Ecologie

-sinteza 3-
Structura trofică-suport pentru
desfășurarea proceselor ecologice
 Structura trofică- suport pentru desfășurarea
proceselor ecologice
• Este rezultatul relației de nutriție dintre specii

• Producătorii primari sunt populațiile/ speciile producătoare de substanță

organică; acestea transformă energia radiantă solară în energia legăturilor
chimice ale substanțelor organice pe care le sintetizează din substanțe
anorganice, apă, dioxid de carbon, compuși cu azot (N) și fosfor (P)

• Producătorii primari sunt reprezentați de:

• Plante
• Bacterii fotosintetizante
• Bacterii chemosintetizante
 Structura trofică

• Consumatorii reprezintă cel de-al doilea nivel trofic după producătorii primari,
care, în funcție de hrană, se împart în:
• Consumatori de ordinul 1 – fitofagi
• Consumatori de ordinul 2 – carnivori
• Consumatori de ordinul 3 – prădători
 Structura trofică

• Descompunătorii – degradează substanțele organice din cadavre, excrete,

deșeuri, în mai multe etape, rezultând eliberarea elementelor minerale
• Sunt reprezentați de bacterii și fungi
• Reutilizarea elementelor minerale de către plantele autotrofe reprezintă
procesul de mineralizare – reversul procesului de fotosinteză
 Structura trofică

• Grupările de specii care îndeplinesc aceeași funcție trofică = nivel trofic. Acesta
nu reprezintă o clasificare a speciilor ci a funcției trofice.
• Multe specii sunt polifuncționale – fac parte din mai multe nivele trofice
• Exemple:
• plantele carnivore (Drosera sp., Utricularia sp.) sunt atât producători
primari cît și consumatori de ordinul 2 și consumatori de ordinul 3
• speciile de crap pot fi zoofage (unele specii sunt carnivore) sau pot
consuma hrană vegetală (rizomi de plante acvatice –Potamogeton sp.,
semințe)
• În ecosistemele acvatice producătorii primari sunt organismele cele mai
numeroase, au dimensiunile cele mai mici, un ciclu de viață scurt și ritm intens de
reproducere
 Structura trofică – lanțuri și rețele trofice
• Lanțurile trofice reprezintă căile prin care se produce transferul de substanțe și energie
• Exemple:
• tundră: licheni-reni-om
• Ecosisteme agricole: culturi agricole (grâu) -om;
culturi agricole (porumb)-animale (porc) -om
• Există lanțuri trofice bazate pe producători primari sau lanțuri trofice bazate pe detritus
• Cu cât sunt mai scurte, lanțurile trofice sunt mai productive
• Un consumator nu poate consuma hrana în întregime- aceasta ar conduce la dispariția speciei:
• 9/10 din hrană este utilizată pentru cheltuieli energetice
• 1/10 este utilizată pentru creștere în biomasă
• Lanțurile trofice principale sunt alcătuite din speciile dominante care au un rol decisiv în ecosistem.
Reprezintă căile principale ale fluxului de energie și ale circulației materiei. Sunt importante pentru
structura și funcționarea (inclusiv autoreglarea) sistemului
• Lanțurile trofice secundare sunt alcătuite din alte specii din ecosistem
• Retelele trofice sunt alcatuite din nivele trofice (cuprind specii care indeplinesc acelasi rol in ecosistem).
Intre nivele trofice diferite exista relatii complexe
 Structura trofică – lanțuri trofice

• Lanțurile trofice nu sunt izolate și nu sunt structuri simple.

• Speciile fac parte din mai multe lanțuri trofice, acestea fiind interconectate
• Lanțurile trofice intră în alcătuirea unor structuri complexe- rețele trofice
• Rețelele trofice integrează toate componentele biotice dintr-un ecosistem,
toate lanțurile trofice și toate conexiunile, atât din interiorul lanțurilor trofice
cât și conexiunile dintre acestea
 Investigarea lanțurilor trofice

• Studiul lanțurilor trofice este foarte important

• Permite evaluarea rolului speciei în funcționarea ecosistemelor
• Permite cunoașterea circuitelor bio-geo-chimice
 Funcționarea sistemelor ecologice

• Funcția energetică – captarea energiei solare de către organismele fotosintetizante și a energie chimice de
organismele chemosintetizante și transferul la grupe de consumatori

• Funcția de circulație a materiei – substanțele nutritive organice și anorganice circulă de la hrana

consumată la consumatori (datorită relațiilor trofice din ecosisteme). Energia solară, energia chimică și
substanțele organice nutritive sunt antrenate în circuitul biologic unde se produc transformări majore

• Funcția de autoreglare – populațiile reușesc să se adapteze condițiilor de biotop și prin selecție să se

adapteze reciproc; structura și organizarea ecosistemelor trebuie să aibă o anumită stabilitate în timp și
spațiu; Stabilitatea ecosistemelor este rezultatul funcției de autoreglare

Toate funcțiile sunt legate între ele și cu structura biocenozei.

Fiecare verigă trofică consumă o anumită cantitate de energie.
 Funcția energetică
• Principiului l al termodinamicii (principiul conservării energiei): energia nu este nici
creată nici distrusă ci se transformă
• Intrările de energie (reprezentate de energia din hrană) trebuie să fie egale cu ieșirile
(respectiv însumarea energiei acumulate prin creștere, energiei folosite în activitate,
energiei pierdute sub formă de căldură și energiei deșeurilor)

• Principiul ll al termodinamicii (principiului degradării energiei): în orice proces de

transformare o parte din energia potențială se degradează și este dispersată sub formă
de căldură
• Energia luminoasă este transfomată în energie chimică
• Energia chimică e transformată în energie mecanică/ electrică/ nervoasă

• Eficiența transformărilor este < 100%

• Menținerea organizării sistemelor biologice implică desfășurarea fluxului de energie și a
transformărilor de energie
 Funcția energetică

• Pentru orice ecosistem există un flux de energie unidirecțional

• Tendința este de maximalizare a fluxului și eficienței energetice

 Surse de energie

• Energia electromagnetică a radiațiilor solare

• Energia chimică a substanțelor

• Componența spectrală a energiei radiante:

• 10% radiații ultraviolete, lungime de undă λ= 0,1- 0,4 μ
• 45% radiații din spectrul vizibil, λ= 0,4- 0,7 μ
• Radiații albastre λ= 0,4- 0,5 μ
• Radiații roșii λ= 0,6- 0,7 μ; acestea sunt îndeosebi absorbite de clorofilă, deci au
rol esențial în fotosinteză
• 45% radiații infraroșii, λ= 0,7- 10 μ
 Surse de energie

• Din energia incidentă totală:

• 42% este absorbită de atmosferă și apoi radiată sub formă de căldură
• 48% ajunge la suprafața Pământului, din care 20% este absorbită de apă,
sol, vegetație, iar 80% este reflectată în spațiu

• Cantitatea de energie incidentă variază în funcție de:

• Latitudine (determină unghiul de incidență a razelor solare)
• Expoziția terenului (modifică unghiul de incidență)
• Natura substratului (apă, sol liber, stâncării, vegetație)
• Alți factori (suspensii, vapori de apă, nebulozitate)
 Surse de energie
• Energia chimică a diferitelor substanțe poate fi utilizată de un grup restrâns
de producători primari- bacterii chemosintetizante
 Producători primari
• Plantele verzi- captează energia radiațiilor solare cu ajutorul moleculelor de clorofilă și
convertesc această energie în cea a legăturilor chimice din substanțe organice

• Bacterii fotosintetizante
• Reprezentate prin bacteriile purpurii care produc fotosinteza cu ajutorul pigmenților carotenoizi
(bacteriopurpurina, bacterioclorina)

• Bacterii chemosintetizante
• Sursa de energie este reprezentată de energia rezultată din oxidarea compușilor anorganici
• Bacterii nitrificatoare
• Bacterii sulfuroase – utilizează compuși ai S
• Bacteriile feruginoase - obțin energia prin oxidarea compușilor Fe
 Producția primară
• În orice ecosistem având la baza structurii trofice plantele verzi, fluxul de
energie se inițiază prin captarea energiei solare cu ajutorul clorofilei

• Energia radiațiilor luminoase este transformată în energia legăturilor

chimice a substanțelor organice sintetizate de plante și acumulate în
procesul de creștere

• Energia acumulată sub formă de substanță organică = producție

primară
 Producția primară

• Producția primară brută (PPB) reprezintă întreaga energie asimilată de

plante în procesul fotosintezei. O parte este folosită pentru desfășurarea
proceselor metabolice proprii (sinteze organice, mișcare), iar o parte a
energiei asimilate este acumulată sub formă de substanță organică a
celulelor și țesuturilor (producție primară netă- PPN)
• PPN= PPB-R(respirație)
• PPN constituie substanța organică (energia) disponibilă pentru nivelul trofic
următor (al fitofagilor)
 Producția primară
• Cantitatea de substanță organică acumulată într-o perioadă de timp și existentă la
un moment dat = biomasă
• Viteza (rata) cu care se acumulează biomasa (energia) ca urmare a fotosintezei =
productivitate primară
• Productivitatea primară reprezintă măsura fluxului de energie intrat în ecosistem,
raportat la unitatea de timp și suprafață

• Producția primară și biomasa se exprimă în g/m2, mg/l, kg/ha ; se raportează și la

timp în cazul productivității
• Se pot exprima și în unități energetice: gramecalorii- gcal sau cal și kilocalorii- kcal
• 1g subst. uscată pl. verzi=4,5 kcal
• Se folosește ca unitate energetică J( joule)= 0,24 gcal (gramecalorii)
 Producția primară (PP)
• Cunoașterea capacității productive a ecosistemelor este importantă
pentru:
• Estimarea capacității de producție a hranei potențiale
• Asigurarea bazei științifice a amenajărilor agricole
• Evaluarea resurselor biologice la nivel global

• Producția primară depinde de:

• Lumină
• Temperatură
• Producători primari
 Producția primară

• Ca mecanism, producția primară este rezultatul activității plantelor, dar

ca valoare reală este rezultatul interacțiunii tuturor elementelor
componente ale biocenozei
 Fluxul de energie

• Funcționarea ecosistemelor e condiționată de pătrunderea continuă a noi

cantități de energie solară, determinând astfel fluxul de energie prin
ecosisteme

• Parametri ai fluxului:
• Cantitatea de energie captată
• Viteza fluxului de la un nivel trofic la altul
• Cantitatea și calitatea energiei stocate sub formă de biomasă
• Cantitatea de energie pierdută sub formă de căldură
 Fluxul de energie
• Legități ale fluxului de energie:
• Scăderea producției nete de-a lungul lanțurilor trofice
• producția unui nivel trofic poate fi mai mică decât 1/10 din producția nivelului trofic
precedent
• Creșterea cantității de energie utilizată pentru respirație de-a lungul lanțurilor trofice

• Creșterea eficienței utilizării energiei (hranei) disponibile