind un indicator al productivității, căci arată procentul de participare al fiecărei
specii la realizarea producției de biomasă din biocenoză.
• Se calculează cu ajutorul indicelui de dominanță (Balogh, 1958):

unde:
DA – dominanţa speciei A;
nA – numărul total de indivizi din specia A, identificați în probele examinate;
N – numărul total de indivizi ai tuturor speciilor prezente în probele examinate.
 Indici structurali ai biocenozei
• Dominanța
În funcție de valoarea acestui indice, speciile se distribuie în următoarele clase:
- subrecedente (sub 1,1%),
- recedente (între 1,1-2%),
- subdominante (între 2,1-5%),
- dominante (între 5,1-10%)
- eudominante (peste 10%).

• Constanța- se calculează pe baza frecvenței.

-frecvența> 50 % -specii constante
-25-50% -specii accesorii
-frecvența <25% -specii accidentale
 Indici structurali ai biocenozei
• Fidelitatea - exprimă tăria legăturilor unei specii cu alte specii
•specii caracteristice- legate strict de o anumită biocenoză (nu pot persista în alte
sisteme)
•specii preferențiale- pot exista în diferite biocenoze, dar preferă un anumit ecosistem
•specii întâmplătoare (străine)
•specii indiferente (ubiquiste)- specii cu valențe ecologice multiple- pot exista în
biocenoze diferite

• Echitabilitatea
• exprimă modul în care este distribuită abundența relativă la speciile unei biocenoze (sau a unei
componente a acesteia).
• echitabilitatea maximă se realizează când speciile sunt reprezentate prin același număr de
indivizi
 Indici structurali ai biocenozei

• Diversitatea
• reprezintă bogăția de specii (nr.de specii)
• depinde și de abundența relativă a speciilor
• identitatea speciilor este importantă
• speciile se dispun pe gradienți- altitudinal, longitudinal, temporal

• Factori care determină creșterea diversității:

• Heterogenitatea spațială a biotopului
• Stabilitatea condițiilor abiotice / variații mari
• Structura componentelor biocenozei (ex. producătorii primari/ vegetație)
 Indici structurali ai biocenozei

Diversitatea- indice de diversitate – indice cantitativ

• Bogăția de specii (Species richness)=nr. specii din unitatea de probă/ ecosistem
• Indice diversitate Shannon- Wiener
D= - σ𝑛𝑖=1 𝑝𝑖 ∗ log2𝑝𝑖 )

• Indice diversitate Simpson

• D are valori între 0 și 1 (div. max.)
• Ia în considerare nr. indivizi ai fiecărei specii și nr total de indivizi
 Relații dintre specii (interspecifice)

• Reprezintă sistemul de conexiuni între specii, din cadrul unui ecosistem

• Pot fi relații directe și indirecte
• Relația dintre două specii poate fi:
• benefică (pozitivă) (+)
• neutră (0) sau
• negativă (-), pentru una sau pentru ambele specii
 Relații interspecifice
• Neutralism – relația este neutră pentru ambele specii (0 0)
• Competiție (concurență) – relația este negativă pentru ambele specii (- -)
exemplu: competiția pentru hrană, adăpost, spațiul de existență/ habitat)
• Mutualism- speciile sunt dependente una de alta; relația este pozitivă pentru
ambele (+ +)
• bacteriile fixatoare de N+ - plantele leguminoase;
• alge+ciuperci- formează lichenii;
• ciuperci + arbori (rădăcini)- formează micorize;
• plante cu flori +insecte polenizatoare
• Protocooperare – relația este pozitivă pentru ambele specii, dar nu este
obligatorie (+ +)
 Relații interspecifice

• Comensalism – relația este pozitivă pentru una dintre specii și neutră pentru
cealaltă (+ 0);
• Ex: specii care își găsesc adăpost în spongieri sau în lamelibranhiate (scoici)

• Amensalism – relația este negativă pentru una dintre specii și neutră pentru
cealaltă (- 0); substanțele produse de o specie au efecte negative asupra
celeilalte specii;
• Parazitismul – relația este pozitivă pentru o specie și negativă pentru cealaltă
(+ -); în acest caz parazitul nu omoară gazda
• Prădătorismul - relația este pozitivă pentru o specie și negativă pentru cealaltă
(+ -); în acest caz răpitorul omoară gazda
 Relații interspecifice

• În cazul relațiilor dintre trei specii

sp. A sp. B sp. C
gazdă parazit hiperparazit

aceasta poate fi diferită:

B A (+ -)
C B (+ -)
C A (0 0)
A C (+ +)
 Relații interspecifice- clasificare
Tipuri de relații:
• de răspândire
• de reproducere
• de hrănire (relații trofice)
• de apărare
• relații complexe
 Relații trofice
• Reprezintă cea mai importantă legătură dintre specii (relația de hrănire sau de nutriție),
care se realizează sub diferite forme
• Conținutul legăturilor trofice este același, respectiv fiecare specie reprezintă o verigă în
transferul și transformarea substanțelor și energiei în ecosistemul dat
• Între nivele trofice succesive, respectiv între verigile trofice ale lanțurilor trofice,
relațiile trofice se desfășoară cu transfer de materie și energie. Din relațiile trofice
derivă și alte forme de relații interspecifice
• Între speciile aceluiași nivel trofic (relațiile sunt fără schimb de substanță și energie)
are loc competiția pentru resursele de hrană, de nutrienți, de lumină, de spațiu
• Rezultatul competiției este elaborarea prin acțiunea selecției a diferitelor adaptări ale
populațiilor ca separări parțiale sau totale ale nișelor ecologice prin specializări
nutritive, comportamentale, succesiuni la locul de hrană, separare spațială, inhibarea
dezvoltării concurenților
 Relații trofice

• Aceste adaptări afectează structura și funcționarea lanțurilor trofice

• Din relațiile trofice între nivele trofice diferite rezultă și relații legate de
apărare. Apărarea individuală se poate transforma în apărare colectivă
• Abordarea la nivel de populație (populații ale speciilor) este cel mai potrivit mod
de abordare în examinarea relațiilor interspecifice deoarece:
• Relațiile se desfășoară între populații
• Populația e veriga esențială în transformarea materiei, energiei și informației
• Populația este obiectul evoluției, selecției care se desfășoară corelat cu evoluția altor
populații (co-evoluție)
 Relații complexe

Factori • Interacționează permanent cu componentele

abiotici biotice (vii) ale sistemului

• Există relații între populațiile și speciile aceluiași

Nivel trofic nivel trofic

Nivele
trofice • Există relații între nivele trofice diferite
diferite
 Relații complexe

• Este foarte importantă cunoașterea lor pentru înțelegerea organizării și legilor

dinamicii ecologice si pentru prognoza soluțiilor economice, de amenajare
sau protecție a ecosistemelor

• Exemplu: schimbările climatice (cantitatea de precipitații) determină modificări ale

învelișului vegetal (speciile de plante din ecosistem) care conduc la schimbări ale nutriției
unor specii (de ex. hrănirea cu alte specii, altă sursă de hrană), ceea ce determină schimbări
ale stării fiziologice, modificări ale relației cu paraziții, modificarea structurii spațiale a
populației și apoi intensificarea acțiunii prădătorilor și declinul speciei-pradă