Seminarul 7.

MODELUL KEYNESIST ”CHIELTUIELI - VENITURI”

1. J.M.Keynes considera că mărimea cheltuielilor de consum depinde, în primul rând, de:

a. locul de trai al consumatorilor;
b. vârsta consumatorilor;
c. nivelul preferinţelor consumatorilor;
d. nivelul venitului disponibil al consumatorilor. ✓

2. Ce factori influenţează în mod invers cheltuielile de consum?

a. gradul de îndatorare a menajelor; ✓
b. impozitul pe venit; ✓
c. transferurile publice şi private;
d. venitul curent şi anticipările privind venitul viitor.

3. Rata consumului (înclinaţia medie spre consum) reprezintă:

a. raportul dintre sporul consumului şi sporul venitului disponibil;
b. raportul dintre consum si venitul disponibil; ✓
c. raportul dintre consum şi sporul venitului disponibil;
c. raportul dintre sporul consumului şi venitul disponibil.

4. Înclinaţia marginală spre consum reprezintă:

a. raportul dintre sporul consumului şi sporul venitului disponibil;
b. raportul dintre consum si venitul disponibil;
c. raportul dintre consum şi sporul venitului disponibil; ✓
c. raportul dintre sporul consumului şi venitul disponibil.

5. Problemă. Funcţia de consum este C = 350 + 0,8Yd. Calculaţi cheltuielile de consum, înclinaţiile
medie şi marginală spre consum.

Venitul Cheltuielile Rata Înclinaţia

disponibil, de consum, consumului marginală spre
u.m. (Yd) u.m. (C) c consum (c’)
0 350 - -
1000 1150 1,15 0,8
2000 1950 0,97 0,8
3000 2750 0,91 0,8
4000 3550 0,88 0,8
5000 4350 0,87 0,8
Rezolvare:
С = 350+0,8*1000=1150
С = 350+0,8*2000=1850
С = 350+0,8*3000=2750
С = 350+0,8*4000=3550
С = 350+0,8*5000=4350
с = 1150/1000=1,5
с = 1950/2000=0,97
с = 2750/3000=0,91
с = 3550/4000=0,88
с = 4350/5000=0,87

6. Cheltuielile de consum autonom sunt cele care:

a. depind de preţurile bunurilor de consum;
b. rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c. depind de venitul disponibil al menajelor;
d. nu depind de venitul disponibil al menajelor. ✓

1
7. Conform legii psihologice a lui Keynes, la o creştere a venitului disponibil:
a. cheltuielile de consum vor creşte direct proporţional cu venitul;
b. cheltuielile de consum vor creşte într-o proporţie mai mică în raport cu venitul disponibil; ✓
c. cheltuielile de consum vor creşte într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil.

8. Problemă. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700
u.m., înclinaţia marginală spre consum 0,8. În baza funcţiei consumului (C = Ca + c’ ×Yd) determinaţi
cheltuielile destinate consumului. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri publice în mărime
de 50 u.m.?
Rezolvare:
C = 100+0,8*700=660
Dacă transferuri +50 u.m => Yd = 700+50=750
C = 100+0,8*750=700

9. Problemă. Sunt date trei perioade: t1, t2 şi t3. În perioada t1 venitul disponibil este 400 mil u.m., în
perioada t2 el este cu 50% mai mare comparativ cu perioada t 1, iar în perioada t3 el atinge nivelul de
1200 mil. u.m. Ratele consumului sunt, consecutiv, de 0,75, 0,7 şi 0,6. Să se calculeze înclinaţia
marginală spre consum în perioada t2 şi t3.
Rezolvare:
c = C/Yd <=> 0,75= C/400 <=>C = 400*0,75= 300 mil u. m
c = C/Yd <=> 0,7= C/600 <=>C = 600*0,7= 420 mil u. m
c = C/Yd <=> 0,6= C/1200 <=>C = 1200*0,6= 720 mil u. m
c'= Ct2-Ct1/Ydt2-Ydt1 <=> 420-300/600-400=0,6 (c't2)
c'= Ct3-Ct2/Ydt3-Ydt2 <=>720-420/1200-600=0,5 (c't3)
Răspuns: 0,6 = c't2
0,5 = c't3

10. Analiza datelor. Analizați informația privind structura cheltuielilor medii lunare de consum ale
gospodăriilor casnice din R. Moldova în 2019, % (mărimea cheltuielilor medii lunare pe 1 persoană =
2786,5 lei)

Cheltuieli medii lunare 100

 consum alimentar 40,6
 băuturi alcoolice, tutun 1,8
 îmbrăcăminte, încălțăminte 9,7
 întreținerea locuinței 16,2
 dotarea locuinței 5,1
 îngrijire medicală și sănătate 5,2
 transport 6,1
 comunicații 4,5
 agrement 2,8
 învățământ 1,1
 hoteluri, restaurante, cafenele 2,6
 alte 4,3
Sursa: Datele BNS https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6614&parent=0

1. Care este topul cheltuielilor populației din R. Moldova (primele 3 poziții cu cele mai ănalte
cheltuieli)?
 Întreținerea locuinței
 Consum alimentar
 Îmbrăcăminte/încălțăminte
2. Care este cea mai mică componentă a cheltuielilor? De câte ori ea este mai mică decât
cheltuielile pentru băuturile alcoolice, tutun + agrement + horeca ?
Cea mai mică componentă a cheltuielilor este învățămîntul, care este de 6,5 ori mai mic
decît cheltuielile pentru alcool, tutun
1,8+2,8+2,6=7,2/1,1=6,54

11. Economiile, în sens macroeconomic, reprezintă:

2
 a. depozitele menajelor în sistemul bancar;
b. suma tuturor activelor menajelor;
c. venitul disponibil ne utilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp. ✓

12. Înclinaţia marginală spre economisire reprezintă:

a. economiile pe unitate de venit;
b. venitul pe unitate de economii;
c. modificarea economiilor la modificarea venitului cu 1 unitate. ✓

13. Legătura dintre rata marginală spre consum şi spre economisire se manifestă în faptul că:
a. raportul dintre ele formează înclinaţiile medii spre consum şi economisire; ✓
b. suma lor este egală cu venitul disponibil;
c. suma lor este egală cu 1;
d. suma lor este egală cu 0.
14. Problemă. Completaţi tabelul:

Venitul disponibil Consumul (u.m.) Economiile (u.m.) c’ s’

0 6000 6000 - -
10000 13000 -3000 0,7 0,3
20000 20000 0 0,7 0,3
30000 27000 3000 0,7 0,3
40000 34000 6000 0,7 0,3
50000 41000 9000 0,7 0,3
60000 48000 12000 0,7 0,3

15. Problemă. Presupunem că funcţia economiilor este S = -60 + 0,2 Y. Se cere:

– Să se determine mărimea economiilor pentru următoarele valori ale venitului: 0, 100, 350,
500, 1000.
– Să se determine funcţia consumului care corespunde funcţiei economiilor şi să se calculeze
valorile consumului pentru valorile venitului de la punctul 1. (pag.6 material didactic)
– Care va fi mărimea înclinaţiei marginale spre economisire şi spre consum?
Rezolvare:
1)Y = 0 <=> S = -60+0,2*0=-60
Y = 100 <=> S = -60+0,2*100=-40
Y = 350 <=> S = -60+0,2*350=10
Y = 500 <=> S = -60+0,2*500=40
Y = 1000 <=> S = -60+0,2*1000=140

2)

S  Sa  s '  Yd  Ca  1  c '  Yd 
1-c'=0,2 <=> c'=0,8
Y = 0 <=> C=Ca=0 <=> ∆C= 0,8*0=0
Y = 100 <=> c'=∆C/∆ Yd <=> 0,8= x-60/100-0 <=> x=140 (C)
Y = 350 <=> c'=∆C/∆ Yd <=> 0,8= x-140/350-100 <=> x=340 (C)
Y = 500 <=> c'=∆C/∆ Yd <=> 0,8= x-340/500-350 <=> x=460 (C)
Y = 1000 <=> c'=∆C/∆ Yd <=> 0,8= x-460/1000-500 <=> x=860 (C)
3)c' mărimea înclinaţiei marginale spre comsum 0,8
S' mărimea înclinaţiei marginale spre economisire 0,2

16. Sub aspect macroeconomic investiţiile reprezintă:

a. parte a venitului ne utilizat în perioada curentă;
b. cheltuielile planificate a fi efectuate în factorul capital; ✓
c. cheltuielile legate de factorul munca;
d. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

17. Cheltuielile investiţionale autonome sunt cele care:

a. depind de preţul bunurilor investiţionale;
b. rezultă din preferinţele individuale ale firmelor;

3
 c. depind de venitul naţional;
d. nu depind de venitul naţional. ✓

18. Majorarea ratei reale a dobânzii determină:

a. creşterea cheltuielilor investiţionale autonome;
b. reducerea cheltuielilor investiţionale autonome; ✓
c. reducerea cheltuielilor investiţionale autonome urmată de creşterea lor ulterioară;
d. volumul neschimbat al cheltuielilor investiţionale autonome.

19. Ce factori influenţează în mod direct cheltuielile investiţionale?

a. impozitul pe profit;
b. anticipările optimiste ale investitorilor; ✓
c. capacităţile de producţie libere;
d. rata anticipată a profitului. ✓

20. Problemă. În cadrul unei economii funcţia economisirii este descrisă prin ecuaţia S = -30 + 0,1 Y,
iar investiţiile autonome sunt în mărime de 125 u.m. Care va fi mărimea venitului de echilibru? (Bazați-
vă pe faptul că, la nivel macroeconomic, condiție de echilibru este S=I).
Rezolvare:
S=I <=> 125=-30+0,1Y <=> 125+30=0,1Y<=>Y=1550

21. Găsiţi expresia care exprimă conţinutul multiplicatorului investiţional:

a. creşterea venitului naţional determină creşterea investiţiilor;
b. reducerea investiţiilor determină reducerea venitului naţional; ✓
c. creşterea venitului naţional determină creşterea consumului;
d. creşterea consumului determină creşterea investiţiilor.

22. Completaţi tabelul:

c’ s’ m
0,7 0,3 3,33
0,8 0,2 5
0,9 0,1 10
4/5 1/5 5
3/4 1/4 4
0,5 0,5 2

23. Problemă. Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este 0,8, care va fi sporul
venitului naţional generat de sporul investiţiilor autonome cu 200 mln. lei? (Folosiți formulele de la
pag. 11 a materialului didactic).
Rezolvare:
Y
mI 
I
1 1
m  '
1 c '
s
∆Y/∆I=1/1-c' <=> ∆Y/200=1/0,2 <=>∆Y=1000 u.m

24. Problemă. Care trebuie să fie sporul investiţiilor ca venitul naţional să crească cu 2000 u.m. dacă
înclinaţia marginală spre economisire este 0,5? (Folosiți formulele de la pag. 11)
Rezolvare:
Y
mI 
I

4
 1 1
m  '
1 c '
s
∆Y/∆I=1/1-c' <=> 2000/∆I <=>∆I=1000 u.m

25. Problemă. Într-o economie investiţiile cresc cu 10000 u.m. în condiţiile unui multiplicator egal cu 5.
Să se determine:
– Sporul venitului naţional;
– Sporul cheltuielilor de consum;
– Sporul economiilor. (Vedeți modelul de problemă rezolvată la finele materialului didactic)
Rezolvare:
Y
1) mI 
I
∆Y =mi*∆I=5*10000=50000 u.m
2) Y=C+I <=> C=Y-I= 50000-10000=40000 u.m
3) S=Y-C
S=50000-40000=10000 u,m

26. Problemă. Într-o economie funcţia consumului este C = 5 + 0,7 Y, iar investiţiile autonome Ia = 22.
Determinaţi cererea agregată pentru următoarele valori ale venitului naţional.

Y C I AD
80 61 19 102
90 68 22 112
100 75 25 122

27. Problemă. Consumul sectorului menaje este reflectat de ecuaţia C = 50 + 0,8 Y, iar investiţiile
planificate se presupun 50 mii u.m. Să se determine venitul de echilibru.
Rezolvare:
Y = C+I => Y = 50+0,8Y+50
Y-0,8Y=50+50
0,2Y=100
Ye=500

28. Problemă. Într-o economie investiţia autonomă Ia = 70 u.m., funcţia consumului C = 60 + 0,8 Yd
şi Yd = Y. Calculaţi:
– Venitul de echilibru.
– Nivelul de echilibru al venitului când există o creştere a investiţiei autonome cu 10 u.m.
– Multiplicatorul investiţional pentru cazul când cheltuielile investiţionale autonome au crescut
cu 10 u.m.
Rezolvare:
1) Y=C+I<=>Y=60+0,8Y+70
Y=650 u. m
2) Y=C+I<=>Y=60+0,8Y+80
Y=700 u,m

29. Problemă. Se cunosc următoarele date referitor la economia unei ţări: investiţiile autonome = 15
mld u.m., exporturile = 15 mld u.m., cheltuielile guvernamentale = 3 mld u.m., consumul autonom = 10
mld u.m., importurile = 16 mld u.m. Volumul de producţie potenţial = 60 mld u.m iar înclinaţia
marginală spre consum este de 0,5. Determinaţi:
– Nivelul de echilibru al venitului naţional.
– În economie se manifestă un decalaj inflaţionist sau recesionist? (Folosiți formula venitului
de echilibru de la pag.16)
Rezolvare:

A = Ca + Ia + G + NX= 10+15+3+(15-16)=27 mld u.m

5
 A A
Ye   '
1 c s
'

Ye= 27/1-0,5=54 mld

30. Problemă. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3 (Y – T) – 300, bugetul de
stat este echilibrat, investiţiile 600 u.m., iar achiziţiile publice constituie 300 u.m. Determinaţi:
– Funcţia de consum.
– Venitul de echilibru.
– Venitul disponibil.
– Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

Rezolvare:
1. Funcția de consum este inversul funcției de economisire. Dacă funcția de economisire este
S = 0,3 (Y - T) – 300, atunci funcția de consum va fi: C = 0,7 (Y – T) + 300
Explicație: 0,7 = 1 – 0,3, deoarece c’ + s’ = 1, iar c’ = 1 – s’.

2. Venitul de echilibru va fi:

Y = C + I + G deci Y = 0,7(Y – 300) + 300 + 600 + 300

Explicație: T = 300 deoarece în condițiile problemei se spune că bugetul de stat este
echilibrat. Aceasta înseamnă că veniturile și cheltuielile bugetare sunt egale ( T = G), iar G în
condițiile problemei sunt 300 u.m.
Adunăm cheltuielile de consum 0,7( Y – 300) + 300, cu cheltuielile investiționale ( 600 u.m.) și
cu achizițiile publice ( 300 u.m.). Deschidem parantezele și obținem:
Y = 0,7Y – 210 + 300 + 600 + 300
Trecem necunoscutele în partea stângă, iar valorile absolute în partea dreaptă:
Y – 0,7Y = -210 + 300 + 600 + 300
0,3Y = 990 u.m.
Ye = 3300 u.m.

3. Venitul disponibil

Yd = Y – T = 3300 – 300 = 3000 u.m.

4. Noul venit de echilibru dacă investițiile cresc cu 100 u.m.

Y = 0,7( Y – 300) + 300 + 700 + 300

Explicație investițiile au crescut de la nivelul inițial de 600 u.m. cu 100 u.m., ce reprezintă
600 + 100 = 700 u.m.

Rezolvăm ca în punctul 2: Y – 0,7Y = -210 + 300 + 700 + 300

0,3Y = 1090 u.m.
Ye = 3633 u.m.

31. Problemă. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m.
decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de impozitare pe
venit( t) este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline (Y*). 

Rezolvare:

Ca să calculăm Y* trebuie să cunoaștem venitul de echilibru Y e, ca egalitate între venit și

cheltuieli:
Y=E
E=C+I+G
Deci, Y = 151,3 + 0,8(Y – T) + 0,05 Y + 85,4 + G

6
 Y = 151,3 + 0,8 (Y – 0,25Y) + 0,05Y + 85,4 + 0,25Y

Explicație: Impozitele T obținem din formula ratei de impozitare - ponderea impozitelor în venit: t=
T:Y. De aici rezultă că T = t×Y = 0,25 Y.
Deoarece în condițiile problemei impozitele sunt egale cu achizițiile publice (T = G), rezultă că G =
0,25Y.

Deschidem parantezele și obținem:

Y = 151,3 + 0,8Y – 0,2Y + 0,05Y + 85,4 + 0,25Y
Y – 0,8Y + 0,2Y – 0,05Y – 0,25Y = 151,3 + 85,4
0,1Y = 236,7
Ye = 2367 u.m.

În problemă este indicat că venitul național de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul național
corespunzător ocupării depline, adică Ye < Y* , ceea ce înseamnă că Y* > Ye. Prin urmare, putem
calcula venitul național corespunzător ocupării depline - Y*.
Y* = 2367 + 153 = 2520 u.m.