SEMINAR 2

CLASIFICAREA PLANTELOR POMICOLE ȘI VITICOLE

Clasificarea plantelor pomicole:

1. Clasificarea după habitus

- această clasificare are în vedere înfațișarea exterioară a plantelor, vigoarea, vârsta lor și
cuprinde următoarele grupe de plante:

a) pomii propriu-ziși sau plante pomicole arborescente: mărul, prunul, caisul, piersicul, vișinul,
migdalul, cireșul;

b) arbustoizii sunt plante de talie mijlocie: alunul, cornul, gutuiul;

c) arbuștii au mai multe tulpini de la bază: coacăzul roșu și negru, agrișul, afinul;

e) semiarbuștii (se remarcă prin tulpini semilemnoase): zmeurul, murul;

f) plante pomicole cu tulpini perene sau cu tulpini târâtoare pe sol: căpșunul.

2. Clasificarea după fruct (pomologică)

- are în vedere natura fructelor, originea țesuturilor ce formează constituția mezocarpului și
endocarpului:

a) pomii sământoși (pomaceae): măr, păr, gutui;

b) pomii sâmburoși (drupaceae): prunul, cireșul, vișinul, piersicul, caisul;

c) plante pomicole nucifere: nucul, castanul comestibil, migdalul;

d) plante pomicole bacifere: afinul, coacăzul, căpșunul, zmeurul și murul.

1
 Clasificarea plantelor viticole (vița de vie)

1. Clasificarea botanică
- vița de vie cultivată face parte din Familia Vitaceae, cu Genul Vitis, gen ce cuprinde
majoritatea speciilor de cultură, care se împart după origine în 3 grupe:

a) grupa speciilor americane reprezentată prin Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis berlandieri,
utilizate ca portaltoi;

b) grupa speciilor asiatice, în număr de 44, din care numai Vitis amurensis este folosită pentru
crearea de soiuri noi;

c) grupa euro-asiatică cu un singur reprezentant, Vitis vinifera, cu 2 subspecii: Vitis vinifera

sativa și Vitis vinifera silvestris. Vitis vinifera sativa mai este denumită și viță europeană sau
viță nobilă și stă la baza soiurilor roditoare de calitate superioară.

2. Clasificarea după direcția de producție

- se face conform cerințelor de producție viti-vinicole:

a) vițe roditoare, producătoare de struguri care cuprind:

 vițe nobile (europene sau altoite), care produc struguri și dau vinuri de calitate
superioară;
 vițe hibrizi direct producători ce produc struguri și vinuri de calitate inferioară, cu gust
foxat și care rezultă din încruțișarea speciilor europene și a celor americane; aceste vițe
sunt interzise a fi cultivate prin “Legea viei și vinului”.

b) vițe portaltoi care sunt rezistente la insecta Filoxera vastratix și la unele boli; din aceste viţe
se produce material pentru sistemul radicular al soiurilor nobile roditoare, ex: Vitis riparia, Vitis
rupestris și Vitis berlandierii.

3. Clasificarea soiurilor
 Soiurile nobile care stau la baza producției viti-vinicole, formează un larg sortiment
pentru vinificație, consum în stare proaspătă și stafide.

a) soiuri pentru vinuri albe, au o mare răspândire în toate podgoriile României evidențiindu-se
câteva mai deosibite:
2
  pentru vinuri de consum: Galbenă de Odobești, Frâncușă, Aligoté;
 pentru vinuri superioare: Grasă de Cotnari, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămăioasă
Românească, Riesling Italian, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon;

b) soiuri pentru vinuri roșii:

 pentru vinuri de consum: Băbească Neagră, Roșioară;

 pentru vinuri superioare: Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir.

c) soiuri pentru vinuri aromate - conțin în struguri o cantitate mai mare de zahăr și substanțe
specifice, plăcut mirositoare ce imprimă vinului o culoare deosebită, buchet și aroma; sunt
soiuri apreciate pentru producerea de vinuri de desert, semidulci și dulci: Busuioacă de Bohotin,
Muscat Ottonel, Chardonnay.

d) soiuri pentru struguri de masă - sunt destinate consumului în stare proaspătă, se cultivă pe
arii mai restrânse, îndeosebi în jumatatea sudică a țării: Ostrov, Zimnicea, Greaca, Mangalia,
Dealu-Mare, Panciu-Odobești.

- se remarcă următoarele soiuri: Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Coarnă neagră.

e) soiuri pentru stafide - se cultivă numai în Dobrogea unde găsesc cele mai favorabile condiții
de temperatură: Kiș-Miș alb și negru, Perlertta și Sultanina.