Sunteți pe pagina 1din 18

Ecologie

-sinteză -1-
Caracterul inter- și multi-disciplinar al ecologiei sistemice

Teoria
Științele vieții sistemelor
Științele cibernetice
naturii, Teoria
geologie, matematică a
chimie, fizică sistemelor
dinamice

Științe sociale Ecologie Sisteme


sistemică economice
Ecologia sistemică

Este știința care asigură fundamentul teoretic de a percepe și


interpreta mediul înconjurător, care include mediul fizic și biologic
natural precum și mediul controlat/ transformat de om, ca o ierarhie de
unități organizate, dinamice cu proprietăți structurale și funcționale
identificabile și cuantificabile

Dacă științele mediului reprezintă o familie de științe care interpretează


mediul ca un ansamblu de factori (apă, aer, sol, biota), ecologia
sistemică argumentează că mediul e organizat și asigură suportul
teoretic și metodologic pentru abordarea sistemică/ holistă a acestuia
Ecologia sistemică

• Ecologia sistemică are ca bază conceptuală teoria sistemică conform


căreia întreaga natură, inclusiv viața, este reprezentată prin
subsisteme ierarhizate.

• Prin urmare, relația biotic-abiotic nu este omogenă, constă într-un ansamblu


de sisteme ierarhizate și trebuie abordată ca atare.
Sistem

• Sistemul – ca unitate organizatorică a materiei, poate fi definit ca fiind un


ansamblu de elemente legate între ele prin conexiuni într-un întreg.
Sisteme/ sisteme biologice

• Ansamblu de elemente, identice sau diferite, unite prin conexiuni


într-un întreg

Sisteme Caracteristici
• Categorii
Izolate
de sisteme:
nu există în natură
Închise există doar schimburi energetice cu mediul
Deschise există schimburi materiale și energetice cu mediul
Organizarea ierarhică a sistemelor biologice și ecologice

Ierarhia Ierarhia
sistemelor sistemelor
biologice ecologice

Specia/
populația

Ierarhia
taxonomică: Biocenoze Ecosisteme

Regn
Complexe
Clasă Complexe de
regionale de
biocenoze
Ordin ecosisteme

Familie
Gen Complexe
Biomi macroregionale
Specie/ populație de ecosisteme

Biosfera Ecosfera
Sistem ecologic
GLOBAL
Ierarhia
Sistem ecologic SISTEMELOR ECOLOGICE
MACROREGIONAL

raportat la scara spațială


Sistem ecologic
NAȚIONAL ➢ SE global
➢ SE macroregional
Sistem ecologic ➢ SE național
REGIONAL
➢ SE microregional
➢ SE local
Sistem ecologic
MICROREGIONAL

Sistem ecologic
LOCAL include:
-Compoziția și structura
biofizică a capitalului natural
Integrare sisteme ecologice- sistem socio-economic
Descrierea sistemelor socio-ecologice (Virapongse et al., 2016)
Sistem Socio-Ecologic
GLOBAL
Ierarhia
Sistem Socio-Ecologic
SISTEMELOR SOCIO-
MACROREGIONAL
ECOLOGICE
Sistem Socio-Ecologic
NAȚIONAL în funcție de scara spațială
la care ne raportăm:
Sistem Socio-Ecologic
REGIONAL
➢ SSE global
➢ SSE macroregional
Sistem Socio-Ecologic
MICROREGIONAL ➢ SSE național
Sistem Socio-Ecologic ➢ SSE microregional

LOCAL include:
-Compoziția și structura SSE local
capitalului fizic construit
-Compoziția și structura
capitalului social
-Capitalul uman
-Compoziția și structura
biofizică a capitalului natural
Structura ecosistemelor

• Ecosistem= unitatea organizatorică elementară a ecosferei alcătuită din biotop,


biocenoză și relațiile dintre acestea

• Interacțiunile dintre componente sunt complexe, astfel încât nici un factor biotic
sau abiotic nu acționează singur ci reprezintă rezultatul unor interrelații
Biotop

• Reprezintă totalitatea factorilor abiotici (factori ecologici) în dinamica lor și în


interacțiune unii cu ceilalți
• Factorii abiotici nu au valori constante, variază între anumite limite în timp și
spațiu
• Există variații cu anumită periodicitate și amplitudine- variații cu caracter de
regim (ex. alternanța zi-noapte, succesiunea anotimpurilor, fazele lunii, maree,
direcția și intensitatea vânturilor)- care determină funcționarea biocenozei în
regim comandat (respectiv regimul, ritmul impuse de variații periodice)
• Există variații fără periodicitate, care apar neașteptat și depășesc o anumită
amploare- variații cu caracter de zgomot (ex. temp. neobișnuite, secete
prelungite, vânturi neobișnuit de puternice, valuri foarte mari, pătrundere
agenți poluanți, incendii naturale)
Biotop

• Efectul variațiilor cu caracter de regim este adaptarea. Diferiți factori variază


între anumite limite care devin limite de toleranță ale populației/speciei față de
factorul respectiv
• Efectul variațiilor cu caracter de zgomot este apariția factorilor limitanți- care
pot determina eliminarea unui nr. foarte mare de indivizi din una sau mai multe
populații
• Cele două categorii de variații pot avea efecte directe (respectiv
adaptarea/limitarea mărimii populației) și efecte indirecte (respectiv
modificarea corelată a altor populații din biocenoză)
Factori geografici
• Poziția geografică – latitudine și longitudine – indică
integrarea ecosistemului într-o zonă climatică, respectiv
anumite caracteristici ale factorilor ecologici
• Altitudinea- există condiții climatice diferite
• Expoziția geografică- ecosisteme situate pe pante cu expuneri
diferite față de soare, față de vânturi dominante se deosebesc
f.mult intre ele
• Morfologia unui ecosistem- sinuozitatea malurilor (care
influențează mărimea ecotonului)
Factori mecanici
• Vântul- deplasarea maselor de aer (paralel cu suprafața Pământului)- curenți aerieni
• Cauze: diferențele de presiune atmosferică, determinate de diferențele de temperatură (scade de la Ecuator
spre Poli)
• Direcția și viteza vântului sunt determinate de un complex de factori (condiții locale de presiune, temperatură,
relief)
• Pot fi: vânturi cu caracter de regim, constante (ex. alizee) sau care au o anumită periodicitate, regularitate
(crivăț, brize, musoni) sau cu caracter de perturbări (furtuni, uragane)
• Vântul poate avea efecte directe și indirecte
• Rol de transport
• Rol în reproducerea plantelor
• Rol în răspândire- bacterii , ciuperci, plante verzi

• Specii de păsări folosesc curenții de aer pentru a economisi energie (planare- pelicani, berze, pescăruși)
• Există adaptări la forța vântului- talie mică la altitudini mari, aripi reduse sau lipsesc
• Efectele indirecte – se referă la interacțiunea vântului cu apa- mișcări ale apei- curenți verticali, orizontali,
ascendenți si descendenți, valuri, oscilații de nivel, chiar topirea ghețarilor
• Pot conduce la eroziune, aluviuni
Factori fizici
• Temperatura- fluctuații cu caracter de regim într-un anumit domeniu sau cu caracter de
zgomot (care determină apariția adaptărilor speciilor/ populațiilor pentru asigurarea
supraviețuirii)
• Adaptări:
• Ex.
• insecte cu picioare lungi- pentru a distanta corpul de nisipul fierbinte, colorit deschis, îngroparea în nisip,
• evitarea habitatelor neprielnice, adăpostire, reducerea intensității metabolismului
• Migrația de iarnă

• Lumina
• Surse cosmice (soare, stele din afara sistemului solar)
• Surse biologice (bioluminiscenta- dat unor procese chimice care se desfășoară la nivelul
individului)
• Surse artificiale- determinate de procese tehnice antropice (radiatii electromagnetice din
spectrul vizibil !!)
• Determina efectuarea fotosintezei
• Apa. Umiditatea
• Surse: precipitații, umiditate aer, apa din sol si subterana
Factori chimici
• Compoziția ionică- este reprezentată de concentrația unor cationi ca: sodiu, magneziu,
calciu, potasiu, stronțiu, și anioni: clor, sulfat, brom, carbonat
• Salinitatea-
• Marea Neagră 15-22 ‰
• Marea Mediterană și Marea Egee 38 ‰
• Marea Roșie- 41 ‰
• Marea Moartă 280-330 ‰

• Oxigenul- în general nu este factor limitant


• 20.95% in aer
• în ecosisteme acvatice poate deveni limitant

• pH- concentrația ionilor de hidrogen

S-ar putea să vă placă și