Ceara de Albine

1
DANIELA FRUMUȘEANU CEARA DE ALBINE

CRISTINA BAN-CALEFARIU dimensiuni materiale și spirituale
2
dimensiuni materiale și spirituale
CEARA DE ALBINE
3

Credit foto: Daniela Frumușeanu, Cristina Ban-Calefariu, Micu Florentina
Tehnoredactare computerizată: Bogdan Mateiaș
Traducere rezumat: Ruxandra Ștefana Munteanu
Imagine copertă: Daniela Frumușeanu
© Daniela Frumușeanu, Cristina Ban-Calefariu

CEARA DE ALBINE
4
DANIELA FRUMUȘEANU
CRISTINA BAN-CALEFARIU
Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României
FRUMUŞEANU, DANIELA
Ceara de albine : dimensiuni materiale şi spirituale / Daniela Frumuşeanu, Cristina Ban-
Calefariu. - Bucureşti : Editura UNARTE, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-1922-74-4
I. Ban Calefariu, Cristina
638.171
Daniela Frumușeanu Cristina Ban-Calefariu

CEARA DE ALBINE
CEARA DE ALBINE
5
DANIELA FRUMUȘEANU
Editura UNArte
București
2010
6
Cuprins
Prefață / 9
Cuvânt înainte / 15
Mulțumiri / 19

Capitolul I
Albinele şi omul în decursul timpului
CEARA DE ALBINE
I.1. Evoluţia apiculturii pe glob / 23
I.2. Apicultura pe teritoriul României / 31
Capitolul II
Speciile şi rasele de albine / 35 7
DANIELA FRUMUȘEANU
Capitolul III
Din viaţa albinelor / 41
Capitolul IV
Ceara de albine
IV.1. Tipurile de ceară / 47
IV.2. Întrebuinţările cerii de albine în zilele noastre / 51
IV.3. Dăunătorii cerii de albine / 55
Glosar al termenilor biologici / 59
Indexul denumirilor latine / 63
Bibliografie / 65
Capitolul V
Ceara de albine, simbol a două lumi
V.1. Albina între real şi imaginar / 69
V.2. Despre virtuțile spirituale ale cerii de albine / 75
Capitolul VI
Ceara de albine și tehnica batik
VI.1. Batik-localizare istorică / 83
VI.2. Localități reprezentative pentru tehnica batik din Java / 87
VI.3. Ceara de albine și tehnica batik / 89

VI.4. Instrumente / 101
VI.5. Suporturile și culorile specifice artei batik-ului / 105
VI.6. Motivele decorative utilizate în imprimeurile batik și semnificația lor / 111
CEARA DE ALBINE
VI.7. Ceruri utilizate în tehnica batik, menţiuni de ordin fizico-chimic / 117

VI.8. Alte utilizặri ale cerii de albine / 121
8
DANIELA FRUMUȘEANU
Texte explicative / 123
Bibliografie / 141
Informaţii imagini cuprinse în text / 147
Credit material vizual / 151

Summary / 155
Résumé / 159
CEARA DE ALBINE
CV-Formă esenţializată / 163
DANIELA FRUMUȘEANU
10
Prefață

Prezenta carte s-a născut din co- materialului textil, cu ajutorul cerii de
laborarea a două specialiste, slujitoare albine.
CEARA DE ALBINE
ale unor domenii aparent fără prea mare Poate că ar trebui clarificat mai întâi
legătură între ele. Doamna Daniela Fru- însuşi conceptul de imprimeu. El se pre-
muşeanu este artist decorator afirmat tează şi la o serie de înţelesuri echivoce.
în domeniul Artei imprimeului. Doamna Cuvântul vine de la „imprimare”, folosit
Cristina Ban-Calefariu este biolog, cerce- înainte de descoperirea tiparului, în gra- 11
DANIELA FRUMUȘEANU
tător ştiinţific la Muzeul Naţional de Isto- vură, folosit după descoperirea atribuită
rie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti. lui Johanes Guttenberg, în tipografie. Pa-
În ultimul timp, asistăm tot mai des la gina tipografică conţine un anumit text
astfel de colaborări şi elaborări de texte, imprimat cu ajutorul cernelii. Probabil,
ce supun dezbaterii problematica ştiinţi- de la „imprimare-imprimat” s-a ajuns în
fică, estetică sau artistică a unor domenii artele textile la cuvântul „imprimeu”, care
mai puţin aprofundate până acum. însă nu o dată e folosit impropriu. Exis-
Arta imprimeurilor textile cuprinde tă cazuri în care imprimeul textil e ob-
printre altele şi un segment care aduce ţinut într-adevăr prin imprimare. Adică,
în discuţie tehnica imprimeurilor cu cea- imaginea de pe un suport care poate fi
ră. Cazul cel mai cunoscut este cel al „încerneluit” este preluată pe una din su-
„batik-ului”. prafeţele materialului textil. Se întâmplă
„Batik-ul”, ca imprimeu textil, se aceasta în cazul unora dintre tehnicile de
realizează exclusiv din perspectiva re- imprimare clasice: imprimarea cu ajuto-
zervărilor pe una sau pe ambele feţe ale rul plăcilor de lemn gravate, imprimarea
cu ajutorul unui rulou de metal gravat Acestea presupun o baie de colorant în
(aşa zisa „imprimare cu valţuri”). A mai care ţesătura e introdusă, „la rece” sau
existat, de nişte secole, şi o altă tehnică „la cald”, pentru a i se schimba statutul
a imprimării, cea care foloseşte sitele de cromatic. De data aceasta nu mai poate
mătase prin ale căror ochiuri, materialul fi vorba despre imprimare, ci despre cu
colorant poate ajunge în contact cu su- totul altceva.
prafaţa textilă. Conceptul de imprimeu, Vopsirea presupune colorarea ma-
din această perspectivă se justifică parcă terialului textil la nivelul fibrei fie în masa
mai anevoios. acesteia, fie prin acoperire cu colorant

Există şi cazuri în care este evident de jur-împrejurul acesteia.
că spectacolul oferit de suprafaţa mate- Imprimarea presupune întotdeau-
rialului textil nu se mai poate justifica din na acoperirea cu material colorant a
CEARA DE ALBINE
perspectiva ideii de imprimare. uneia sau alteia dintre suprafeţele ţesă-

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi turii sau a ambelor, în mod separat.
începuturile secolului XX, în şcolile pro- De la cele două operaţiuni funda-
12 fesionale specializate în arta textilelor, în mentale-vopsirea şi imprimarea-au deri-
pensioanele unde se pregăteau viitoare- vat atât în spaţiul european, cât şi în cel
DANIELA FRUMUȘEANU
le doamne având la dispoziţie mult timp asiatic, numeroase cazuri intermediare.

liber, se preda „imprimeul pictat”. Aveai Poţi acoperi cu ceară, în conformitate
la dispoziţie materialul textil aidoma cu o anumită idee decorativă diverse
pânzei întinse pe şasiu ca în pictură şi zone ale suprafeţei unei ţesături care nu
cu ajutorul pensulei, puteai modela un trebuie să intre în contact cu materialul
motiv decorativ sau chiar o compoziţie colorant în procesul de vopsire. La înce-
mai complexă. Este limpede că ne aflăm put, materialul de acoperire era exclusiv
în cazul unei imagini pictate, iar nu im- ceara de albine. În momentul de faţă
primate. sunt numeroase substitute ale acesteia.
Mai dificil se prezintă un alt caz Materialul, introdus în baia de colorant
ce îşi trage rădăcina din cele mai vechi îşi va schimba statutul cromatic, doar
tehnici de schimbare a statutului croma- acolo unde nu a fost acoperit cu ceară.
tic al materialelor textile, ţesute îndeo- Deja se ajunge la un joc de două tonuri,
sebi. Este vorba de acţiunile de vopsire. de două nuanţe sau de două culori. Se
poate merge şi mai departe şi se acope- vechi utilizat în tehnicile imprimării prin
ră toată suprafaţa cu ceară (materialul vopsire, exploatând o multitudine de
textil a fost acoperit iniţial cu o culoare). efecte cromatice, cum e cazul batik-ului:
Vom avea în acest caz un joc tricroma- ceara.
tic. După cum explică foarte clar doam- Cele două autoare consacră cerii,
na Frumuşeanu, de la aceste tipuri de ca material tradiţional în obţinerea unei
efecte a pornit tehnica de origine sud- cromatici diverse prin procedeele impri-
est asiatică desemnată printr-un cuvânt: mării cu ajutorul băilor de coloranţi, un

„batik”. studiu minuţios. Cristina Ban-Calefariu
În timpurile moderne, locul cerii a explică originile materialului în discuţie,
mai putut fi luat şi de unele substanţe raportându-le la insecta care îl produce,
relativ nou apărute. Ele pot avea propri- adică albina. Treptat, suntem introduşi
CEARA DE ALBINE
etatea de a distruge culoarea pe anumi- în fascinanta problematică a producerii,
te porţiuni dacă sunt întinse pe suprafaţa recoltării şi folosirii cerii în cazul diverse-
textilă. Culoarea este astfel „corodată”, lor tehnici artistice printre care o putem
materialul urmând a fi introdus într-o avea în vedere şi pe cea situată la grani- 13
altă baie de culoare, decât cea care a ţa dintre vopsire şi imprimare: batik-ul.
DANIELA FRUMUȘEANU
fost distrusă. Alături de aceasta însă, sunt abordate şi
Aşa se întâmplă în tehnicile clasi- întrebuinţările cerii în realizarea forme-
ce de realizare a imprimeurilor textile. lor artistice diverse, de la sculptură până
De peste 50 de ani a apărut însă şi un la pictura de şevalet.
grup de tehnici diferite care exploatează Nu se cunosc toate datele, dar
unele proprietăţi ale unor coloranţi noi, egiptenii, probabil şi grecii, iar mai ales
sintetici. Motivul decorativ este preluat romanii, foloseau în pictură coloranţii
de pe un alt suport, cum ar fi hârtia şi care aveau drept liant, ceara. Encaus-
fixat prin aplicare cu ajutorul unei supra- tica, folosită în pictura egipteană, „cera
feţe fierbinţi. În acest caz, termenul de punica” la care recurgeau romanii mai
imprimare se legitimează ca şi în cazul ales în cazul picturilor murale, sunt teh-
tehnicilor clasice ale imprimării. nici care nu şi-au dezvăluit niciodată pe
Odată clarificate aceste lucruri, se deplin secretele. Bizanţul a consacrat
impune avut în vedere materialul cel mai o modalitate de folosire a cerii în arta
icoanelor, aceasta fiind întrebuinţată ca Albinele, îndeosebi speciile melife-
un fel de verniu. re, foarte bine cunoscute din vechime de
Ceara, considerată încă din ve- către toate popoarele, au exercitat o pu-
chime material sacru, a fost folosită atât ternică fascinație asupra oamenilor care
în antichitatea greco-romană, cât şi în le-au asociat, pe bună dreptate, atribu-
manifestările ceremoniale ale cultului te ca: hărnicia, curajul, devotamentul și
creştin. O întâlnim implicată în aproa- curățenia. Principalele produse ale aces-
pe toate tipurile de manifestări religi- tora, mierea și ceara, au rămas nelipsi-
oase de grup, ca făclie (lumânare, de la te în alimentația, terapeutica și practica

„lumen”=lumină), dar şi ca material cu umană. Ceara de albine, care repre-
întrebuinţări în domeniul medicinii vechi, zintă elementul principal de referință al
prin proprietăţile sale antiseptice, dar şi acestei cărți, este apreciată în special
CEARA DE ALBINE
prin alte tipuri de proprietăţi, cum este prin dimensiunea sa spirituală, regăsin-
cea care e folosită pentru cataplasme- du-se deopotrivă în practica cultică și în
le aplicate pe unele zone ale corpului, creația plastică.
14 atunci când era vorba de unele răceli Formula cea mai pertinentă de
(pneumonie, reumatisme, lubago etc). evidențiere a acestui ultim aspect nu pu-
DANIELA FRUMUȘEANU
Încă din timpurile egiptenilor întâlnim tea fi mai bine conturată decât prin con-
ceara şi în cosmetică, folosită în com- lucrarea între un artist plastic și un cer-
poziţia cremelor şi unguentelor destinate cetător în biologie-entomologie. Astfel,
punerii în valoare a frumuseţii corpului interconexiunea realizată între științific
uman. și artistic, având beneficiul unei viziuni
Mărturisesc că nu am întâlnit până integratoare pentru ambii parteneri,
acum un studiu atât de interesant con- ușurează înțelegerea mesajului cărții atât
sacrat cerii ca produs natural realizat de de către cititorii ocazionali cât mai ales
către albine şi folosit în cele mai neaş- de către tinerii studioși care se apleacă
teptate scopuri. asupra unuia dintre cele două domenii.
Având la bază o semnificativă bibli-
ografie, autoarele selectează informațiile
esențiale istorico-documentare despre
Prof. univ. dr. Gheorghe Achiţei biologia albinelor, albinărit, utilizarea
CEARA DE ALBINE
15
DANIELA FRUMUȘEANU
produselor apicole (cu accent pe ceara Atât dicționarul de termeni biologici
de albine în creația plastică), obiceiuri cât și textele explicative de la sfârșitul
și tradiții, aspecte de zoomitologie etc., cărții reprezintă un binevenit sprijin pen-
din țară și din lume. tru o mai corectă înțelegere a mesajului
O atenție specială este acordată autoarelor de către un eșantion ipotetic
utilizării cerii de albine în artele texti- heterogen de cititori.
le, concretizată aici prin tehnica batik. În final, apreciem și subliniem că
Această străveche formă de exprimare această carte este și un demers pentru
artistică, de sorginte orientală, se con- interdisciplinaritate, mod de abordare
stituie în economia cărții ca un verita- încă deficitar în practica autohtonă.
bil „studiu de caz” și este promovată
cu succes de Catedra de Arte Textile a
Universității Naționale de Arte București. Director științific Gheorghe Ban
16
Cuvânt înainte

Cu milioane de ani înainte ca omul relaţie reflectându-se într-o multitudine
să fi evoluat până la stadiul traiului în so- de practici rituale, evenimente religioa-
CEARA DE ALBINE
cietăţi primitive, unele specii de insecte se, comportamente sociale şi manifestări
dezvoltaseră deja o adevărată organizare culturale. Adaptabilitatea este unul din-
socială. Este vorba despre bine cunoscu- tre motivele pentru care omul le poate
tele albine, viespi şi furnici, încadrate în exploata, datorită toleranţei lor în ceea
marele ordin Hymenoptera, unul dintre ce priveşte cuibul, dar nu se poate spune 17
DANIELA FRUMUȘEANU
cele mai bogate şi diversificate grupuri că le domesticeşte, deoarece domestici-
din regnul animal. Insectele din acest rea implică mari schimbări în comporta-
ordin se caracterizează prin prezenţa a mentul albinelor (Crane 1978).
două perechi de aripi membranoase (gr. Apicultura a constituit o ocupaţie
Hymen=membrană, pteron=aripă), cele de bază a românilor şi a strămoşilor ge-
anterioare fiind mai mari decât cele pos- to-daci, principalele produse obţinute-
terioare; unele specii sunt aptere. Talia mierea şi ceara-fiind menţionate încă
lor variază de la dimensiuni submilimetri- din antichitate şi Evul Mediu, ca produse
ce până la 5 cm lungime. Sunt cunoscute de export. Şi în prezent, ceara de albi-
cca. 110 mii specii pe glob, numărul lor ne are largi întrebuinţări, de la nenumă-
estimându-se la peste un milion. ratele produse cosmetice atât de media-
Albinele au fost printre primele in- tizate (cremele de faţă şi corp, balsamu-
secte care au atras atenţia omului încă rile pentru buze, produsele de reparare
din cele mai vechi timpuri. Ele ocupă un a părului, ceara de epilat, etc) până la
loc considerabil în viaţa noastră, această mai puţin cunoscutele utilizări în aviaţie,
marină, pielărie, optică, poligrafie şi me-
dicină.
Prezentul studiu cuprinde 6 capi-
tole dedicate albinelor şi unuia dintre
produsele apicole cele mai importante,
ceara, cu referiri asupra istoricului cu-
noştinţelor în domeniu, asupra originii,
organizării şi funcţionării familiei albine-
lor, asupra utilizării cerii de albine de

către oameni din timpuri străvechi până
astăzi.
Despre ceara de albine s-a scris
CEARA DE ALBINE
mult. Bibliografia referitoare la acest

produs omniprezent în aproape oricare
segment al vieții noastre, este impresio-
18 nantă. Cu toate acestea, apare însă, me-
reu câte ceva nou de spus, ceva nou de
DANIELA FRUMUȘEANU
arătat, ceva nou de făcut.

Tentaţia de a scrie o carte care
presupune dialogul dintre ştiinţă şi artă,
este nu numai incitantă, dar și necesară.
Construcții raționale și senzoriale opuse
în aparență, omul de știință și artistul,
transmit prin dialog un mesaj care, chiar
dacă nu are pretenția de a fi complet,
este într-o mare măsură mai apropiat de
adevăr, decât dacă ar fi rezultatul unei Universității Naționale de Arte București,
analize unilaterale. De altfel, conexiuni- Facultatea de Arte Decorative și Design,
le între cele două realităţi (cea ştiinţifică Catedra Arte Textile, care își aleg ca dis-
şi cea artistică) se regăsesc la tot pasul ciplină opțională cursul: Tehnici speciale
atât în sfera microcosmosului, cât şi în de imprimare utilizate în obiectul textil
cea a macrocosmosului: construcţia ori- contemporan, studenților Universității
cărei forme naturale fiind rezultatul și din București, Facultatea de Biologie, cât
demonstrația acţiunii reciproce, atât a și tuturor celor interesați într-un fel sau

zonei științifice, cât și a celei artistice. altul de acest binefăcător și magic pro-
Lucrarea Ceara de albine-di- dus.
mensiuni materiale şi spirituale, se De asemenea, prezentul studiu,
doreşte a fi o analiză științificặ și artisticặ este o demonstrație în plus a faptului
CEARA DE ALBINE
succintặ asupra domeniilor multiple în că arta batik-ului a incitat de la origini
care acest produs este prezent, dar şi o până în zilele noastre, atât imaginația
invitaţie adresată cititorului, de a cerceta practicanților ei, cât și pe a acelora care
una sau mai multe din direcţiile propuse. erau împătimiți în a o achiziționa. Am 19
Din aceastặ perspectivặ ceara de al- putea încadra batik-ul în teritoriul acelor
DANIELA FRUMUȘEANU
bine este privită fie istoric prin prisma forme de manifestare umană înalt spiri-
utilizărilor ei trecute şi prezente, fie ca tualizată, cu origini greu detectabile în
obiect ritualic, fie ca bază pentru obţine- timp dar cu o ascensiune care-i garan-
rea produselor în diferite ramuri indus- tează perenitatea, pentru care maxima
triale, dar şi ca mijloc pentru realizarea „viață fără de moarte” reprezintă o in-
diferitelor obiecte artistice. contestabilă certitudine.
Ceara de albine-dimensiuni
materiale şi spirituale, se adresează Autorii
cercetătorilor în domeniu, studenților
20
Mulțumiri

Mulțumim în mod deosebit dom- celeilalte: eu cu tehnica batik şi cu intere-
nului profesor univ. dr. Gheorghe Achiței santele întrebuinţări ale cerii de albine
CEARA DE ALBINE
și domnului director științific al Muzeului în artă, iar domnia sa, cu multitudinea de
Naţional Brukenthal (Sibiu), Gheorghe adaptări ale albinelor, alunecând astfel
Ban, pentru sugestiile prețioase și valo- uşor de la artă spre ştiinţă. Cartea nu
roasele aprecieri făcute asupra acestei s-ar fi concretizat însă fără pasiunea, de-
cărți. votamentul şi insistenţele binevenite din 21
DANIELA FRUMUȘEANU
partea doamnei lector univ. dr. Daniela
Autorii Frumuşeanu, căreia îi port o deosebită
recunoştinţă.
Adresez calde mulţumiri tuturor
specialiştilor din diversele domenii care
m-au sprijinit cu sfaturi sau cu materiale
Ideea care stă la baza cărţii Ceara preţioase, necesare în derularea aces-
de albine-dimensiuni materiale şi tui proiect: domnului lector Mihai Buiuc,
spirituale s-a înfiripat în urma primei de la Facultatea de Științe, specializarea
întâlniri (se pare, hotărâtoare) pe care Ecologie şi protecţia mediului (Sibiu);
am avut-o cu doamna lector univ. dr. doamnei Minodora Ban, muzeograf la
Daniela Frumuşeanu, în holul Muzeului Muzeul de Istorie a Farmaciei (Sibiu);
Național de Istorie Naturală „Grigore An- domnului etnograf Liviu Velţan, de la
tipa”, când am făcut „cunoştinţă”, timid, Complexul Muzeal Național Astra (Sibiu);
fiecare dintre noi cu pasiunile şi meseria colegului Bogdan Matei, conservator la
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Gri- Aceştia sunt urmặtorii: Brânduşo-
gore Antipa” (Bucureşti). iu Alexandra, Cociorva Tatiana Andreea,
Dinu Andreia, Dorofteiu Ioana, Florescu
Cristina Ban-Calefariu Cătălina, Ionaşcu Andreea Alexandra,
Micu Florentina, Neacşu Alexandra, Sa-
hlean Alexandru, Velicu Cristiana Cătă-
lina, Diaconu Maria, Diaconu Rodica,
Stan Sabina, Ciubotaru Ana Maria, Blaj
Mulţumesc studenţilor anului II Andreea.

(an univ. 2009-2010) Imprimeuri, anul Mulțumesc de asemenea, doamnei
II (an univ. 2008-2009) Tapiserie, Uni- Maria Giuseppina Gradoli (Cagliari, Sar-
versitatea Naţională de Arte Bucureşti, dinia) pentru sprijinul deosebit acordat
CEARA DE ALBINE
Facultatea de Arte Decorative și Design, în cadrul Școlii Internaționale de Vară

Catedra Arte Textile, care au contribuit (anul 2008-Seulo, Sardinia), pentru buna
prin participarea cu entuziasm la cursul desfășurare a experimentelor de vopsire
opţional: Tehnici speciale de imprimare cu plante tinctoriale pe suporturi textile
22
utilizate în obiectul textil contemporan, naturale.
DANIELA FRUMUȘEANU
la îmbogặțirea paletei decorative care Nu în ultimul rând, multumesc co-

reprezintặ plastic tehnica de rezervare laboratoarei mele Cristina Ban-Calefariu
cu ceară de albine numită batik, sub pentru entuziasmul și profesionalismul
forma mostrelor realizate pe suporturi cu care a îmbrățișat ideea realizării aces-
textile naturale. tui proiect.
Daniela Frumușeanu
23

24
Capitolul I
Albinele și omul în decursul timpului
I. 1. Evoluția apiculturii pe glob

Timpul apariţiei albinelor în cro- 1). Albinele sociale ce strâng rezerve de
nologia geologică rămâne încă un semn polen au apărut în Miocen (acum 20-10
CEARA DE ALBINE
de întrebare. Majoritatea cercetătorilor milioane de ani), iar omul a apărut în
sunt de acord cu ipoteza că albinele au Pleistocen (cu unul sau câteva milioane
apărut în Cretacicul Superior (cu aproxi- de ani în urmă) (Volcinschi 1988: 19).
mativ 100 de milioane de ani în urmă). Cea mai veche dovadă arheologică
Aceasta a coincis cu un timp de înflorire asupra colectării albinelor melifere (Apis 25
mellifera) este un desen de pe o piatră
DANIELA FRUMUȘEANU
a angiospermelor, polenul şi mierea din
florile acestora constituind o sursă de din epoca mezolitică care a fost găsit în
hrană pentru adulţii şi larvele albinelor. estul Spaniei şi datează din anul 6000
În urma mişcărilor tectonice, polenul î.e.n. În acea perioadă se presupune că
acestor plante a rămas impregnat în di- în regiune a existat un climat optim. Per-
ferite roci, formând astfel polenul fosil. soana reprezentată ia miere dintr-o gro-
Prin cercetările palinologice s-au pus în tă situată în faţa unei stânci. Nu există
evidenţă incluziuni microscopice de po- dovezi asupra existenţei unei surse de
len fosil în diferite roci. fum sau a unei îmbrăcăminţi de protec-
Datarea în Cretacicul Superior ca ţie. Alte picturi pe stâncă realizate înain-
timp de apariţie al albinelor nu se con- tea erei noastre în India şi Africa de Sud
trazice cu datele paleontologice-rămă- arată fapul că vânătoarea de miere sau
şiţele fosile de albine cele mai timpurii chiar apicultura a fost o activitate orga-
datează din Eocen (cca. 55 de milioane nizată care implica alcătuirea de echipe
de ani în urmă) (Pesenko şi colab. 2000: de bărbaţi şi femei. Colectarea de miere
din cuiburi sălbatice se efectuează până iluminatul caselor şi în medicina popula-
în prezent, exceptând regiunile unde a ră ca medicament în tratarea diferitelor
fost înlocuită total de apicultură. boli (Volcinschi 1988: 19-24).
În Africa de Sud şi Zimbabwe exis- Există numeroase dovezi despre
tau albine (Apis mellifera), iar într-o pic- albine, precum şi despre miere şi ceară,
tură descoperită în Zimbabwe se distinge sub forma mărturiilor ilustrate sau scri-
faptul că fumul era deja folosit. În Asia se. Primele rapoarte scrise despre albi-
exista specia Apis dorsata ale căror cui- ne sunt inscripţiile hieroglifice de acum
buri au fost descrise într-o pictură indi- 2000-300 de ani pe vechile papirusuri
ană post-mezolitică, descoperită în 1984 egiptene (Rudnay şi Beliczay 1987, citaţi
(Apicultură-Wikipedia). de Dubitzky, 2005: 1). Tăbliţele meso-
În decursul timpului, omul a ob- potamiene, ca şi papirusurile egiptene,
CEARA DE ALBINE
servat albinele studiind modul lor de menţionează, printre altele, faptul că

viaţă, relația lor cu plantele și cu alte ceara de albine, datorită proprietăţi-
viețuitoare. Treptat, a început practica- lor ei valoroase, era folosită ca medica-
26 rea unei apiculturi primitive prin muta- ment.
rea scorburilor locuite de albine în apro-
DANIELA FRUMUȘEANU
pierea caselor. Primii stupi rudimentari În civilizaţia hindu, mierea şi cea-

au fost confecţionaţi din nuiele împletite ra de albine apar ca medicamente folo-
în formă de clopot, formând aşa numi- site pentru a vindeca bolnavii, descope-
tele coşniţe şi din tuburi din piatră sau rirea mierii fiind atribuită Azwinzilor, zei
din alte materiale, pe care le-a lipit cu ai soarelui.
argilă. Astfel au apărut primele prisăci, Mitologia greacă admite că Jupiter
unde oamenii au început să crească şi a fost hrănit de către albinele de la Mun-
să înmulţească albinele. Aşa au intrat în tele Ida care produceau miere în acest
alimentaţia oamenilor produsele albine- scop. Mitologia nordică lega mierea de
lor: fagurele de miere şi păstura. Ceara zeul Odin; din aceasta se făcea o bău-
albinelor a fost şi ea utilizată din timpuri tură care se credea că are puterea de a
străvechi la impermeabilizarea îmbrăcă- transforma pe orice muritor în poet.
minţii, iar mai târziu la confecţionarea În Grecia şi Roma antică, creşterea
tablelor cerate folosite pentru scriere, albinelor era bine-cunoscută. Sclavii care
aveau această sarcină erau numiţi apia- În cărţile antice indiene, se spune
rus la romani şi mellitorus la greci. Stupii că viaţa poate să fie prelungită dacă mie-
erau adunaţi prin afumare, fagurii fiind rea şi laptele sunt prezente în dieta de
tăiaţi dar nu erau scoşi afară complet fiecare zi. Nectarul era hrana zeilor ne-
pentru că albinele ar fi rămas fără hrană. muritori ai Olimpului. Zeus însuşi a fost
Pentru a tăia şi răzui mierea, apicultorul crescut cu miere de către nimfa Albină.
acelor timpuri ar fi folosit cuţite speciale Cunoştinţele despre albinele de
sau fier forjat, practic identice cu instru- miere şi producţia de miere în India anti-

mentele folosite astăzi. Mierea era apoi că datează din perioada Vedică (în jur de
filtrată şi lăsată să se limpezească pentru 1500-2000 î.e.n.). Povestea despre cum
câteva zile pentru a permite impurităţilor se folosea un stup, „cămin” pentru albi-
să vină la suprafaţă, după care era depo- nele semi-domesticite, care făceau câţi-
CEARA DE ALBINE
zitată într-o amforă (Giogia 2001). va faguri în natură în locuri ferite precum
În Egiptul antic, preoţii foloseau scorburile din copaci, au fost revelate de
multă miere şi ceară în cadrul diferi- către misterioasele expresii poetice ale
telor ritualuri. Albina, stilizată, figura lui Rig-Veda (Kapil 1971). 27
pe numeroase morminte şi pe statui, La popoarele antice ca asirienii,
DANIELA FRUMUȘEANU
ea reprezentând chiar simbolul regelui babilonienii, fenicienii şi evreii găsim tra-
Egiptului de Jos din anul 3200 î.e.n. De diţii şi obiceiuri legate de miere. În cursul
asemenea, în urma studiilor efectuate desfăşurării ceremoniilor religioase mie-
în piramide, s-a constatat că egiptenii rea juca un rol important, fiind conside-
conservau fructele în miere, iar pentru rată o substanţă sacră, simbolizând tot
îmbălsămarea cadavrelor, alături de alte ce este mai pur şi mai nobil în natură.
substanţe, se găsea de asemenea mie- Aceasta a fost privită nu numai ca hrană
rea şi ceara; pentru protejarea pielii sau medicament dar şi ca un protector
de soare, ei foloseau creme pe bază de împotriva diavolului.
ceară. De asemenea, egiptenii ofereau În Irak, la Nippur, au fost desco-
zeilor lor faguri de miere ca pe un cadou perite, fragmente din ceramică (datate,
preţios, arătând devoţiune şi recunoştin- se pare, din anii 2100-2000 î.e.n.), care
ţă. Cleopatra, regina Egiptului, folosea sunt considerate a fi cele mai vechi do-
miere pentru faţa şi corpul ei. cumente referitoare la ceară scrise în
limba sumeriană.
Unele popoare din Orient obişnu-
iau să instaleze stupi pe mormintele per-
soanelor care s-au distins în cursul vie-
ţii prin curaj. Câţiva istorici ai secolului
trecut afirmau că numai pe mormintele
unor anume eroi şi-ar face albinele cuib.
Dacă ei au avut de a face cu medicina
în cursul vieţii, atunci mierea din aceste

morminte ar fi avut efecte curative de-
osebite. Plasarea albinelor pe morminte
avea menirea de a păzi mormântul îm-
CEARA DE ALBINE
potriva duşmanilor sau hoţilor cu acelaşi

zel cu care regina îşi apără stupul. Alţii
cred în acest fel că hrana celor care au
28 trecut în lumea drepţilor va fi asigurată.
Prima monedă cunoscută în lume,
DANIELA FRUMUȘEANU
aparţinând civilizaţiei Efesului secolului

IV î.e.n., avea gravată pe ea albina, ca
simbol al hărniciei.
În Grecia, părintele zoologiei, Aris-
totel (384-322 î.Ch., î.e.n.) a fost primul
care a scris despre creşterea şi biologia
albinelor, cu observaţii asupra continuită-
ţii comportamentului de vizitare a florilor
şi asupra relaţiilor sexuale într-o colonie
de albine, în cartea sa, Istoria animale-
lor. El recomanda ceara şi propolisul
ca remediu pentru tratarea contuziilor şi
plăgilor care supurează.
Pliniu cel Bătrân, renumit enciclo-
29

pedist roman, a scris pe larg în lucrarea virginitatea albinelor. În perioada anilor
Istoria naturală despre albine şi produse- 1200 un cod galic, dădea şi motivul utili-
le lor. Faptul că prezintă numeroase utili- zării cerii în biserică: „Originea albinelor
zări ale cerii, demonstreză că avea încă este din paradis, ele au venit din cauza
de pe atunci cunoştinţe despre modul de păcatului omului, iar Dumnezeu le-a bi-
extracţie, purificare şi chiar de înălbire necuvântat şi de aceea slujba nu poate
a cerii. Înălbirea cerii se practica mai fi rostită fără ceară” (Apicultură-Wikipe-
ales în Cartagina, unde produsul rezultat dia).
a primit denumirea de „ceară punică”. Date mai amănunţite privind bio-

În afară de medicina populară, logia şi organizarea vieţii albinelor încep
ceara a mai fost folosită pentru con- să apară abia începând cu secolul XVII,
fecţionarea tăbliţelor cerate, pe care se când Swammerdam stabileşte sexul
CEARA DE ALBINE
scria cu ajutorul unui instrument numit mătcii (considerată mascul până la acea
stylus. După numărul planşelor conţinu- dată) şi faptul că lucrătoarele sunt feme-
te, aceste tăbliţe se numeau: dipticus-cu le, iar trântorii masculi. Cercetările sunt
30 două planşe, tripticus-cu 3 planşe. Aces- continuate de Réaumur, care dovedeşte
tea se foloseau pentru corespondenţa prezenţa doar a unei singure femele re-
DANIELA FRUMUȘEANU
curentă şi pentru diferite alte însemnări producătoare în stup.

(Volcinschi 1988: 25-27). Progrese în biologia albinelor se în-
În antichitate şi în Evul Mediu, registrează mai ales în secolul XX; aceas-
ceara era folosită şi pentru plata tri- tea au fost posibile prin inventarea şi per-
butului sau a altor taxe şi era un articol fecţionarea continuă a stupului albinelor
comercial, deoarece putea fi utilizată în şi a materialelor folosite. Inventarea
mai multe scopuri: pentru turnarea me- stupului cu rame mobile (Prokopovici,
talelor, modelare, impermeabilitate, ca 1814), elaborarea diverselor tipuri de
adeziv, ca o componentă a unor alifii, stupi (Dadant, Layens), inventarea pre-
pentru cosmetică, lumânări şi alte sursei pentru confecţionarea fagurilor artifi-
se de lumină. În Europa şi în regiunile ciali (Jean Mehring, 1856) şi construirea
cu tradiţie creştină, biserica avea nevoie primului extractor centrifugal (Francisc
de cantităţi însemnate de ceară pentru Huska, 1965) au dus la dezvoltarea tot
lumânări, motivul utilizării acesteia fiind mai avansată a apiculturii (Bârcă şi co-
lab. 1968: 126). lifere, productivităţii, comportamentului
În Japonia, în 1872 se publica car- şi altor caracteristici. Rasele de Apis mel-
tea „Trăsăturile esenţiale ale mierii” de lifera din zonele calde sunt relativ defen-
către Muzeul Regal al Japoniei. Deşi nu sive în comparaţie cu rasele din zonele
era o carte de specialitate, se prezintă temperate; de asemenea ele tind să de-
aici tehnicile tradiţionale de apicultură zerteze în timpul sezonului secetos când
şi cunoştinţele ştiinţifice despre albinele culesul este sărac şi să roiască în timpul
melifere pe care le aveau apicultorii ja- culesului.

ponezi în vremurile de demult. Această În ultimul secol, în Europa, da-
carte arată un nivel destul de înalt de torită transformării unui număr tot mai
tehnică atins de apicultorii japonezi. De mare de terenuri în suprafeţe agricole
aceea japonezilor le-a fost foarte uşor şi a folosirii insecticidelor, s-a înregistrat
CEARA DE ALBINE
să-şi însuşească tehnicile apiculturii mo- declinul multor specii de albine, acestea
derne din Europa şi America, rezultatul fiind cei mai buni indicatori în evaluarea
fiind dezvoltarea rapidă a apiculturii în schimbării habitatelor.
mai puţin de 100 de ani de la apariţia 31
acestei cărţi (Watanabe 1961).
DANIELA FRUMUȘEANU
După 1900, ţări ca Tanzania, Ma-
dagascar, Angola şi Etiopia ocupau prin-
tre primele locuri în ceea ce priveşte
producţia de ceară; aceastea se explică
prin faptul că aici albinele se înmulţesc
repede, dezvoltând colonii puternice, se
instalează în orice cavitate de mărime
corespunzătoare, clădesc faguri repede,
iar temperaturile ridicate stimulează pro-
ducţia de ceară.
În Kenya, apicultura este cunos-
cută de veacuri. Totuşi, în ţările slab
dezvoltate, sunt foarte recente studiile
asupra diverselor varietăţi de albine me-
32
I. 2. Apicultura pe teritoriul României

Albinăritul a constituit încă din cele î.e.n.), care în lucrarea Anabassis, scria:
mai vechi timpuri o preocupare de seamă „hrana geţilor consta în primul rând din
CEARA DE ALBINE
a poporului român, acesta reprezentând miere, legume, lapte simplu sau prepa-
o sursă de existenţă şi un mijloc eficient rat şi foarte puţină carne, căci credinţa în
în creşterea producţiei agricole prin ac- Zamolxes îi oprea”.
ţiunea de polenizare. Produsele apicole, Dovezi privind vechimea apiculturii
mierea şi ceara, au asigurat dulceaţa pe teritoriul de azi al ţării noastre sunt şi 33
DANIELA FRUMUȘEANU
din hrana omului până la cultivarea plan- tăbliţele cerate, descoperite în minele de
telor zaharoase (trestia de zahăr, sfecla) aur de la Roşia Montană, Munţii Apuseni,
şi lumina din încăperi până la cunoaşte- care datează din anul 133 şi respectiv
rea petrolului lampant. anul 142 şi reprezentă un document de
Primele mărturii scrise privind api- vânzare-cumpărare.
cultura la daci le avem de la părintele În Letopiseţul Ţării Moldovei a
istoriei, Herodot, care în lucrarea sa Is- lui Grigore Ureche se aminteşte despre
torii menţiona că „tracii spun că ţinutul existenţa unor prisăci chiar la începutul
de dincolo de Istru e ocupat de albine şi obţinerii independenţei statului feudal
din cauza lor nu se poate pătrunde mai moldovenesc. Faptul că Moldova era una
departe”. dintre ţările cu apicultură dezvoltată o
Cercetările arheologice au dovedit dovedeşte şi tradiţia poporului, conform
existenţa prisăcilor încă din timpuri stră- căreia mierea şi ceara însoţeau pe om
vechi. Această afirmaţie este întărită şi de la leagăn până la mormânt, făcliile de
de marele istoric grec Xenofon (430-355 ceară fiind nelipsite la botezuri, nunţi,
înmormântări. De asemenea, onomasti- pentru consumul propriu, cât şi pentru
ca şi toponimia românească indică fap- vânzare, obţinând mari profituri.
tul că apicultura a constituit o străveche În acelaşi timp, albinăritul se prac-
îndeletnicire pe aceste meleaguri şi a tica şi în gospodăriile ţărăneşti libere şi
cunoscut o mare răspândire. Izvoarele chiar aservite pentru asigurarea hranei
documentare atestă numeroase localităţi şi a iluminatului. Dimitrie Cantemir men-
cu denumiri ca: Albina, Albin, Albinari, ţionează că locuitorii ţării Moldovei „trag
Albinele, Prisaca, Priseaca, Valea Prise- foarte mari foloase de pe urma albine-
cilor, Stupari, Stuparul, Stupina, Stupărei lor” şi că „dacă un ţăran a avut 20 stupi
(Ciută 1994: 5-22). poate uşor din produsele lor să plătească
Pe cuprinsul proprietăţilor tuturor impozitul pe anul întreg”. Totuşi, în timp
categoriilor feudale (domni, familia dom- ce boierii şi mănăstirile au primit nume-
CEARA DE ALBINE
nească, boieri şi mănăstiri), ca şi pe cel al roase scutiri asupra prisăcilor şi produ-

micii gospodării ţărăneşti, documentele selor apicole, ţăranii posesori de stupi
medievale moldoveneşti atestă existenţa au suportat obligaţii apăsătoare (Ciută
34 locurilor de prisăci. Prisăcile boiereşti nu- 1994: 52-66).
mărau sute şi chiar mii de stupi, reparti- Obligaţiile de miere, denumite de-
DANIELA FRUMUȘEANU
zaţi în diferite locuri ale domeniului feudal setină şi de ceară, denumită camănă-
pentru a crea condiţii variate albinelor şi faţă de domni sau boieri-erau încasate
pentru a asigura o producţie sigură; stu- sub formă de zeciuieli (a zecea parte).
pii erau nelipsiţi în inventarul domeniilor La sfârşitul celui de-al patrulea deceniu
boiereşti, situându-se prin producţia de al secolului XVI, aceste obligaţii s-au ex-
miere şi ceară printre preocupările de tins şi faţă de puterea suzerană. Astfel,
bază din economia acestora. De aseme- ţările române trebuiau să suporte nu nu-
nea, pe domeniile mănăstireşti, albinări- mai dreptul de monopol otoman asupra
tul a ocupat un loc principal. Mănăstirile comerţului extern, ci să-şi aprovizioneze
mai vechi ca: Neamţ, Moldoviţa, Putna, curtea sultanului de la Constantinopol cu
au ajuns să stăpânească pe lângă un miere şi ceară. Nicolae Iorga afirma că
număr de sate, păduri, vii şi un număr „exista necontenita cerere a turcilor de a
mare de prisăci. Mănăstirile foloseau li se trimite ceară pentru lumânări cura-
produsele apicole-mierea, ceara-atât te în multele încăperi ale Seraiului, mare
cât o lume, în casele ocrotiţilor Porţii şi tehnice pentru prelucrarea materiei pri-
în atâtea moschei împărăteşti ...” (Ciu- me sub forma unor renumite teascuri ţă-
tă 1994: 69-71). Aceste obligaţii faţă de răneşti (şurub de lemn, apoi de metal),
Poartă apar sub denumirea de „rânduia- care au evoluat mereu, subliniind genul
la mierii şi cerii împărăteşti”. creator al poporului român (Volcinschi
Au fost găsite numeroase docu- 1988: 32).
mente referitoare la exportul cerii în
Veneţia şi Austria; se precizează că erau Cea mai veche publicaţie despre

trimise până la 450.000 ocale pe an. În- apicultură, tipărită în limba română, a
cepând cu anul 1741, Austria îşi asigură apărut în anul 1785 şi aparţine lui Ion
monopolul cerii, oprind transferul ei că- Molnar Piuariu, „Economia stupilor”;
tre Italia. acesta a realizat lucrarea la cererea Ba-
CEARA DE ALBINE
Spre sfârşitul feudalismului se ronului Samuel von Brukenthal, căru-
menţionează că extragerea cerii era ia i-a şi dedicat-o. După această dată,
imperfectă. S-a impus astfel necesitatea au apărut o serie de alte lucrări, în care
strângerii boştinei (resturi din extracţia se fac referiri la avantajele albinăritului, 35
cerii) şi retescuirea ei, obţinându-se în necesitatea trecerii la o apicultură siste-
DANIELA FRUMUȘEANU
plus alte cantităţi de ceară. Aşa a apărut matică, referiri asupra evoluţiei biologice
boştinăritul ca o nouă breaslă, legată de şi asupra comportamentului albinelor în
ceară, iar cei care se ocupau cu această diferite situaţii (roire, colectare, îngrijire
activitate erau numiţi boştinari. O a doua matcă).
breaslă a cărei preocupare era legată O dată cu înfiinţarea în 1957 a Aso-
de ceară, o constiuiau făclierii, care fa- ciaţiei crescătorilor de albine, au apărut
bricau lumânări din ceară curată. Nu- şi cele mai multe lucrări cu îndemnuri
meroşi boştinari, făclieri şi apicultori din practice, cu recomandări şi tratate de
diferite zone ale ţării au realizat instalaţii tehnologie apicolă (Ciută 1994: 10-13).
36
Capitolul II
Speciile și rasele de albine

Albinele sunt himenoptere cu ac şi senko şi colab. 2000: 2).
formează una dintre cele mai mari supra- Sub numele de „albină” se înţelege
CEARA DE ALBINE
familii ale ordinului Hymenoptera: Apo- nu numai albina meliferă (genul Apis),
idea. Datorită rolului pe care îl joacă ca ale cărei familii sunt îngrijite de oameni
polenizatori pentru flora spontană ca şi în stupi, ci şi albinele „sălbatice”. Al-
pentru multe culturi, albinele constituie binele melifere au însă particularităţi
un element valoros al ecosistemelor te- deosebite care le situează pe un loc de 37
DANIELA FRUMUȘEANU
restre. Menţinerea populaţiilor de albine frunte între celelalte himenoptere şi,
este foarte importantă pentru diversita- anume: strâng provizii care-i depăşesc
tea genetică necesară în îmbunătăţirea necesarul, permiţând omului să recol-
speciilor de plante (Michener 2000: 3). teze o parte din acestea; produc miere
Speciile de albine sunt răspândite aproa- şi ceară, omul folosind aceste produse;
pe pretutindeni, din zonele subpolare trăiesc în familii care cuprind un număr
până în vârful munţilor, acolo unde sunt mare de indivizi (60-80 mii în perioadele
prezente şi plantele entomofile, dar pre- favorabile); familiile prezintă continuita-
feră climatul arid şi semiarid din zonele te de la un an la altul; cuibul lor prezintă
temperate şi subtropicale. Bondarii sunt o treaptă superioară de evoluţie, fiind
cele mai rezistente specii de albine la alcătuit din faguri construiţi în poziţie
climatul rece, fiind întâlnite până la 820 verticală cu celule pe ambele feţe, folo-
30′ latitudine nordică în Canada (Insula site la depozitare şi la creşterea puietului
Elsmira) şi 810 50′ în Groelanda, iar în (Bârcă şi colab. 1968: 131).
Himalaya până la 5000 m altitudine (Pe-
Genul Apis cuprinde 4 specii: albi- cilindrice, iar altele hexagonale.
na indiana uriaşă (Apis dorsata), albina Apis cerana este răspândită în In-
indiană pitică (Apis florea), albina india- dia, China, Japonia, Indonezia, Djawa,
nă (Apis cerana) şi albina meliferă (Apis Borneo şi Sumatera. Albinele nu sunt
mellifera). Dintre acestea, doar ultimele agresive. Ele construiesc un cuib din mai
două îşi construiesc cuibul în întuneric mulţi faguri verticali, în scorburile copa-
putând fi, din acest motiv, ţinute în stu- cilor sau în peşteri. Mărimea celulelor
pi. variază cu altitudinea, fiind în creştere la
Apis dorsata, cea mai primitivă altitudini mai mari, acest lucru permiţând
dintre cele patru specii şi cu talia cea reglarea regimului de temperatură al fa-
mai mare, este răspândită în India, sudul miliei de albine. Perfecţionarea instinctul
Chinei, Arhipeleagul Indonezian, Filipine de construcţie a cuibului apărat cu faguri
CEARA DE ALBINE
şi Ceylon; este o specie agresivă. Îşi con- bilaterali, dezvoltarea instinctului de cu-
struieşte cuib de dimensiuni uriaşe (1,5 les şi formarea de mari rezerve de hrană
m) atârnat de crengi sau de stânci, fiind au permis omului să le exploateze.
38 format dintr-un singur fagure, cu celule Apis mellifera (Fig. 1) este specia
aproximativ egale, care servesc atât la la care toate caracteristicile genului Apis
DANIELA FRUMUȘEANU
depozitarea rezervelor de miere, cât şi la au atins maximul de dezvoltare. Aceasta

creşterea puietului. Când timpul devine asigură cea mai mare parte din mierea
nefavorabil, albinele părăsesc fagurii şi şi ceara din lume şi a pătruns departe
migrează spre alte zone unde constru- în nord, precum şi în zonele muntoase.
iesc alt cuib. Este crescută în stupi de către apicultori
Apis florea este cea mai mică spe- şi exploatată organizat datorită calităţi-
cie, fiind răspândită în India, Malayesia, lor ei productive. În natură, construieşte
Djawa şi Borneo. Familia acestor albine mai mulţi faguri în cavităţi închise, familia
construiesc de asemenea un singur fa- având un număr mare de indivizi. Doar
gure, prinzându-l de ramurile unor co- la albina meliferă roiul ieşit se strânge
paci sau de bolta unei grote, de la 1 m pentru un timp în apropierea familiei din
până la 8 m deasupra solului. Celulele de care s-a format, astfel că poate fi recu-
albine lucrătoare, trântori şi mătci sunt perat de apicultor. La celelalte specii, ro-
de dimensiuni şi forme diferite, o parte iul se desfăşoară la voia întâmplării, ne-
CEARA DE ALBINE
39
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 1 - Apis mellifera, lucrătoare surprinsă în timpul culesului
putând fi luat sub controlul omului. mai mici, iar cei din centru mai mari. Ce-
Organizarea cuibului este rezul- lulele cu destinaţii diferite se deosebesc
tatul implicării a mii de indivizi, care lu- prin formă, volum şi culoare. Producerea
crează în acelaşi sens şi în acelaşi spirit, cerii de către albinele lucrătoare are loc
pe baza reflexelor individuale. Cuibul are la temperatura de 200 C. Dacă lipsa de
formă hexagonală, cu un volum de 30- faguri se face simţită, secreţia cerii poa-
60 litri. Fagurii de la extremitate sunt te avea loc şi la o temperatură mai mică
de 180 C, dar cu cheltuială mai mare de 1839. Cu excepţia Insulelor Hawaii unde
substanţe zaharoase, folosite pentru ri- albinele au fost aduse în 1857, multe
dicarea temperaturii în interiorul cuibului insule din Pacific au rămas fără albine
(Volcinski 1988: 54-59). până după anii 1950.
Specia Apis mellifera se poate îm- Albinele melifere europene au fost
părţi în 3 rase geografice: albina africană, importate în ultimele secole de Egipt şi
albina din Orientul Apropiat, albina me- Israel, pentru că s-au dovedit a fi mult
liferă europeană. Dintre acestea, ultima mai productive decât albinele din rasele
prezintă cel mai mare interes economic, native. Japonia, China şi Thailanda care
fapt ce a contribuit la răspândirea ei pe aveau albine din specia Apis cerana, au
toate continentele. Cuprinde numeroase importat albine melifere din Europa. Al-
varietăţi locale. Astfel, rasele nordice în bine din regiuni tropicale din Africa au
CEARA DE ALBINE
comparaţie cu cele sudice au dimensiu- fost duse în America de Sud în 1956,

nea corpului şi a aripilor mai mare, greu- producându-se astfel o hibridizare între
tate mai mare şi, de asemenea şi glande albinele prezente şi albinele din Africa
40 cerifere mai mari. Cele nordice au culori tropicală, iar albinele rezultate au fost
mai întunecate; roiesc mai devreme, denumite de apicultori albine africaniza-
DANIELA FRUMUȘEANU
sunt mai irascibile. te. În următorii treizeci de ani albinele

africanizate s-au răspândit în aproape
Până în anii 1600, albinele melifere toată America Centrală şi America de
din specia Apis mellifera erau prezente Sud (Apicultură-Wikipedia).
doar în Europa, Asia şi Africa. Albinele
europene (Apis mellifera) au fost duse,
cel mai probabil în coşniţe, din Anglia în
America de Nord. În 1784 au fost duse
din Florida în Cuba. Din Spania şi Por-
tugalia, albinele au fost transportate în
America de Sud, ajungând pentru prima
dată în Brazilia în 1839, şi în Peru în 1857.
În Australia albinele au fost transportate
cu succes în 1810 şi în Noua Zeelandă în
41

42
Capitolul III
Din viața albinelor

Dacă te-ai opri o clipă să observi pe viaţă. Ea poate controla astfel sexul
un crâmpei din viaţa albinelor, ai rămâ- fiecărui ou prin eliberarea sau neelibera-
CEARA DE ALBINE
ne profund impresionat! Vei descoperi rea spermei din spermatecă pe parcursul
o „lume” fascinantă, bine organizată, în trecerii oului prin oviduct. Femela poa-
care fiecare individ îşi are rolul său ... în te plasa ouăle producătoare de masculi
„societatea” lor nimic nu este întâmplă- mai aproape de intrare, de unde adulţii
tor! Impresionantele stiluri arhitecturale rezultaţi pot să plece fără a mai deran- 43
DANIELA FRUMUȘEANU
inventate şi folosite de om în decursul ja femelele care se dezvoltă mai lent. În
timpului, au rămas cu mult în urmă faţă cuiburile fără matcă, unele lucrătoare
de cei mai iscusiţi meşteri din lumea ani- depun ouă, din care apar doar masculi
mală, albinele, care îşi construiesc cu deoarece nu sunt fecundate. În funcție
atâta precizie şi uşurinţă complicatele de condițiile climatice, dezvoltarea este
cuiburi pentru asigurarea urmaşilor. mai accelerată sau este mult întârziată.
În regiunile de munte, în anii cu climă
Ca toate insectele care parcurg o neprielnică în timpul verii, stadiul de lar-
metamorfoză completă, fiecare albină vă în repaus se prelungește până în vara
trece prin stadiul de ou, larvă, pupă şi anului următor.
adult. Dezvoltarea fără fertilizare produ-
ce masculi, iar dezvoltarea cu fertilizare La albina meliferă există 3 caste,
produce femele. Când se împerechează, diferenţiate morfologic şi funcţional: lu-
o femelă depune spermatozoizii în sper- crătoarele, matca (botca) şi masculii
mateca ei, de obicei primind o provizie (trântorii). Aceste 3 caste se dezvoltă
în celule diferite: cele de lucrătoare sunt adult, timp de 8-12 zile. Durata dezvoltă-
mici, cu diametrul de 5,16-5,5 mm, cele rii la matcă este de 26 zile, la trântori de
de masculi sunt mai largi, construite spre 24 zile, iar la lucrătoare de 21 zile.
marginea fagurelui, iar cea de matcă În timp ce matca poate trăi până
este de două ori mai mare decât cea de la 5 ani, lucrătoarele născute vara tră-
lucrătoare şi are pereţii mult mai groşi, iesc în medie 35 zile, iar cele apărute
cu deschiderea orientată în jos. la sfârșitul verii trăiesc câteva luni, în
Albinele familiale, spre deose- timpul iernii acestea hrănindu-se cu re-
bire de cele solitare (sălbatice), nu-şi zervele de miere ale stupului. Unii trân-
închid celulele cu alimente dinainte de- tori mor imediat după împerechere, iar
pozitate, ci îşi aprovizionează progresiv ceilalți sunt alungați din stup la venirea
larvele. Acestea sunt hrănite primele 3 frigului.
CEARA DE ALBINE
zile cu „lapte”, produs al glandelor farin- Cuiburile albinelor sunt locurile

giene secretat de lucrătoare, ce conţine unde tânăra generaţie creşte. Sunt făcu-
mai multe grăsimi, albumine, vitamine şi te în mare măsura de către mamă sau, la
44 mai puţin zahăr decât amestecul de mie- albinele sociale, de către lucrătoare, fiind
re cu polen, denumit „pâine”. Din a 4-a formate din celule clocitoare. O celulă
DANIELA FRUMUȘEANU
zi însă, larvele ce vor deveni lucrătoare serveşte la protejarea delicatelor etape

sunt hrănite cu „pâine”, iar cele destina- imature, şi a hranei larvelor care cresc;
te să devină mătci vor fi hrănite în conti- este spaţiul în care o singură albină ima-
nuare cu „lapte”. Ouăle de masculi sunt tură creşte.
depuse în celule obişnuite, însă larvele Majoritatea albinelor sălbatice
lor fiind hrănite mai abundent, cresc mai excavează celulele în substrat-în general
mult. pământ-căptuşindu-le cu un strat fin de
După ce larva și-a terminat pământ, deseori făcut din lut, tapetând
creșterea, lucrătoarele închid celula cu fin suprafaţa celulei cu ajutorul plăcii pi-
un căpăcel bombat, format dintr-un gidiale, şi aplicând pe aceasta suprafaţă
amestec de polen și ceară. Din secreția o peliculă secretată asemănătoare celo-
filamentoasă a glandelor labiale, larva își fanului sau un material asemănător cu
țese în jurul corpului un cocon subțire, ceara.
în interiorul căruia se metamorfozează în Cuiburile albinelor sociale sunt
făcute din ceară, produs secretat la bon- formează un înveliş chitinos transparent-
dari de matca tânără şi de lucrătoare, iar oglinzile cerifere-de formă pentagonală,
la albinele melifere doar de lucrătoare. prevăzute cu pori prin care ceara lichidă
iese la exterior. În contact cu aerul se
În decursul timpului, au existat solidifică, formându-se solzişorii de cea-
puncte de vedere diferite în ceea ce pri- ră; aceştia sunt desprinşi de lucrătoare
veşte originea cerii de albine. Astfel, cu ajutorul picioarelor posterioare, apoi
bine-cunoscutul chimist şi om de ştiinţă preluaţi de picioarele anterioare spre a fi

francez, Maker (citat de Tihonov şi co- trecuţi mandibulelor, care îi modelează în
lab. 1986), menţionează în lucrarea sa formă de alveolă. Ceara proaspăt secre-
Dicţionarul chimiei : „Ceara de albine tată de glandele cerifere este perfect albă
este o substanţă răşinoasă solidă colec- şi curată. Utilizată ca material de con-
CEARA DE ALBINE
tată de albine din plante”. Mulţi oameni strucţie în stup, ea se încarcă progresiv
de ştiinţă din acea vreme au presupus că cu substanţe care-i schimbă compoziţia
albinele adună din flori ceara gata fă- şi culoarea, trecând prin toate nuanţele
cută, apoi o amestecă cu salivă, dându-i de galben, pe urmă de brun şi ajungând 45
astfel o mai mare plasticitate pentru a aproape neagră după câţiva ani.
DANIELA FRUMUȘEANU
construi fagurii. Albinele tinere (de 12-18 zile) pro-
În 1684, Martin (citat de Tihonov duc cea mai mare cantitate de ceară,
şi colab. 1986) menţionează că cea- secreţia acesteia constituind o funcţie bi-
ra de albine este un produs al activi- ologică inevitabilă; albinele produc cea-
tăţii biologice a albinelor. Peste 100 de ra chiar dacă nu este nevoie şi, în astfel
ani, Chunter (citat de Tihonov şi colab. de condiţii, ceara cade pe fundul stupu-
1986), a demonstrat că ceara de albi- lui şi se pierde.
ne este secretată de anumite glandele Dezvoltarea glandelor cerifere
ale albinelor. este legată de aportul de nectar şi polen
Într-adevăr, ceara este produsă proaspăt. Albinele secretă ceară fără
de glandele cerifere, situate pe partea voia lor, cu atât mai mult cu cât aduc
ventrală a abdomenului, pe ultimele 4 mai multe provizii în cuib şi sunt mai
segmente şi provine din modificarea ce- multe larve de hrănit. Când cuibul este
lulelor hipodermale. La exterior, glandele plin, albinele nu mai produc ceară, nu
cresc larve şi, ca urmare, recolta scade. a cuibului, de aprovizionare, de îngriji-
De asemenea, secreţia cerii încetează în re a larvelor şi a mătcii sunt îndeplini-
lipsa mătcii, la albinele care se pregătesc te tot de lucrătoare. Între lucrătoarele
de roire (Volcinschi 1988: 98). aceleiaşi familii se observă o diferenţiere
Producţia de ceară este un criteriu a activităţilor, care este dată de starea
important urmărit în selecţia familiilor de fiziologică în care se găsesc diferiţii in-
albine; aceasta diferă cantitativ şi calita- divizi. Astfel, secreţia glandelor faringi-
tiv, în funcţie de rasele de albine şi chiar ene fiind abundentă la începutul vieţii
în funcţie de particularităţile individuale lucrătoarelor, ele îndeplinesc funcţia de

ale unei familii şi, de asemenea, produc- doici, hrănind larvele cu „lapte”. După o
ţia este influenţată de mărimea oglinzilor perioadată, aceste glande se atrofiază,
cerifere. dar se dezvoltă glandele cerifere, lucră-
CEARA DE ALBINE
Activitatea constructoare a lucră- toarele îndeplinind activitatea de con-

toarelor durează atâta timp cât organis- strucţie. Secreţia cerii încetând cu vâr-
mul lor produce ceară. Ele construiesc sta, lucrătoarele îndeplinesc activitatea
46 faguri de ceară, suspendaţi de tavanul de culegătoare, aprovizionând cuibul cu
stupului şi alcătuiţi din celule (alveole) apă, nectar, polen, propolis. Această ul-
DANIELA FRUMUȘEANU
prismatice hexagonale, aşezate puţin timă activitate este îndeplinită de lucră-

înclinat pe două feţe opuse; în celulele toare aproximativ jumătate din viaţa ei.
centrale sunt depuse ouăle, iar în cele La prima sa ieşire din cuib, culegătoarea
periferice sunt depozitate proviziile (mie- reperează stupul printr-un zbor de recu-
rea, polenul). Prin forma lor, celulele re- noaştere. Albina se întoarce cu uşurinţă
alizează maximum de capacitate pentru la cuib, fie probabil datorită faptului că
un minimum de ceară. Albinele constru- ea menţine reflecţia soarelui într-o oma-
iesc în câteva zile din 150 g ceară un tidie, fie albina percepe vibraţiile emise
fagure, care are cca 4000 de celule. Ac- din stup. Raza de exploatare a unui stup
tivitatea de construire este atât de bine nu depăşeşte 5 km, deoarece rezervele
coordonată încât acelaşi perete de cea- din organismul culegătoarelor nu sunt
ră este modelat pe ambele feţe de două suficiente decât pentru parcurgerea
lucrătoare în acelaşi timp. acestei distanţe dus-întors.
Activităţile de curăţire şi ventilaţie Albinele îşi pot comunica una alte-
ia distanţa şi direcţia sursei de hrană prin ceară. Matca roitoare îşi îndeplineşte
anumite mişcări, respectiv dansuri de tip funcţia reproducătoare în noul stup câ-
„circular” (când distanţa până la flori este teva luni, apoi moare. După moartea
mai mică de 100 m, albina descrie cer- ei, lucrătoarele hrănesc câteva larve cu
curi mici de-o parte şi de alta a stupului) „lapte”, le măresc celulele prin distruge-
şi „clătinat” (când distanţa până la flori rea pereţilor învecinaţi, obţinând astfel
este între 150-3000 m, albina descrie un noi mătci. Prima matcă apărută devine
semicerc într-o parte, apoi înaintează în mama familiei, prin omorârea celorlal-

linie dreaptă peste 2-3 celule şi descrie te. Familia durează în acest fel ani de-a
un nou semicerc în partea opusă). Dan- rândul, supravieţuind în timpul iernii prin
sul „circular” nu dă orientarea, ci doar cel consumarea proviziilor adunate în ano-
clătinat; durata şi sensul dansului „clăti- timpul călduros (Iuga 1958: 53-55).
CEARA DE ALBINE
nat” sunt semnalele distanţei şi direcţiei
către sursa de hrană.
Când o lucrătoare se întoarce la
cuib după descoperirea plantelor melife- 47
re, ea îşi goleşte conţinutul guşii în guşa
DANIELA FRUMUȘEANU
altei lucrătoare. Astfel, aroma nectaru-
lui indică felul florilor descoperite. Apoi
semnalizatoarea începe să danseze la
suprafaţa fagurelui. Efectul dansului
este mobilizator pentru culegătoarele
din apropiere, care, reîntoarse la stup,
stimulează pe altele prin dansul lor.
La albina meliferă, matca nu con-
struieşte celule din ceară deoarece îi lip-
sesc organele necesare; ea îndeplineşte
însă alte funcţii în cuib: luptă cu mătcile
mai tinere din cuib, omorându-le şi poate
roi, când părăseşte stupul cu o parte din
lucrătoarele tinere, capabile să secrete
48
Capitolul IV
Ceara de albine
IV. 1. Tipuri de ceară

În afară de bine cunoscuta cea- la fabricarea unor vopsele.
ră de albine, produsă de neobosita lu- Cerezina este un produs rezultat
CEARA DE ALBINE
crătoare în decursul vieții în funcție de din rafinarea cerurilor de pertol, având
nevoile stupului, în natură există o serie culoare albă. Se folosește la fabricarea
de alte ceruri clasificate în 3 categorii lumânărilor, la apretarea unor țesături, la
după provenienţa lor (Volcinschi 1988: izolarea cablurilor.
101-104): Parafina este o substanță solidă, 49
DANIELA FRUMUȘEANU
incoloră, obținută în special din petrol și
1. Ceruri de origine mine- întrebuințată la fabricarea lumânărilor,
rală, precum: ceara fosilă (ozocherita), la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca
ceara montană, cerezina, parafina, stea- materie primă în industria chimică.
rina și colofoniul (sacâzul). Stearina este o substanță solidă
Ceara fosilă (ozocherita) este o de culoare albă sau gălbuie, obținută pe
ceară minerală formată dintr-un amestec cale industrială din unele grăsimi, având
de parafină și rășini, de culoare galbenă, diferite întrebuințări (fabricarea lumână-
brună, verzuie sau negricioasă, cu miros rilor, a săpunului, a hârtiei și în industria
aromatic. Se folosește la fabricarea ce- textilă).
rii, a lumânărilor. Colofoniul (sacâzul) este o rășină
Ceara montană este obținută din de culoare galbenă-roșcată obținută după
anumiți cărbuni, având o culoare albă. În îndepărtarea terebentinei din rășina de
stare pură este întrebuințată ca material conifere, fiind folosită în industria hârtiei,
electroizolant, la impregnarea hârtiei și a lacurilor și a cauciucului.
2. Ceruri de origine vegeta- Ceara de Japonia, extrasă din
lă, obţinute din plante, prin recoltarea fructele unor arbori din familia Anacar-
directă sau alte metode de extracţie a diaceae, fiind de de culoare galben pal;
stratului de ceară aflat la suprafaţa epi- este utilizată în principal la fabricarea lu-
dermei diferitelor părţi ale plantei. Nu- mânărilor, săpunurilor, ambalarea produ-
meroase plante secretă substanţe grase selor alimentare, farmaceutice, cosme-
(care se găsesc în seminţe, fructe sau tice, pasteluri şi ca un substitut pentru
pe învelişul frunzelor) asemănătoare cu ceara de albine.
ceara. Se cunosc numeroase sortimente Ceara de China, extrasă din ar-

de astfel de ceruri, precum: borele de ceară, Stilingia sebifera, fami-
Ceara de Carnauba provine din lia Euphorbiaceae; ceara obținută este
specia de palmier, Copernicia cerifera, albă și opacă.
CEARA DE ALBINE
răspândită în Brazilia, Chile şi Peru. Apro- Ceara de Mirtă se extrage din

ximativ 100 grame de ceară de Carnauba fructele arbustului de ceară, genul My-
sunt produse de un copac într-un an. rica (Myrica cerifera, M. coroliensis, M.
50 Această ceară a fost folosită mult cordifolia), arbust original din America
timp la falsificarea cerii de albine, în de Nord, dar aclimatizat și de-a lungul
DANIELA FRUMUȘEANU
confecționarea fagurilor artificiali. Dato- coastei estice a Statelor Unite și în țări,

rită luciului ei de durată este extrem de precum Cuba. Ceara extrasă are culoare
apreciată; ea conține agenți de curățare galben-verzuie și un miros special uşor
delicați, care îndepărtează rezultatele de balsam.
oxidării, murdăria și depunerile, lăsând Ceara de palmier, secretată
un finisaj perfect. Este folosită în indus- spontan de palmierul de ceară, Ceroxy-
tria mobilei, de obicei în amestec cu cea- lon cerifera şi Ceroxylon andicola, răs-
ra de albine pentru lustruirea mobilei, pândit în Columbia şi Peru; se prezintă
dar și în industria alimentară (intră în în general sub forma unor bucăţi sferice,
compoziția glazurilor, a gumelor de mes- poroase şi casante, de culoare alb-găl-
tecat) și în cosmetică (rujuri, creme). buie.
Ceara de Sumatera este extrasă
din Ficus cerifera, răspândit în Djawa şi 3. Ceruri de origine animală,
Sumatera. produse de diverse specii de insecte sau
extrase de la alte specii de animale, pre- uşor de acela al seului. Pentru a produce
cum: 1 gram ceară sunt necesare 1500 exem-
Ceara de China, secretată de plare homoptere.
specia Coccus ceriferus, un homopter Cetaceum este grăsimea extrasă
din familia Coccidae, care este crescut în din cavităţile pericraniene ale caşalotului
culturi în unele zone din China. Secreţia (Physeter macrocephalus), fiind utilizată
este depusă pe ramurile arborelui Tara- în cosmetică şi farmacie.
xinus chinensis, sub forma unei eflores- Lanolina este secretată de pielea

cenţe albicioase, care adunată şi epurată oilor şi este extrasă prin prelucrarea lânii
prin topire în apă clocotită şi filtrată, dă o acestora. La fel ca și ceara de albine,
substanţă albă sau gălbuie, strălucitoare, lanolina a fost folosită din timpuri stră-
insipidă, având un miros care aminteşte vechi în cosmetică şi medicină, iar în pre-
CEARA DE ALBINE
zent este folosită în industrie.
Ceara de albine este produsă
doar de albina melifera (Apis mellifera),
iar ceara ghedda este produsă de alte 51
specii de albine (Apis dorsata, Apis flo-
DANIELA FRUMUȘEANU
rea, Apis cerana), aceasta din urmă con-
stituind un sortiment separat, cu unele
proprietăţi diferite faţă de prima.
52
IV. 2. Întrebuințările cerii de albine în zilele noastre

În decursul timpului, apicultorii Ceara este un produs natural
au încercat să-şi perfecţioneze uneltele complex, moale, elastic, plastic la cald
CEARA DE ALBINE
şi metodele de lucru, pentru obţinerea şi dur-casant la rece, fuzibil la tempera-
în procente ridicate a produselor dorite. turi joase, insolubil în apă; este uşor de
Astfel, cantitatea şi calitatea cerii extra- transportat şi manipulat, deoarece nu se
se depinde de calitatea materiei prime deteriorează şi nu necesită stocarea în
folosite, precum şi de procedeele folo- recipiente speciale. Ca urmare, ea are 53
DANIELA FRUMUȘEANU
site. Metoda de extracţie, spălarea şi numeroase întrebuinţări, fiind utiliza-
înmuierea corespunzătoare a fagurilor, tă în industria farmaceutică, cosmetică,
modul şi durata topirii fagurilor, calitatea alimentară, chimică, optică, textilă. Da-
apei şi a vaselor utilizate, păstrarea ulte- torită faptului că este insensibilă la apă,
rioară, sunt câteva dintre măsurile care oxigenul din aer şi la acţiunea luminii,
contribuie la obţinerea unei cantităţi su- ceara se foloseşte ca mijloc de protec-
plimentare de ceară, influenţând şi ca- ţie împotriva coroziunii provocată de in-
litatea ei. temperii. În prezent, statuile vechi din
Pentru extracţia cerii din faguri, marmură se protejează cu o peliculă de
se deosebesc: metodele care folosesc ceară, al cărui efect era cunoscut şi de
căldura, metodele care folosesc apa, căl- popoarele din antichitate.
dura şi presarea, metodele care folosesc Ceara se foloseşte în pictură,
căldura şi presarea şi metodele care fo- sculptură şi gravură. Ea permite să se
losesc metoda chimică a solventării (Vol- realizeze picturi mai puţin lucioase, dar
cinschi 1988: 180). mai durabile decât cele în ulei. Din ceară
se mai fac statui, figurine, mulaje. Astfel, fabricare a lumânărilor dintr-un amestec
muzeele din Londra şi din Paris folosesc de ceară de albine cu parafină şi ozo-
cantităţi impresionante de ceară pură cherită. Pentru producerea de lumânări
de albine, albită. decorative, mulaje şi obiecte artizanale,
Ceara este foarte des introdusă în se practică colorarea cerii, fie prin apli-
vopsele, lacuri, creme de parchet şi cre- carea colorantului pe suprafaţa obiectului
me de ghete, deoarece este mai bună din ceară, fie prin topirea cerii în apă şi
decât uleiul de in în protejarea lemnu- adăugarea de prafuri colorante dizolvate
lui şi a altor materiale. Este folosită de în ulei de terebentină (Volcinschi 1988:

asemenea în industria textilă, în special 330-334).
în cea a mătăsii, în industria sticlei şi în În afară de aceste întrebuinţări,
industria hârtiei; în tăbăcire se foloseşte mai mult de jumătate din ceara produsă
CEARA DE ALBINE
la lustruirea şi colorarea pieilor. de albine se foloseşte în apicultură, pen-

În medicina umană, ceara este tru confecţionarea fagurilor artificiali.
utilizată la producerea numeroaselor
54 preparate farmaceutice şi cosmetice,
sub formă de cerate, balsamuri, ungu-
DANIELA FRUMUȘEANU
ente, creme, emulsii, depilatoare, măşti

cosmetice, rujuri, leucoplaste, mulaje
dentare, parfumuri. În agricultură se fo-
loseşte la realizarea unor produse medi-
camentoase de uz veterinar (Volcinschi
1988: 106).
Pentru fabricarea lumânărilor se
folosesc şi în prezent cantităţi mari de
ceară, utilizându-se în acest sens insta-
laţii speciale; cele mai apreciate lumâ-
nări sunt cele confecţionate din ceara
de albine, care nu fac fum şi nu degajă
miros neplăcut. Dar, în afara de aceste
lumânări, există numeroase reţete de
55

56
IV. 3. Dăunătorii cerii de albine

Ceara de albine se deteriorează miliile slabe. Ei transmit numeroase boli
atunci când asupra ei acționează diverși infectocontagioase, în special virotice.
CEARA DE ALBINE
dăunători biologici, precum: ciupercile, Găselnița sau molia cerii este
acarienii, găselnița sau molia cerii, der- un fluture din familia Pyralidae, care pro-
mestidele și șoarecii. duce pagube însemnate în depozitele cu
Ciupercile microscopice numi- faguri de rezervă, atunci când aceștia
te și fungi sau micromicete produc boli sunt ținuți prea apropiați, temperatura 57
DANIELA FRUMUȘEANU
parazitare denumite micoze. În interiorul din exterior este ridicată și nu s-au luat
stupului, se găsesc spori de ciuperci care măsuri corespunzătoare de conservare
germinează pe suprafețele umede ale fa- (întreținerea unor familii puternice de al-
gurilor vechi, când aceștia sunt păstrați bine, cu cuibul strâns, bine acoperit de
în locuri umede și nearisite. Pentru a albine sau reformarea anuală a faguri-
evita mucegăirea fagurilor este necesar lor vechi, care sunt purtători de ouă de
să se asigure o bună aerisire, iar umidi- găselniță).
tatea din depozitul de păstrare să nu fie Dermestidele sunt coleoptere
mai mare decât umiditatea din exterior. dăunătoare din familia Dermestidae,
Acarienii invadează adesea stupii care se găsesc frecvent și în stup. Lar-
deoarece găsesc aici un mediu prielnic vele speciei Dermestes lardarius sapă
de viață și dezvoltare; trăiesc de obicei galerii lungi în pereții stupului. Adultul se
pe resturi, pe albine vii sau moarte și, în hrănește cu păstura din faguri pe care o
special, pe polen, pe care îl degradează, degradează datorită excrementelor.
dar pot să dăuneze și fagurilor goi din fa- Șoarecii, indiferent de specie,
58
sunt dușmani foarte periculoși pentru al-
bine deorece sunt transmițători de boli.
La venirea toamnei, ei pătrund în stup
unde își instalează cuibul, rozând lemnul
și împachetajul stupului, murdărindu-l și
viciind aerul din interior. Fagurii atacați
de șoareci sunt abandonați de albine da-
torită mirosului specific lăsat de fecalele

rozătoarelor.
Pentru a preveni pătrunderea
acestor rozătoare, se impune ca măsură
astuparea oricăror crăpături ale stupului
CEARA DE ALBINE
și, de asemenea, protejarea depozitelor
cu faguri de rezervă.
59
DANIELA FRUMUȘEANU
60
Glosar a termenilor biologici

Acarieni-Ordin de arahnide mici existența numuliților, lamelibranhiatelor,
transmițătoare de boli grave. gasteropodelor și mamiferelor.
CEARA DE ALBINE
Angiosperme-Încrengătură de Epoca mezolitică-Epoca mijlocie
plante ale căror seminţe sunt închise în a pietrei din perioada cuaternară, situată
fructe. între epoca paleolitică și cea neolitică.
Aptere-(Despre unele insecte) Hibridare-Încrucișare sexuată
Lipsite de aripi. sau vegetativă a doi indivizi din specii, 61
Artropode-Încrengătură de ani-
DANIELA FRUMUȘEANU
rase sau soiuri diferite.
male nevertebrate, cu schelet extern, Homopter, homoptere (la pl.)-
segmentat şi articulat, format din chiti- Ordin de insecte cu două perechi de aripi
nă. asemănătoare, membranoase.
Coleopter, coleoptere (la pl.)- Metamorfoză-Totalitatea trans-
Ordin de insecte cu patru aripi dintre formărilor biologice pe care le suferă
care cele două superioare (elitre), întă- unele animale inferioare în cursul dez-
rite, au rol de protecție pentru celelalte voltării lor de la ieşirea din ou până la
două, care sunt subțiri, membranoase și faza de adult.
servesc la zbor (gândaci). Miocen-Prima epocă a perioadei
Cretacic-Ultima perioadă a erei neogene, caracterizată prin floră și faună
mezozoice, caracterizată prin depuneri apropiate de cele actuale, în care s-au
masive de calcar. format contururile actuale ale continen-
Eocen-Epoca de mijloc a perioadei telor și principalele lanțuri de munți.
paleogene, caracterizată mai ales prin Oviduct-Canal prin care sunt eli-
minate ovulele din corpul unui animal. Placă pigidială-Ultimul tergit
Palinologie-Ramură a botanicii (segment abdominal) la unele specii de
care studiază polenul şi sporii. albine, care poate fi lipsit de perişori sau
Paleontologic-Care ține de pale- poate fi mărunt împâslit.
ontologie. Pleistocen-Prima epocă a pe-
Păstură-Produs apicol provenit rioadei cuaternare, caracterizată prin
din prelucrarea polenului floral şi depo- alternanțe de intervale reci cu perioade
zitat în celulele fagurilor, servind drept calde, prin răspândirea în regiunile tem-
hrană pentru puiet şi albine. perate a unor specii de mamifere și, mai
CEARA DE ALBINE
62
DANIELA FRUMUȘEANU
ales, prin apariția omului. femele care înmagazinează spermatozo-
Propolis-Substanţă răşinoasă aro- izii.
mată colectată şi folosită de albine pen- Spori-Organe microscopice ale
tru astuparea fisurilor, la lipitul fagurilor. organismelor vegetale, care servesc la
Pupă-Formă de dezvoltare în me- înmulțire, la răspândire și, adesea, pen-
tamorfoza unor insecte, între starea de tru supraviețuirea în condiții nefavorabi-
larvă și cea de dezvoltare completă; le.
nimfă.

Spermatecă-Organ al insectei
CEARA DE ALBINE
63
DANIELA FRUMUȘEANU
64
Indexul denumirilor latine

Anacardiaceae Dermestidae
Apis cerana Euphorbiaceae
CEARA DE ALBINE
Apis dorsata Ficus cerifera
Apis florea Myrica cerifera
Apis mellifera Myrica coroliensis
Ceroxylon cerifera Myrica cordifolia
Ceroxylon andicola Physeter macrocephalus 65
Coccidae Pyralidae
DANIELA FRUMUȘEANU
Coccus ceriferus Stilingia sebifera
Copernicia cerifera Taraxinus chinensis
Deramestes lardarius
66
Bibliografie

BÂRCĂ, GHEORGHE; ROSENTHAL, BANASZAK, JÓSEF; RADCHENKO, VLA-
CORA; ROŞCA, OLGA, 1968-Piscicultura, DIMIR G.; CIERZNIAK, TOMASZ, 2000-
Apicultura, Sericicultura, Editura Didacti- Bees of the family Halictidae (excluding
CEARA DE ALBINE
că şi Pedagogică Bucureşti, 274 pp. Sphecodes) of Poland: taxonomy, ecolo-
CIUTĂ, ION, 1994-Apicultura, stră- gy, bionomics, Bydgoszcz, 348 pp.
veche îndeletnicire românească: Referiri VOLCINSCHI, TRAIAN, 1988-Cea-
speciale la Moldova Evului Mediu, Editu- ra, Centrul de Material Didactic şi Propa-
ra Diacon Coresi, 176 pp. gandă Agricolă, Bucureşti, 428 pp. 67
DUBITZKY, ANDREAS, 2005-Stu- WATANABE, K., 1961-Despre
DANIELA FRUMUȘEANU
dies in phylogeny and biosystematics of „Hachimitsu-Ichiran”, o cărticică ilustrată
bees: The bee genus Andrena (Andreni- din 1872, Lucrări ştiinţifice, Editura Agro-
dae) and the tribe Anthophorini (Apidae) Silvică Bucureşti , 3: 350-353.
(Insecta: Hymenoptera: Apoidea), Dis-
sertation zur Erlangung des Doktorgra-
des der Fakultät für Biologie der Ludwig- Site-uri în limba română și en-
Maximilians-Universität München. gleză
IUGA, VICTORIA, 1958-Hyme-
noptera Apoidea, Fam. Apidae, Subfam. http://ro.wikipedia.org/wiki/Api-
Anthophorinae, Fauna R.P.R., Bucureşti, cultura
9 (3): 1-270. http: /www.honez-helth.com/ho-
MICHENER, CHARLES DUNCAN, nez-54.shtml
2000-The Bees of the world, University http://www.apimondiafoundation.
of Kansas Natural History Museum and org/foundation/7_apiacta.html (CRANE,
Departament of Entomology, The John EVA, 1978-Beehives, bees and beeke-
Hopkins University Press Baltimore and epers, Apiacta, 1; TIHONOV, A.I., S.V.
London, 913 pp. IAVTUSHENKO, I. ACHILOV, T.G. IAR-
PESENKO, YURIY ANDREEVICH; NIH, 1986 – Some facts about beeswax
extracted from propolis, Apiacta, 1; KA-
PIL, R.P. , 1971-A hive for the indian
honeybees, Apiacta, 3; GIOGIA, MARTA,
2001-A secret God domesticated, Jour-
nal Timpul, 29.).
CEARA DE ALBINE
68
DANIELA FRUMUȘEANU
69

70
Capitolul V
Ceara de albine, simbol a două lumi
V. 1. Albina între real și imaginar
DANIELA FRUMUȘEANU

Creaţia populară exprimă concep- să-i fie model în viaţă. Insectă a zeului
ţia şi viziunea omului despre tot ceea ce Soare, a lui Apollo, ea este purtătoarea
CEARA DE ALBINE
îl înconjoară, despre locul lui în univers, inteligenţei divine, ascensiunii, fertilității,
despre experienţele practice şi metafizice purităţii şi luminii. Aşa putem explica
acumulate de generaţii pe scara evoluției motivul pentru care lacrimile zeului Ra
istorice. sau lacrimile Maicii Domnului ajunse pe
Conform viziunii populare, albina pământ, se transformă în albine (Maxim 71
sau „Marea Preoteasă” este una dintre
DANIELA FRUMUȘEANU
1994: 11). Preoții din Egiptul antic folo-
insectele care se identifică cu puritatea, seau miere și ceară în ritualurile religi-
perfecţiunea, nemurirea, devenind sfân- oase, iar motivul albinii stilizate putea fi
tă pentru că a participat într-un spaţiu găsit în morminte și pe statui. Ea repre-
temporal sacru la crearea lumii alături de zenta în anul 3 200 î.e.n. simbolul rege-
Dumnezeu. lui Egiptului de Jos.
Operă divină, albina transformă În urma cercetărilor, s-a consta-
neobosita muncă de colectare a necta- tat că pentru îmbălsămarea cadavrelor
rului în miracol și viață. Dotată cu aceste din piramide s-au utilizat pe lângă alte
atribute, ea aduce celui care o îngrijeşte substanțe mierea și ceara.
iertarea de păcate, contribuind la puri- Locul special pe care albina îl ocu-
ficarea mediului înconjurător, anulând pă alături de celelalte simboluri ascen-
prezenţa duhurilor malefice. sionale se datorează și viziunii pe care
Albina a fost dăruită omului să-l omul o are despre organizarea perfec-
hrănească, să-l vindece, să-l uimească, tă a vieții în cadrul unui stup. Iată de
ce atingerea ei este egală cu o iniţiere, ne. Se poate spune că albina descinde
semnificând cucerirea realităţii absolute, din sacralitate pentru a deveni realitate.”
creația, viața. (Maxim 1994: 20).
Zborul gândului omului este com- Cercetările de teren au demonstrat
parat cu cel al reginei albinelor, ambele că iubitorii de stupărit, adică prisăcarii,
dotate cu puterea de pătrundere a în- sunt oameni de toate vârstele şi profe-
tunericului, a necunoscutului, ambele siile, respectați în comunitatea satului.
având direcție ascensională. Apicultura se face cu dăruire, competen-
„Albina participă însă și la statorni- ţă, continuitate, cinste, o mare dragoste

cie, la stabilitatea primiordială și univer- şi ataşament. Nu oricine poate deveni
sală pentru că pământul este imaginat apicultor, deoarece această meserie se
că se sprijină pe 6 stâlpi din ceară cura- învaţă destul de greu şi conţine foar-
CEARA DE ALBINE
tă.” (Maxim 1994: 13). te multe riscuri. De cele mai multe ori
Omul care lucrează cu albinele acest meşteşug se transmite din gene-
trebuie să cunoască, să accepte şi să raţie în generaţie, din tată-n fiu, pe ca-
72 respecte regulile stricte ale albinăritului. lea tradiţiei orale, fiind considerat drept
El trebuie să fie curat, sănătos, atent, o meserie care se fură. De asemenea,
DANIELA FRUMUȘEANU
răbdător, pasionat și consecvent: „Nu e locurile pentru prisăci reprezintă aşezări

bine să umbli la stupi necurat” (fizic sau străvechi care se moștenesc din tată în
spiritual) (Maxim 1997: 78). Din această fiu, constituindu-se în veritabile averi ale
perspectivă putem compara munca api- strămoşilor noştri (Zarija 2007: 132).
cultorului cu munca alchimistului. Atât În ţara noastră fondul unor condiţii na-
apicultura cât şi opera alchimică nu con- turale favorabile şi existenţa resurselor
stau numai în operaţii de laborator. Api- melifere au favorizat dezvoltarea apicul-
cultorul asemeni alchimistului trebuie să turii: „era uimitor de mare belşugul ne-
aibă calităţile şi virtuţile amintite mai sus. sfârşit de miere al ţărilor române”, cum
Atmosfera din cadrul stupului sugerează afirma pe bună dreptate negustorul itali-
misterul specific unui laborator alchimic: an Bartolomeo Locadello la 1641” (Zarija
„Întunecimea stupului reprezintă labora- 2007: 136).
torul tainic în care are loc transmutația Factorii naturali, în special reţea-
de la nectar la miere și colonia de albi- ua hidrografică şi ponderea pădurilor, au
constituit un criteriu de bază în alegerea
vetrei stupinei.
„O deosebită importanţă în dome-
niul apiculturii a avut-o şi inaugurarea în
anul 2005 a Muzeului Apicol de la Condri-
ţa. Aici se află tot utilajul apicol conser-
vat de timp: stupi din diferite perioade
şi de diverse forme. Cele mai originale

exponate sunt însă câteva buduroaie,
sculptate sub formă de chip de om, fie-
care parte „a feţei”, având şi o aplicare
practică: „gura” serveşte albinelor drept
CEARA DE ALBINE
urdiniş, iar „ochii” sunt un loc de popas
pentru albine. Aici se găsesc atât stupi
moderni, cât şi rarităţi despre care au
uitat majoritatea apicultorilor de astăzi” 73
(Zarija 2007: 134). „Nu mai găsești în
DANIELA FRUMUȘEANU
altă parte decât aici stupi împletiți din
ramuri de salcie, muruiți pe dinăuntru,
sau știubeie acoperite cu stuf.” (Costaș:
2006).
În cadrul habitatului uman ca re-
zultat al creşterii albinelor, relaţia dintre
om şi natură dobândește semnificații
speciale. Omul înzestrează animalele și
plantele cu însușiri specific umane în
încercarea sa de a stăpâni și a-și apro-
pia natura, comparându-și de multe ori
activitatea cu a acestora. Este cunoscut
faptul că omul a învăţat foarte mult de la
albine, în primul rând în a avea atitudine
faţă de muncă: se spune „harnic ca o aproape toate genurile folclorice. Omul
albină”, despre omul foarte sârguincios îi cunoaşte limbajul, o determină să me-
sau „e plină ca stupul”, despre gospodă- dieze comunicarea cu tărâmul celălalt.
ria unui om harnic. Astfel, unele obiceiuri, tradiţii populare
„În mentalitatea populară stupul legate de viaţa albinelor au rămas încă
este considerat ca o dublură a vieții soci- în practică, în memoria oamenilor sau în
ale. Și, așa cum o casă trebuie să devină unele scrieri.
reală prin sacrificiul unei vieți, așa și stu-
pinei trebuie să i se aducă jertfă pentru

că la fel ca și casa nu poate înfrunta tim-
pul decât în acest mod.” (Maxim 1994:
15).
CEARA DE ALBINE
În ornamentica zoomorfă a creaţii-

lor populare, albinei i se atribuie conota-
ţii distincte: întâlnim astfel insecta obiş-
74 nuită şi arhetipul imaginar. Aşa îşi găsesc
explicaţia diversele acţiuni improprii albi-
DANIELA FRUMUȘEANU
nei din stup: dă o aripă pe care o are în

plus, are capacitatea de a se transforma
în lucru sau fiinţă, lucrează zi şi noapte.
În heraldica românească, albina
este întâlnită în emblemele judeţelor Me-
hedinţi şi Vaslui.
De asemenea, figurează gravată
ca simbol al puterii în decoraţia mobili-
erului lui Matei Corvin sau Napoleon Bo-
naparte.
Constituind şi subiectul unor le-
gende, mituri, superstiţii, datini sau cre-
dinţe care s-au transmis din generaţie
în generaţie, albina a fost prezentă în
75

76
V. 2. Despre virtuţile spirituale ale cerii de albine

Dupặ cum este bine știut, albina ne dinţa unei influenţe benefice a producţiei
oferă două produse importante: mierea de miere. După cum am menționat, nu
CEARA DE ALBINE
şi ceara. Acestea, alături de lapte, vin şi numai mierea este creația albinelor.
pâine, sunt utilizate atât în magie, cât şi Ceara este unul dintre cele mai
în terapeutica fiziologică. Mierea și lapte- importante produse ale stupului (Fig.2).
le sunt considerate alimente primordiale. Diversele sărbători religioase includ în
Cu miere (numitặ și „laptele bặtrânilor”) ritualurile lor, grija pentru albine şi pro- 77
DANIELA FRUMUȘEANU
se credea cặ au fost hrặniți zeii, motiv ducţia acestora.
pentru care unii o cataloghează ca fiind Potrivit tradiţiei, în Bucovina, în
superioarặ laptelui. ziua de Bobotează se face o lumânare
Pentru a crea un spaţiu benefic de din ceară care se lipeşte pe vasul în care
convieţuire, pentru a face uşoară viaţa sfinţeşte preotul apa. Această lumânare
albinelor şi recolta bogată, erau folosite rămâne aprinsă până se termină slujba.
activități magice multiple. Se practica şi Acţiunea este însoţită de incantaţie. Apa
se mai practică încă în satele româneşti o rezultată în urma acestui ritual, se păs-
anumită terapie spirituală, în sensul pro- trează în casă până se scot albinele în
tecţiei divine a vieţuitoarelor din cadrul prisacă, cu ea botezându-se locul şi stu-
unui stup în vederea unei producţii bune pul (Marian 1903: 151).
de miere de albine. Un astfel de rol îl Tot referitor la simbolul apei există
are şi jocul cunoscut sub denumirea de convingerea că ploaia căzută la muce-
„Chiraleisa”. De Anul Nou, copiii se jucau nici, aduce belşug stupilor pentru anul
înaintea stupilor de albine, existând cre- respectiv.
CEARA DE ALBINE
78
Fig. 2 - Benzi din ceară de albine
DANIELA FRUMUȘEANU
În credinţa populară românească „În creațiile folclorice apa a îmbră-

„e mare păcat să calci ceara sau să o cat diverse forme ca: izvor, apă curată,
sudui”. apă de mare, apă de baltă, apă vie, apă
Sărbătoarea Cuviosului Alexie (17 moartă, toate semnificând puritatea, be-
martie) „Omul lui Dumnezeu”, marchea- neficul, ireversibilul, trecerea pragurilor,
ză momentul în care se scot stupii din ca și adâncul, necunoscutul etc.” (Maxim
locurile de iernat. Apa, element funda- 1994: 16).
mental al vieţii, joacă şi aici un rol im- Unitatea familiei, prin urmare şi
portant: dimineaţa se merge la râu sau a familiei albinelor, este asiguratặ de
la fântână şi se ia apă din care nu se prezența și acțiunea celor douặ elemente
bea. Cu această apă se vor stropi albi- primordiale: focul și apa. Ambele simbo-
nele, existând convingerea că astfel vor luri conțin atât moartea cât și regenera-
rămâne aproape de stup în timpul roirii. rea. Focul reprezintă simbolul purificării,
binelui, noul născându-se prin ardere. verde pusă la intrarea în gospodărie, pe
De asemenea, culoarea roşie asociatặ ogor, la intrarea în acareturi sau în stu-
focului, se consideră că poate crea un pină.
câmp benefic, care împiedică acţiunea De Florii, cu crenguţele de salcie
răului, a distrugerii, a necazului. Focul şi înverzite şi sfinţite în biserică se încon-
apa participă atât în cadrul activitặților joară stupii. Ele rămân acolo timp de un
desfặșurate în spațiul unei gospodặrii cât an pentru a asigura belşug stupului şi a-l
și în exteriorul acesteia, la crearea unui apăra de vrăji (Maxim 1997: 75).

câmp bioenergetic favorabil dezvoltării, La sărindare (slujbele din fiecare
înmulţirii, bunei convieţuiri (Ciauşanu, sâmbătă a postului mare) stuparii obiş-
op. cit: 64). nuiau să ducă preotului un pahar cu mie-
Legat de acest context, subliniem re, deasupra căruia se punea un toiag
CEARA DE ALBINE
actul Botezului care simbolizeazặ prin lung (lumânare din ceara albinelor), o
scufundarea în apặ, reîntoarcerea în sticlă cu vin sau miere, făină, sare ş.a.
haos, iar prin ieșirea la suprafațặ purifica- Paharul cu miere sau fagurii cu miere şi
rea, ieșirea din dezordine. Mierea și cea- toiagul rămâneau în altar până la Paşte. 79
ra, completeazặ acest ritual încặrcând Toiagul se aprinde în fiecare sâmbătă a
DANIELA FRUMUȘEANU
pozitiv noua viațặ. respectivului post. În Joia Mare făina se
Sintetizând, putem afirma că mie- ia de la biserică şi se face colac pentru
rea și ceara au fost nu numai o posibilă morţi, iar fagurele şi toiagul se duc aca-
sursă suplimentară de venit pentru fami- să şi se folosesc pentru vindecarea unor
lia din mediul rural, dar și simboluri cu boli ale albinelor, pentru aprinderea lor
încărcătură benefică pentru aceasta. în stupină în timpul unei furtuni, pentru
Urmărind protejarea copiilor de de- a linişti familia de albine (Maxim 1997:
ochi, mamele şi bunicile le fac „un cănat 76; Marian 1995: 378).
de ceară în păr” pentru a fi apăraţi de Ziua de 1 august este considerată
răul pe care-l produce unda magnetică a macaveiul stupilor; atunci mierea scoa-
celui care deoache (Maxim 1994: 80). să are puteri tămăduitoare sporite, de-
Un alt ritual cu scop benefic, pro- oarece a fost scoasă într-un moment de
tector, se desfặșoarặ la sặrbặtoarea Sf. înaltă sacralitate. O zi cu o încărcătură
Gheorghe, când se utilizează brazda sacrală la fel de importantă este şi Ziua
Sfintei Cruci. de la cotor spre vârf (Maxim 1997: 78).
Mierea şi ceara sunt obiecte ritua- „Ceara, care este încărcată de sa-
le utilizate pentru celebrarea zilelor dedi- cralitate prin voinţa lui Dumnezeu, pro-
cate sărbătorii Moşilor. De asemenea, au duce prin cremaţiune lumina, iluminarea,
fost folosite şi pentru aflarea destinului, dar aduce cu sine şi curăţenia, iertarea
sau pentru atragerea forţelor protectoa- păcatelor.
re capabile să determine împlinitrea unui Lumânarea însoţeşte orice moment
viitor dorit. important din viaţa omului, din cursul
Astfel, la 13 noiembrie, femeile de unui an, fiind obiect principal în multe si-
pe întreg cuprinsul ţării, se roagă la Sfân- tuaţii. Amintim în acest sens lumânarea
tul Mina, să îndepărteze energiile negati- pascală, lumina-toiag, lumina pentru vii-
ve din jurul lor şi să apropie inimile celor toarea mamă, lumânarea de la Paște cu
CEARA DE ALBINE
iubiţi. Cu acest prilej se aprind lumânări care fetele nemăritate mergeau la fân-
80
DANIELA FRUMUȘEANU
tână pentru a-și vedea ursitul” (Maxim divină.
1997: 76). Ideea de ascensiune, de verticali-
Sub formă de lumânare, ceara tate corespunzătoare puterii în plan so-
simbolizează nu numai apartenența la o cial şi nu numai, este sugerată în biseri-
formă de manifestare cultică, dar și legă- că prin prezenţa lumânărilor din ceară
tura cu viața de dincolo de moarte. aprinse permanent.
În folclor stelele reprezintă lumâ- De asemenea, lupta dintre Dum-
nări pe care le aprind seara îngerii. Se nezeu şi Diavol reprezintă confruntarea

crede că sufletului fiecărui om îi cores- „Luminatului” cu „Întunecatul”, lumâna-
punde o stea, iar când aceasta se stin- rea fiind de această dată simbol al crea-
ge („a căzut o stea”), este semn că s-a ţiei divine şi formă de pedeapsă pentru
terminat existenţa celui pe care aceasta Diavol. Întunericul şi lumina sunt simbo-
CEARA DE ALBINE
îl reprezintă. Lumânarea este similară luri similare zilei şi nopţii cosmice, morţii
ca semnificaţie cu iluminarea sufletului, şi învierii, creaţiei şi disoluţiei cosmosu-
a spiritului. Se crede că în cele trei zile lui. Prin lumânare putem avea revelaţia
pascale, pe cer ard candele mari, iar acei perceptibilităţii acelei lumini din care 81
muritori care vor reuşi să le vadă se con- s-au născut toate şi care e prezentă în
DANIELA FRUMUȘEANU
sideră că sunt pregătiţi spiritual, moral noi înşine.
şi ontologic să comunice cu divinitatea Lumina este un produs regenera-
(Maxim 1994: 9). tor, un simbol al realităţii supreme. Ra-
Prin ardere, lumânările din ceară iul este cucerit cu ajutorul luminii. Viața
de albine eliberează o lumină și un mi- este o permanentặ trecere de la întune-
ros plăcut, care se presupune că alungă ric la luminặ, de la ordine la haos și in-
energiile negative, invitând la meditație vers, prin trepte superioare cucerite prin
asupra misterului ființei umane și desti- inițieri sau încercặri dificile.
nului ei în univers. Haosului dezordinii i se pune capăt
Iată cum ceara de albine, nu nu- prin acţiunea purificatoare a lumânării,
mai prin aspectul estetic (culoarea gal- a focului. Referitor la aceasta, amintim
ben-aurie, simbol al luminii), dar și prin focul care se face pe mormânt pentru cei
ceea ce degajă în urma cremațiunii, face care nu au avut lumânare în momentul
legătura între cele două lumi: terestră și trecerii în postexistenţă (Maxim 1994:
10). dar mai ales pentru cei morţi. Conform
Lumina cerii ajută sufletul nemuri- tradiţiei populare, cerul se deschide în
tor să învingâ forţele oculte care-l împie- noaptea din 21 noiembrie, când lumina
dică să parcurgă pragurile trecerilor. Cu şi focul nu trebuie să fie stinse. Morţii vin
alte cuvinte, ceara ajută victoria luminii să ia lumină pentru a se încălzi, dar şi
în lupta cu întunericul, purtând pecetea pentru a pleca cu ea pe tărâmul celălalt
sacralităţii atât prin substanţa iniţială cât (Maxim 1997: 76).
şi prin participare (Maxim 1993: 9).
Toate aceste exemple, alături de

De asemenea, se spune că sufle- multe altele, demonstrează că fiecare
tul îşi continuă existenţa după moarte moment de trecere, de iniţiere sau de
având aceleaşi nevoi ca şi în lumea te- pornire a unui act ritual este însoţit de
CEARA DE ALBINE
restră, motiv pentru care s-a recurs la lumânare (din cearặ de albine), cu
pomeni din care nu lipsesc: turtiţa din multiplele sale semnificaţii. Iată de ce, în
ceară, lumânarea, toiagul, pomul în- unele sate locuite de români, lumânarea
82 cărcat cu lumânări, cereale, pânză, etc. făcând parte din jertfă, se sărută înainte
(Maxim 1994: 12). de a fi închinată sau dată de pomană. Se
DANIELA FRUMUȘEANU
Ziua de 21 noiembrie, sărbătoarea consideră că numai astfel i se va împlini

Intrării în Biserică a Sfintei Marii, este menirea. Gura are o semnificaţie deose-
ziua în care are loc comunicarea din- bită: pe acolo a intrat şi tot pe acolo a
tre cele două lumi. În această zi se fac ieşit sufletul nemuritor (Gorovei 1915:
parastase fără lumânare pentru cei vii, 16; Maxim 1997: 77).
83

84
Capitolul VI
Ceara de albine şi tehnica batik
VI. 1. Batik-localizare istorică

Ceara este prezentă nu numai în profesionalism și îndemânare.
formele de terapie spirituală sau fiziolo- Specialiștii care au cercetat origini-
CEARA DE ALBINE
gică, ci și în zona artelor plastice și de- le batik-ului, au declarat că există foarte
corative, fie ca aglutinant de bază al cu- rare mărturii pe material textil din peri-
lorilor utilizat în pictură, fie în sculptură oade îndepărtate, datorită perisabilității
pentru realizarea statuilor din ceară sau acestuia. Primele atestări documentare
a pozitivului din ceară pentru sculpturile sunt făcute de scriitorul roman Plinius 85
(23-79 e.n.) în lucrarea sa „Naturalis
DANIELA FRUMUȘEANU
în bronz, fie în decorația de mobilă sau
în arta medalioanelor (vezi: Note expli- Historia”, unde menționează rezervarea
cative). țesăturilor de in în Egiptul antic cu re-
Multitudinea și diversitatea dome- zerve din ceară de albine sau clei din
niilor artistice în care ceara de albine amidon de orez.
este implicată într-o măsură mai mică Se presupune totuși, că zona geo-
sau mai mare, determină necesitatea de grafică în care au apărut primele mani-
a ne opri și a descrie teoretic unul dintre festări artistice care poartă numele batik
acestea. Sectorul ales va fi cel al utilizării a fost cea a spațiului oriental: China, Ja-
cerii în artele textile, aducând în prim ponia, India, Turcia, Indonezia. Javanezii
plan cazul particular al tehnicii numită foloseau tehnica batik încă din secolul al
batik. XII-lea, de aceea se presupune că In-
Pentru cunoscători, această tehni- donezia este țara „mamă” a batik-ului.
că este echivalentă cu o demonstrație Pentru iubitorii acestui gen artistic, este
specială de pasiune, răbdare, modestie, cunoscută susținerea de care s-a bucu-
rat întotdeauna arta batik-ului din partea rialului: 1. legare și coasere (adire elso),
regalității javaneze. 2. izolare cu pastă de amidon (adire
Există și surse care susțin însă că eleko). Pasta este făcută dintr-un ames-
pe teritoriul Javei nu s-au găsit batik- tec fiert de cassava (plantă rădăcinoasă
uri create înainte de 1800. Primul care tropicală), făină, orez și sulfat de cupru.
a scris despre această tehnică a fost Sir Senegalezii folosesc pentru rezer-
Thomas Stamford Raffles, un antrepre- vare pasta de orez.
nor din industria energetică. Acest lucru Desenul realizat este liber, iar pen-
s-a întâmplat în 1817, după o călătorie tru aplicarea pastei se utilizează pana,
de cinci ani în Indii. Cu cincizeci de ani bățul, bucăți de oase, metal sau matrițe
mai târziu, E. von Rijckovorsel, olandez, din metal.
a petrecut patru ani în Java, de unde a În Europa, materiale textile care
CEARA DE ALBINE
colecționat batik-uri pe care le-a donat ilustrau tehnica batik apar mai târziu de-
Muzeului Rotterdam. În 1900 a apărut cât în alte zone, datorită transporturile
o monografie scrisă de G.P. Rouffaer și comerciale practicate de olandezi.
86 Dr. H.H. Juynboll, iar șase ani mai târziu Vorbind despre tehnică ne referim
guvernul olandez i-a însărcinat pe S. M. de regulă la mijloacele la care apelăm
DANIELA FRUMUȘEANU
Pleyte și J. E. Jasper, să facă un studiu în scopul exprimării unui anumit mesaj.

legat de batik. Aceste patru personalități Când este însă novatoare, surprinzătoa-
au reprezentat piatra de temelie pentru re, generatoare de senzaţii noi, tehnica
cunoașterea și răspândirea batik-ului ca devine ea însăşi creaţie. Acesta este și
artă și tehnică javaneză. cazul artei batik, o artă care poartă în-
cărcătura spirituală a unei națiuni, sub-
Demonstrații exemplare de rezer- liniază statutul social al proprietarului,
vare batik pot fi întâlnite și pe teritoriul permițând nelimitate inovații pe fondul
Africii de Vest, Nigeriei, Senegalului, Ma- unei tradiții fascinantă prin profesiona-
laysiei, Thailandei, Sri Lankăi, Iranului. lismul cu care sunt realizate decorațiile
De remarcat, materialele numi- și prin misterul degajat de semnificațiile
te adire (legate și vopsite) realizate de simbolice ale acestora. Tehnica batik se
populația din Yoruba (Nigeria). Sunt fo- bazează pe un principiu la care experții
losite două metode de rezervare a mate- se referă când spun rezistent la vopsit.
Numele tehnicii batik (pronunțat tice venite din exterior.
„battek”) vine de la cuvântul javanez În ceea ce privește practicarea
ambatik, care înseamnă a desena, a batik-ului, părerile cercetătorilor sunt
scrie (amba) cu puncte (tik). Materialul împărțite: unii consideră că tehnica ba-
textil era pregătit în prealabil, pentru a fi tik-ului era rezervată membrilor familiei
rezervat și vopsit apoi în culori naturale. regale, pe când o altă categorie consi-
De-a lungul secolelor, emigranți deră că în trecut orice femeie trebuia să
din diferite țări s-au stabilit pe insu- știe să mânuiască tjanting-ul (instrument

la Java, aducând cu ei caracteristici ale tradițional javanez, utilizat pentru rezer-
culturii lor. Astfel se explică multe din varea cu ceară).
influențele străine: chinezești, islamice, Și dacă prințesele au fost sursa de
sud-asiatice și olandeze, între care cele inspirație pentru crearea rafinatelor dese-
CEARA DE ALBINE
hindo-budiste au jucat un rol important. ne batik, acestea nu s-au implicat decât
În afara influențelor amintite, batik-ul a în aplicarea stratului de ceară. Vopsirea
fost marcat și de o serie de obiceiuri și materialelor era sarcina servitorilor de la
credințe indigene, care i-au dat un plus palat, supravegheați pentru realizarea în 87
de mister și sensuri particulare, magi- bune condiții a acestei operații.
DANIELA FRUMUȘEANU
ce. De exemplu, dacă un copil plânge Javanezii susțin că tehnica batik-
este suficient ca mama lui să-i șteargă ului era cunoscută de toată lumea, de la
fața cu colțul de jos al batik-ului ei nu- aristocrați la oamenii de rând și nu a vi-
mit Kain panjang, pentru ca sugarul să zat un scop comercial. Referitor la acest
se liniștească. Același Kain poate aduce aspect, unul dintre cei mai importanți
vindecarea copilului sau îl poate ține de- artiști indonezieni ai secolului al XX-lea,
parte de boală, dacă este sănătos. Un K. R. T. Hardjonagoro, remarca: „Oame-
alt batik cu proprietăți „magice” era con- nii o practicau pentru membrii familiei
siderat Inding-ul. Acesta o proteja de sau pentru ceremonii religioase de pro-
rău pe tânăra domnișoară sau doamnă slăvire a lui Dumnezeu și de apropiere de
și juca un rol important în menținerea spiritul divin.”
sau formarea unui cuplu. Toate aces-
te întrebuințări ritualice au supraviețuit
influențelor religioase, culturale sau poli-
88
VI. 2. Localități reprezentative pentru tehnica batik din Java

Dacă în centrul și nordul Javei tan” (flori, fructe și plante europene) au
curțile imperiale dictau modul de dezvol- avut-o la jumătatea secolului al XIX-lea,
CEARA DE ALBINE
tare al batik-ului, localitățile din zonele de femeile olandeze, atât cele din Pekalon-
coastă erau supuse diverselor influențe, gan, cât și cele din alte părți.
atât în sfera socială, cât și în sfera ar- Batik-ul de Bali (secolul al XX-lea)
telor. Apar astfel, batik-uri cu decorații a fost influențat de cel din Java. Carac-
specifice acestor zone. teristic acestuia este utilizarea în cadrul 89
Iată de ce, de multe ori batik-uri-
DANIELA FRUMUȘEANU
aceleiași lucrări a tehnicii de rezervare
le provenite din alte localități decât Solo cu ceară de albine prin ștampilare și
și Yogyakarta erau numite Batik Pesisir a tehnicii ikat (metodă de țesere în care
(pasir = nisip, pesisir = plajă) sau „batik- urzeala și bătătura au fost în prealabil
uri din zona litoralului”, sau mai precis vopsite fie prin rezervarea cu ceară, re-
„batik-uri din regiuni îndepărtate”. zervarea prin înnodare sau prin legare).
Pekalongan este al treilea oraș ca Lista localităților din Java în care
importanță în producția pieselor batik, batik-ul este una dintre îndeletnicirile
după Solo și Yogyakarta, fiind și un foar- reprezentative ale populației autohtone,
te cunoscut centru comercial. Aici, între- ar putea continua: Madura, Gresik, Bali,
prinzători veniți din Java, China, Ţările Banten, Pacitan, Sumatra, Pekalongan,
Arabe și Ţările de Jos se concentrează Ponogoro, Tulungagung, Lasem, Tuban,
în principal pe producția și comerciali- Ciberon, Garut, Pesisir, etc.
zarea batik-ului. O influență deosebită
în utilizarea decorațiilor numite „buche-
90
VI. 3. Ceara de albine și tehnica batik

La început, pentru rezervarea de- torul unui instrument (canting, cap sau
senelor batik, artizanii au folosit ceara pensulă aspră, ex. Fig. 8) în locurile în
CEARA DE ALBINE
albinelor sălbatice din pădurile tro- care se dorește a fi păstrată culoarea
picale. Mai târziu, a fost utilizată cea- inițială a fondului.
ra albinelor domestice, singură, sau în La final, ceara este îndepărtată
diferite combinații în funcție de zonă și manual, cu ajutorul fierului de călcat
perioada istorică. sau/și prin introducerea materialului în 91
Pentru a înlesni topirea, ceara tre-
DANIELA FRUMUȘEANU
apă fierbinte.
buie să fie tăiată în bucăți mici (Fig.3). Pentru practicanții tehnicii batik
Există mai multe posibilități de a o sunt cunoscute amestecurile de ceară
încălzi: fie utilizând flacăra unei spirtiere de albine cu parafină, stearină sau ce-
(pentru canting-ul manual, ex. Fig. 4), rezină.
fie metoda bain-marie (Fig. 5), fie elec- Cele mai utilizate compoziții sunt
tric (utilizând canting-ul electric, ex. Fig. următoarele: ceară de albine+parafină,
6). ceară de albine+cerezină, cerezină+
Preferabil este ca ceara topită colofoniu, cerezină+parafină. Prezența
să fie strecurată prin 2-3 straturi de ti- cerezinei sau a parafinei în amestecurile
fon, pentru a fi curățată de eventualele de ceară, face ca acestea să fie mai ca-
impurități, înainte de a fi utilizată pentru sante, ducând la formarea craquelurilor,
rezervare. adică a ramificațiilor rezultate în urma pă-
După încălzire, ceara fierbinte trunderii colorantului textil în crăpăturile
este aplicată pe materialul textil cu aju- cerii. Acest efect este catalogat diferit de
CEARA DE ALBINE
92
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 3 - Pregătirea cerii pentru operația de topire
artiștii care practică tehnica batik: unii îl zervă pentru contur, obținută industrial.
consideră ca fiind o calitate a desenu- Procedeul de rezervare este similar pro-
lui rezervat, alții un defect. Cert este că, cedeului tradițional de rezervare cu cea-
rețeaua tip craquelură este irepetabilă ca ră de albine.
efect plastic pe o piesă batik autentică, Cu ajutorul unui creion moale și a
accentuând o dată în plus caracterul unic unui șablon din carton sau acetofan, se
al suprafeței imprimate (Fig.12-13-14). transpune desenul pe material. Se aco-
Astăzi, există posibilitatea înlocuirii peră apoi motivele desenate cu pasta
rezervei de ceară de albine cu o re- de rezervare. Sunt indicate formele în-
Fig. 5 - Încălzirea cerii în bain-marie

CEARA DE ALBINE
93
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 4 - Spirtieră necesară pentru încălzirea cerii din canting-ului manual

CEARA DE ALBINE
94
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 6 - Canting electric. În prim plan studenta Fig. 7 - Depunerea soluției tinctoriale brun închis
Neacșu Alexandra, în planul doi studenta Florescu (obținută în urma fierberii frunzelor de nuc) pe
Cătălina suprafața materialului textil (bumbac) rezervat
cu ceară de albine. Atât ceara, cât și soluția
tinctorială au fost depuse pe materialul textil cu
ajutorul pensulei. În imagine Ausilia Capasso
(2008-Seulo, Sardinia)
CEARA DE ALBINE
95
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 8 - Depunerea cerii pe
materialul textil utilizând două
instrumente: pensula și can-
ting-ul electric. În imagine Ma-
ria Giuseppina Gradoli (2008-
International Summer School,
Seulo, Sardinia)
Fig. 9 - Modalitate de fixare a ma-
terialului textil pe ramă de lemn.
Precizare: ceruirea suprafeței s-a
realizat după fixarea materialului,
utilizând ca instrumente canting-ul
și pensule de dimensiuni diferite
CEARA DE ALBINE
96
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 10 - Efect de linie rezultat în urma depunerii

cerii de albine pe material cu ajutorul canting-
ului
Fig. 11 - Ca instrumente pentru depunerea colorantului (de această dată colorant pigment textil sintetic)
pe materialul textil, în afară de pensule, pot fi utilizate și aceste tampoane din pânză. Instrumente rea-
lizate la cursul: Tehnici speciale de imprimare utilizate în obiectul textil contemporan, de studenții anului
II (2008/2009)
97

CEARA DE ALBINE
98
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 12 - Operația de rezervare totală cu ceară în Fig. 13 - Operația de fronsare necesară pentru
scopul obținerii craquelurilor obținerea efectului de craquelură și vopsirea su-
portului textil
CEARA DE ALBINE
99
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 14 - Rezervare totală a suprafeței cu ceară
de albine în combinație cu parafină, urmată de
împăturire, de această dată pe trasee regulate.
După eliminarea cerii va rezulta o rețea compusă
din forme geometrice rectangulare. Mostre ba-
tik, realizate la cursul: Tehnici speciale de impri-
mare utilizate în obiectul textil contemporan, de
studenții anului II (2009/2010)
Fig. 15 - Rezervare cu pastă de contur obținută

industrial
CEARA DE ALBINE
100
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 16 - Rezervarea cu ceară a laturilor

compoziției în scopul realizării craquelurilor. Mos-
tră batik, realizată la cursul: Tehnici speciale de
imprimare utilizate în obiectul textil contemporan,
de studenții anului II (2009/2010)
chise regulate sau neregulate, de tipul: continuu, fără întreruperi. Dacă suportul
pătrat, cerc, dreptunghi sau derivate ale textil este prea gros, rezervarea se face
acestora. Traseul rezervat trebuie să fie pe ambele părți ale materialului. După
CEARA DE ALBINE
101
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 17 - Imprimare cu rongalită (pastă utilizată în industria textilă pentru decolorarea parțială a
suprafețelor) și colorant pigment textil negru. În acest caz, pe fondul imprimat cu rongalită după vapo-
rizare au apărut forme neregulate în tonuri de alb, asemănătoare procedeului de rezervare cu ceară
de albine
aplicarea și uscarea rezervei, se verifică cedentă. Sunt posibile însă și tușe libere
conturul. Dacă sunt necesare corecturi, de tipul celor din Fig. 15.
pot fi făcute lângă sau peste rezerva pre-
102
VI. 4. Instrumente

Instrumentele cu care se aplică fapt care, nu numai că ușurează munca
tradițional ceara pe materialul textil din artistului, dar scurtează și timpul de rea-
bumbac numit și „mori” sunt: canting- lizare a unei piese batik.
CEARA DE ALBINE
ul (pronunțat tjanting), ștampilele din Tot europenii, preferă pensula
aramă numite cap (pronunțate tjap), pentru aplicarea rezervelor din ceară în
ștampilele din lut sau cele din lemn gra- locul canting-ului tradițional, deoarece
vat (Fig.20). scurtează timpul de lucru, potrivindu-se
Canting-ul este cel mai comun in- mai bine spiritului și ritmului vieții din 103
strument de aplicare a cerii pe material această parte a lumii.
DANIELA FRUMUȘEANU
textil, fiind specific insulei Java. Este un Cap-ul este o ștampilă din aramă
recipient realizat din aramă; seamănă cu specifică Javei, pe suprafața căreia sunt
o pipă care are un mâner de bambus la sudate benzi de aramă care urmează
unul din capete, iar la celălalt capăt, o trasee compoziționale precise. Pentru
cănuță semisferică terminată cu un tub realizarea unui asemenea instrument,
prin care se scurge ceara încălzită. În un meșter lucrează cel puțin o lună.
mod normal, acesta este de aproxima- Transpunerea cerii pe material presu-
tiv 11 cm. Tubul de scurgere a cerii are pune încălzirea în prealabil a ștampilei.
diametre diferite, în funcție de tipul de Același tratament (încălzirea) se aplică și
linie preferat. Așa se prezintă canting-ul pentru ștampilele din lut sau pentru cele
manual. din lemn.
Sfârșitul secolului al XIX-lea aduce Unele batik-uri combină stilul stilul
îmbunătățiri în acest domeniu, prin in- canting cu stilul cap.
ventarea canting-ului electric în Europa,
104
Fig. 18 - Compoziție decorativă rezervată cu ceară de albine. Ca instrument pentru rezervare s-a
utilizat pensula. Mostre batik, realizate la cursul: Tehnici speciale de imprimare utilizate în obiectul textil
contemporan, de studenții anului II (2009/2010)

Fig. 20 - Ștampilă
din lemn de shesham
(pronunțat șeșam)
gravat, din India
CEARA DE ALBINE
105
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 19 - Rezervare cu ceară a motivului utilizând un șablon din acetofan

106
VI. 5. Suporturile și culorile specifice artei batik-ului

Așa după cum am menționat, cer- impurități.
cetătorii, conducându-se după reperele Procedeul de lucru este simplu: se
CEARA DE ALBINE
amintite, au constatat că batik-ul ca artă aplică pe materialul textil natural (bum-
s-a născut în Java. Lucru certificat și de bac de cea mai bună calitate numit „pri-
faptul că cea mai mare industrie a batik- ma” sau „primissima” sau pe mătase
ului se află tot aici. naturală) rezerve din ceară de albine,
Una dintre caracteristicile batik-ului apoi se vopsesc la rece suprafețele fără 107
de Java este aplicarea cerii pe ambele ceară cu colorant textil, fie utilizând
DANIELA FRUMUȘEANU
fețe ale materialului. Acuratețea modului pensula (la început din bambus, destră-
în care este realizată rezervarea desenu- mat la unul din capete), fie introducând
lui, transparența și strălucirea culorilor, materialul într-o baie de vopsire. Aplica-
finețea materialului textil, toate conduc rea culorilor cu ajutorul pensulei anulea-
spre obținerea aceluiași efect, atât pe ză necesitatea vopsirilor separate.
fața cât și pe spatele materialului. Numai Pentru vopsirea unui material se
un avizat în tehnica batik ar fi capabil utilizau una sau mai multe culori.
să facă diferența între cele două părți. Numărul culorilor prezente pe o
Acest gen de imprimare este cunoscută piesă batik, reprezintă numărul imersă-
sub denumirea de imprimare tip duplex. rilor materialului textil în baia de vopsire
Trebuie făcută mențiunea că mate- și numărul etapelor în care ceara a fost
rialul textil era pregătit în prealabil pen- aplicată și îndepărtată.
tru a fi vopsit cu culori naturale, în sco- În cazul unei suprafețe multicolore
pul de a fi astfel eliminate eventualele se recurgea la procedeul vopsirilor suc-
108
Fig. 21 - Desen rezervat cu ceară de albine, de
copiii din Seulo, Sardinia, 2008, în cadrul Interna-
tional Summer School. Colorantul pigment textil a
fost aplicat pe material cu ajutorul pensulei

CEARA DE ALBINE
cesive, introducându-se materialul mai
întâi în culorile deschise, apoi în cele în-
chise.
Este posibilă aplicarea unor nuanțe 109
mai închise pe locurile deja rezervate,
DANIELA FRUMUȘEANU
după înlăturarea cerii și rezervarea altor
suprafețe. De exemplu: un material alb
rezervat cu ceară, este vopsit în orange.
După eliminarea cerii și uscarea mate-
rialului, se repetă rezervarea cu ceară,
de această dată pe anumite zone de pe
suprafața orange. Se introduce materia-
lul într-o baie de culoare verde. Este eli-
minată apoi ceara, lăsându-se din nou
la uscat materialul. Rezultă o compoziție
cu trei culori: verde pe locul primei re-
zerve, orange pe locul celei de-a doua
rezerve și brun pe locul nerezervat.
Posibilitățile de rezervare și colo-
rare a materialului sunt multiple, arta câteva ore. Pentru tonuri mai închise
batik-ului solicitând de fiecare dată crea- însă, materialul este scufundat în flota de
tivitatea, îndemânarea, răbdarea, dar și vopsire de 8 sau 10 ori pe zi. Intensita-
inteligența plastică a practicantului. Re- tea finală a culorii depindea prin urmare
zultatul final surprinde mereu, deoarece atât de timpul în care materialul stătea
realizarea efectelor de suprafață depin- în baia de vopsire, cât și de numărul de
de de foarte multe coordonate: calita- scufundări al acestuia. Respectând regu-
tea suportului textil, calitatea pregătirii la imersării materialului textil în coloran-
acestuia pentru primirea cerii și a cotul natural de la deschis la închis, sunt
lorantului, calitatea colorantului natural posibile și combinații de felul: fondul
(concentrația cromatică), calitatea fixa- rezervat cu ceară de albine și vopsit
torului, tipul amestecului de ceară, tipul cu galben, este introdus în albastru. În
CEARA DE ALBINE
instrumentelor utilizate și nu în ultimul urma acestei combinații, rezultă culoa-

aptitudinile artistului. rea verde, prezentă pe toată suprafața
materialului textil (cu excepția zonelor
110 Tradițional, sunt necesare aproxi- rezervate) dacă acesta a fost în totalita-
mativ 40 de procese de vopsire pentru a te introdus în baia de vopsire. Dacă însă
DANIELA FRUMUȘEANU
ajunge la rezultatul dorit. Există și vari- aplicarea culorii albastre s-ar face numai
anta în care fondul materialului este co- pe anumite zone de galben, atunci pie-
lorat înainte ca ceara să fie aplicată. sa batik va avea două culori: galben și
Batik-urile vechi se vopseau numai verde. Vopsirea poate continua folosind
cu ajutorul culorilor naturale de esență unul din procedeele amintite anterior, re-
animală, minerală sau vegetală, cea mai zultatul final al colorării suprafeței fiind
utilizată culoare fiind albastrul indigo, diferit de la o piesă batik la alta, deoare-
obținută din frunzele plantei Indigofera ce concentrația cromatică și intensitatea
tinctoria. Frunzele erau amestecate cu valorică a colorantului natural nu poate fi
melasă de zahăr și var, lăsate apoi să controlată cu precizie. Putem vorbi prin
stea peste noapte la macerat. Uneori, urmare despre caracterul unic al pieselor
seva copacului Tinggi era adăugată ca batik originare, atât în ceea ce privește
agent de fixare. Pentru albastru deschis desenul rezervat cu ceară, cât și în ceea
materialul este lăsat în baia de culoare ce privește culoarea.
În Indonezia, la fel ca și în celelalte fi: Solo (Surakarta) și Yogyakarta. În am-
zone geografice cu o climă care permite bele orașe, arta batik-ului supraviețuiește
dezvoltarea vegetației tropicale, materia încă din antichitate. În Solo, batik-ul are
primă pentru obținerea coloranților ve- la bază de regulă culoarea galben auriu,
getali și a cerii, era asigurată. În afară în timp ce batik-urile din Yogyakarta au
de Indigofera tinctoria de la care erau la bază bejul. În Solo imprimeurile batik
folosite frunzele pentru colorarea în al- au un maro foarte închis, în timp ce în
bastru a suprafețelor textile, tradițional, Yogyakarta domină albastrul închis. În

mai erau utilizate: scoarța copacului esență, realizarea unei piese batik presu-
Sago pentru culori de la galben la maro pune un travaliu minuțios și perseverent,
deschis, rădăcina copacului Patje pentru desfășurat într-o perioadă de timp care
culoarea roșie, frunzele plantei Morinda variază între cinci săptămâni și un an, în
CEARA DE ALBINE
Citrifolia pentru culoarea roșu închis nu- cazul batik-urilor lucrate pentru curțile
mită mengkuda, etc. Artizanii talentați regale. Acestea erau batik-urile desenate
puteau crea multe variante ale acestor manual numite „batik tulis” adică „batik
culori tradiționale. În funcție de tradiția scris”. Prețul unui asemenea batik poate 111
existentă într-o anumită zonă, dar și de ajunge la mii de dolari.
DANIELA FRUMUȘEANU
materia primă necesară pentru obținerea
coloranților naturali, găsim o paletă cro- Secolul al XIX-lea a adus schim-
matică și ornamentală diversă de la o bări semnificative vis à-vis de vopsirea
zonă la alta. Combinațiile cromatice și imprimarea materialelor textile, prin
tradiționale pentru piesele batik sunt: in- revoluționarea industriei chimice și des-
digo, brun și alb, care simbolizează cele coperirea coloranților textili sintetici pe
trei zeități din religia hinduistă: Brahma, bază de anilină, coloranți cu performanțe
Vishnu și Shiva. Se utilizează și tonuri vii cromatice deosebite. Producția indus-
de roșu sau verde în funcție de specifi- trială de materiale textile nu numai că
cul local. Astfel, culorile batik specifice acoperă necesarul pieții, dar oferă și ar-
pentru Java Centrală sunt: bej, albastru, ticole realizate la standarde superioare
maro și negru. Sunt demne de a fi aminti- din punct de vedere tehnic și tehnolo-
te și câteva localități din Java în care arta gic. Din acest moment începe regresul
batik-ului a ajuns la performanță, cum ar coloranților naturali.
112
VI. 6. Motivele decorative utilizate în imprimeurile batik și semnificația
00000lor

Desenele erau realizate manual cu un motiv vechi, bazat pe repeta-
motive specifice zonelor în care erau lu- rea formelor pătrate, rectangulare,
CEARA DE ALBINE
crate. Dar nu numai atât: sultanii Yog- ovale și stelate, care simbolizează
yakartei și Surakartei, au emis în secolul credința într-un univers structurat
al XVIII-lea, un decret prin care anumite și ordonat; crucea încadrată de pa-
motive folosite în tehnica batik să fie in- tru ovale reprezintă o sursă univer-
terzise oamenilor simpli. Acestor desene sală de energie. 113
„interzise” li se spune larangan. - Parang, motivul sabie, cuțit
DANIELA FRUMUȘEANU
Restricții existau și în cadrul fa- sau pumnal, semnifică pute-
miliei regale, unele motive fiind rezer- rea și creșterea, fiind destinat
vate exclusiv prințului încoronat, altele, vestimentației conducătorilor. Pen-
membrilor familiei princiare. Unele dese- tru realizarea lui era necesară o
ne batik sunt interzise femeilor, sau sunt execuție impecabilă, deoarece,
purtate la ocazii speciale. cea mai mică greșeală ar fi distrus
Menționăm numai câteva din moti- efectul magic al veșmântului. De-
vele interzise: senul reprezenta dungi diagonale
- Kawung, care seamănă cu o cu înclinații diferite în funcție de
secțiune în formă de cruce în fructul regiune: în Solo liniile se înclină
palmierului aren; crucea era reda- din stânga sus în jos, spre dreap-
tă prin patru ovale fiecare cu câte ta, iar în Yogyakarta, liniile merg
două cruci punctiforme, sugerând din dreapta sus în jos spre stân-
semințele fructului. Kawung este ga. Este considerat motiv specific
CEARA DE ALBINE
114
DANIELA FRUMUȘEANU
Javei. mă de raze, asemănător parang-

- Parang rusak, este o variantă ului și care își are probabil originea
elegantă a parang-ului; rusak în- în floarea de lotus.
semnând distrus, iar parang rusak - Sawat (aripi întinse) reprezintă
(sabie ruptă), ar putea semnifica conform legendei o creatură numi-
distrugerea inamicului. tă garuda, care are corpul și mem-
- Cemukiran este un motiv în for- brele unui om, iar ciocul și ghea-
CEARA DE ALBINE
115
DANIELA FRUMUȘEANU
Fig. 22 - Mostre batik, realizate la cursul: Tehnici speciale de imprimare utilizate în obiectul textil con-
temporan, de studenții anului II (2009/2010)
rele de vultur; este prezentă în nă o varietate de desene și forme

mitologia budistă și cea hinduistă. naturale, dispuse între linii diago-
De asemenea, se crede că aceasta nale, paralele; cel mai probabil
l-ar fi purtat pe Vishnu în ceruri. este un simbol al fertilității referi-
Garuda a fost acceptată ca simbol tor la agricultură.
al Indoneziei. - Semen (a înmuguri, a crește)
- Udan liris (ploaie ușoară) combi- ar putea simboliza venerarea
fertilității, dar și credința într-o or- Deși la origine motivele decorati-
dine a cosmosului. ve erau încărcate de simboluri, ulterior,
- Alasalasan (lemn virgin) este ase- și-au pierdut din semnificații, sigura lor
mănător motivului Semen, al cărui importanță rămânând cea de ordin es-
precursor ar fi putut să fie și sim- tetic.
boliza productivitatea și protecția Generația tânără actuală preferă
recoltelor. Pentru aplicarea lui se batik-urile colorate, cu motive decorative
folosea deseori auriul. al căror mesaj este ușor de descifrat.
- Sidomukti reprezintă două sufle-

te într-unul singur.
- Tambal este un desen cu triun-
ghiuri sau cercuri dispuse orizon-
CEARA DE ALBINE
tal sau pe diagonală. Se spune că

acesta reprezintă comemorarea lui
Budha și a sufletului său umil.
116 - Ceplok reprezintă un desen din
forme geometrice care sugerează
DANIELA FRUMUȘEANU
semințe, boboci, flori.

Pentru transpunerea desenului pe
materialul textil femeile javaneze folo-
seau și păpușile wayang kulit, figurine din
piele de capră, prin ale căror perforații
femeile suflau praf de cărbune. Practic,
acestea erau folosite ca tipar pentru vii-
toarele compoziții decorative batik.
117
118
VI. 7. Ceruri utilizate în tehnica batik-menţiuni de ordin fizico-
000000chimic

Din punct de vedere chimic ceara concavitate (Neacşu 2002: 240).
reprezintă secreţia hipodermică transu- La temperatura de 15º C ceara
CEARA DE ALBINE
dată a albinei, fiind un produs fabricat de are o greutate volumică între 0,956 şi
aceasta. Se pare că numai albinele tine- 0,969, care creşte sau scade cu 0,008
re şi în condiţii speciale, culegătoarele au pentru fiecare grad de temperatură în
această funcţie. Pentru producerea cerii sus sau în jos.
albinele sunt dotate cu organe speciali- Observăm în practica rezervării 119
desenului cu ceară pe suport textil, un
DANIELA FRUMUȘEANU
zate numite „glande cerifere” care sunt
celule epidermice (Neacşu 2002: 240). comportament diferit la topire al parafi-
Cantitatea în care este produsă ceara în nei în comparaţie cu ceara de albine.
stup este direct proporţională cu cantita- Astfel, ceara de albine are nevoie de
tea hranei. un timp pentru topire mai mare decât
Ceara de albine se prezintă sub parafina. Explicaţia o găsim în rândurile
forma unei mase solide de culoare gal- următoare:
benă (prin decolorare la lumina soarelui „Parafina solidă este un amestec
se obţine ceara albă) cu miros plăcut de hidrocarburi cu temperatura de topire
amintind de cel al mierii de albine, cu as- de 50º C-60º C (sau de 45º C-60º C,
pect mat, granulaţie transparentă. La în- după Volcinschi 1988: 105), până la ma-
tindere se rupe, iar topită, este un lichid xim 70 ºC. Ceara de albine are punctul
galben, limpede. Lăsată să se răcească de topire la temperatura de 60ºC-66ºC
lent, se solidifică prezentând o suprafaţă (sau între 62º C şi 72º C după-Neacşu
cu desene, cu ondulaţii şi în mijloc cu o 2002: 240, sau între 62º C-65º C, după
Volcinschi 1988: 105, în funcţie de meto- având ca esteri cerotatul de miricil, hipo-
da de prelucrare şi de originea sa: ceara genatul de miricil, esteri ai acizilor graşi
proaspăt produsă de albine, ceara pro- ca hexilozovaleratul de colesteril, alţi
venită din faguri topiţi şi presaţi, ceară esteri, acizi cerilici liberi saturaţi şi acizi
extrasă cu ajutorul solvenţilor). În func- cerilici liberi nesaturaţi, substanţe colo-
ţie de aceiaşi factori, variază şi coefici- rate, lactonă, glucide cu moleculă mare,
entul de duritate, de la 1 la 13 (Drăgan săruri minerale, vitamine liposolubile (A,
2006: 206, 207). D, E) (Neacşu 2002: 240, 241).
Coeficientul de duritate şi tempe- Cerezina are punctul de topire cu-

ratura de topire sunt factori de stabilire a prins între 56º C-76º C, stearina între
originii cerii (Neacşu 2002: 240). 69º C-80º C, colofoniu (sacâzul) între
Din punct de vedere chimic, ceara 125º C-135º C (Volcinschi 1988: 105).
CEARA DE ALBINE
de albine conţine o multitudine de sub- Toate aceste mențiuni sunt nece-

stanţe diferite (esteri, acizi graşi liberi, sare pentru cei care realizează lucrări ba-
hidrocarburi) şi este constituită din 70- tik, deoarece comportamentul diferitelor
120 75% esteri ai alcoolilor superiori C26- amestecuri de ceară utilizat pentru re-
C32 cu acizi cerilici, cu acidul palmitic, cu zervare, este important pentru obținerea
DANIELA FRUMUȘEANU
acidul dehidropalmitic şi acidul cerotic, anumitor efecte plastice.

121
122
VI. 8. Alte utilizặri ale cerii de albine

Alături de miere, ceara a fost pri- acizilor liberi din compoziţia sa, ceea ce
mul produs apicol întrebuinţat de om din aduce şi o toleranţă locală mai mare.
cele mai vechi timpuri, astăzi existând o „Principala proprietate ce determi-
CEARA DE ALBINE
paletă largă de sectoare în care utiliza- nă folosirea cerii în industria farmaceu-
rea ei are un rol semnificativ. tică şi cosmetică, o constituie calitatea
Astfel, industria farmaceutică uti- ei de a nu se altera şi de a putea forma
lizează ceara de albine în cele două cu apa-în anumite condiţii-emulsii” (Ne-
variante: ceara galbenă şi ceara albă, acşu 2002: 241). Acestea sunt utilizate 123
pentru prepararea diferitelor creme, ge- la fabricarea cremelor folosite în scopuri
DANIELA FRUMUȘEANU
luri injectabile cu absorbţie lentă, ovule terapeutice sau cosmetice. Ceara mai
sau supozitoare. Uneori se administrează este utilizată şi în prepararea produselor
intern în enterite, stimulează secreţia sa- protectoare peliculogene, destinate fe-
livară şi gastrică, favorizează albirea din- ţei şi mâinilor, în prepararea produselor
ţilor, îndepărtează tartrul şi ameliorează depilatoare sau a întăritoarelor rădăcinii
starea gingiilor în parodontoză (Neacşu părului.
2002: 241). Ceara de albine îmbogăţită cu
Calităţile sale emoliente sunt una- propolis a fost utilizată în aplicaţiile loca-
nim recunoscute şi valorificate în trata- le în diferite afecţiuni ale aparatului loco-
mentul arsurilor sau al ulcerelor pielii şi motor sau ale sistemului nervos perife-
plăgilor, sub formă de creme şi unguente ric (V.M. Cristova 1983) şi în tulburările
(N. Mihăilescu 1971). Pentru o acţiune provocate de eforturi foarte mari sau de
a cerii de albine în aplicaţii locale s-a leziuni traumatice.
avut în vedere posibilitatea neutralizării
124
Texte explicative

ADĂPOSTURILE POSTUME (ex- ar avea aripi, un cânt al ei-zumzetul-şi
tras din Cărările sufletului, Ghinoiu 2004: dacă nu ar esenţializa în nemuritoarea
CEARA DE ALBINE
211) miere parfumul florilor. Ceea ce este su-
După utilitatea obiectelor puse în ficient ca să confere o înaltă semnificaţie
sicriu, acestea se pot grupa în mai multe spirituală, pe lângă cea temporală, sim-
categorii: bolismului ei. Lucrătoare în stup, aceas-
(...) tă casă zumzăitoare comparabilă mai 125
DANIELA FRUMUȘEANU
3. Mijloace de iluminat: lumânare, degrabă cu un atelier vesel decât cu o
de obicei sub formă de cruce (Argeș), uzină întunecată, albinele asigură pere-
(Galați); toiagul de ceară, lumânare în- nitatea speciei; privite însă individual, ca
colăcită de mărimea mortului (Botoșani), însufleţitoare ale universului dintre cer şi
(Vrancea), (Galați). pământ, ele simbolizează principiul vital
al acestui univers, căruia îi materializea-
ALBINĂ (extras din Dicţionar de ză sufletul. Acest dublu aspect,-colectiv
simboluri, vol. I, CHEVALIER şi GHEER- şi individual, temporal şi spiritual-este
BRANT 1969: 82, 83, 84). cel care determină bogăţia complexu-
Cu neputinţă de numărat, organi- lui lor simbolic, oriunde se află atestat.
zată, muncitoare, disciplinată, neobosi- Comentând Pildele 6,8: Vezi albina şi
tă, albina nu ar fi decât o altă furnică învaţă cât e de muncitoare, sfântul Cle-
(simbol şi ea, al maselor supuse inexo- ment din Alexandria adaugă: Căci albina
rabilităţii destinului-fie el om sau zeu- răscoleşte florile unui câmp întreg, ca să
care o încătuşează), dacă, în plus, nu alcătuiască o singură miere (Stromates,
1). Imitaţi prudenţa albinelor, recoman- sufletul coborât în Infern sau materiali-
dă Teolept (Asia Mică) şi le citează ca zează dimpotrivă sufletul ieşit din trup.
exemplu pentru viaţa spirituală a comu- Regăsim albina în Caşmir şi în Bengal,
nităţilor monastice. precum şi în nenumărate obiceiuri indie-
Pentru nosairişi, ereticii musulmani ne ale Americii de Sud, în Asia Centrală
din Ѕiria, Ali, leul lui Allah, este prinţul şi în Siberia.
albinelor, care după unii ar fi îngeri, iar Platon afirmă că sufletele oameni-
după alţii ar reprezenta pe credincioşi: lor cumpătaţi se reântrupează sub formă
adevăraţii credincioşi se aseamănă cu de albină.

albinele care îşi aleg cele mai bune flori Fiind întruchipare a sufletului şi a
(HUAN, 62). cuvântului-în ebraică, numele albinei,
În limbajul metaforic al dervişilor Dbure, provine din Dbr-cuvânt-este
CEARA DE ALBINE
bektachl, albina îl reprezintă pe derviş, limpede că albina îndeplineşte de aseme-

iar mierea este realitatea divină (Hak) nea, un rol iniţiatic şi liturgic. La Eleusis
după care acesta tânjeşte (BIRD, 255). şi la Efes, preotesele sunt numite albine.
126 Tot aşa, în anumite texte din India, Vergilius le-a lăudat virtuţile. Le întâlnim
albina reprezintă spiritul ce se îmbată cu reprezentate la morminte, ca semne ale
DANIELA FRUMUȘEANU
polenul cunoaşterii. supravieţuirii de după moarte. Căci al-

Personaj de fabulă pentru sudanezi bina devine simbol al învierii. Răstimpul
şi pentru locuitorii de la cotul Nigerului, celor trei luni de iarnă, când albina pare
ea era deja simbol regal în Chaldeea, cu că a dispărut, pentru că nu mai iese din
mult înainte să fi fost slăvită de Primul stup, este pus în legătură cu cele trei
Imperiu francez. Acest simbolism regal zile de-a lungul cărora, după moarte şi
sau imperial este solar, aşa cum o atestă înainte de înviere, trupul lui Hristos nu a
vechiul Egipt, asociind albina cu fulgerul putut fi zărit. Albina mai simbolizează şi
pe de-o parte şi, pe de alta, afirmând că elocvenţa, poezia şi inteligenţa. Legenda
albina ar fi zămislită din lacrimile lui Ra, privindu-i pe Pindar şi pe Platon (după
zeul soarelui, căzute pe pământ. care nişte albine s-ar fi aşezat pe buzele
Simbol al sufletului, ea este uneori lor, pe vremea când erau în leagăn) o
identificată în religia greacă, cu Demeter: regăsim şi în cazul lui Ambrozie din Mi-
în această situaţie, ea poate să figureze lano: albinele îi ating buzele şi îi pătrund
în gură. Afirmaţia lui Vergilius, potrivit în lipsa cerii. Cu toate că acest text târziu
căreia albinele închid în ele o parte din este de inspiraţie creştină, el confirmă
Înţelepciunea divină, a rămas vie printre o tradiţie străveche al cărei vocabular
creştinii Evului mediu. Regăsim aici va- este grăitor (galezul cwyraldd provine
loarea simbolică a zumzetului-adevărat din cwyr-ceară şi înseamnă perfect,
cânt al albinei. desăvârşit; cuvintele célr-bheach, din
Un eretic gelasian face aluzie la irlandeza modernă, care înseamnă, lite-
calităţile extraordinare ale albinelor, care ral, ceară de albine, desemnează, de

culeg polenul abia atingând florile, fără asemenea, perfecţiunea). Simbolismul
să le facă să se ofilească. albinei evocă, deci, la celţi, ca şi aiurea,
Ele nu procreează, dar devin mame noţiunile de înţelepciune şi de nemurire
graţie lucrării buzelor lor. Tot aşa, Hristos a sufletului (CHAB, 857 şi urm.; REVC.47,
CEARA DE ALBINE
s-a întrupat prin gura tatălui ceresc. 164-165).
Datorită mierii şi acului ei, albina Ansamblul trăsăturilor împrumuta-
este considerată ca emblemă a lui Hris- te tuturor tradiţiilor culturale denotă fap-
tos: pe de-o parte blândeţea şi mila, pe tul că, pretutindeni, albina apare ca fiind 127
de alta spiritul dreptăţii (Isus-judecător). înzestrată cu o natură arzătoare, ca o fi-
DANIELA FRUMUȘEANU
Autorii Evului mediu evocă adesea aceas- inţă de foc. Albinele sunt o întruchipare
tă figură; pentru Bernard de Clairvaux ea a preoteselor Templului, a prorociţelor, a
este un simbol al Sfântului Duh. Celţii fo- sufletelor curate ale iniţiaţilor, a Spiritului
loseau ca întăritor vinul îndulcit cu miere şi a Logosului. Albina purifică prin foc şi
şi hidromelul. Albina, din a cărei miere se hrăneşte prin intermediul mierii; cu acul
făcea hidromelul, sau licoarea dătătoare arde, iar cu strălucirea ei luminează. În
de viaţă veşnică, era supusă, în Irlanda, plan social, este un simbol al stăpânu-
unei severe supravegheri legale. Un text lui ordinii şi prosperităţii, al regelui sau
juridic scris în galeza de mijloc spune că împăratului şi, nu mai puţin, al elanului
nobleţea albinelor provine din Paradis şi războinic şi al curajului. Ea se înrudeşte
că ele au ajuns pe pământ din pricina cu eroii civilizatori, care întronează ar-
păcatului originar; Dumnezeu şi-a răs- monia prin înţelepciune şi prin sabie.
pândit harul asupră-le şi, din această ca-
uză, slujba religioasă nu poate fi oficiată CEARĂ 1. (lat. cera) (extras din
Dicţionar de artă, vol. I, Popescu 1995: lului după un model din ceară (obţinut
100). prin acoperirea statuii din ghips cu un
Materie de origine animală, vege- tipar din gelatină, peste care se toarnă
tală sau minerală, cu caracteristici speci- apoi ceară). Peste pozitivul din ceară
fice, utilizată în antichitate şi până astăzi se face un tipar negativ din ghips, pre-
(datorită, îndeosebi, impermeabilităţii ei văzut cu tuburi pentru scurgerea cerii
la apă) în diverse moduri: ca aglutinant care, prin încălzire este evacuată din for-
de bază al culorilor (encaustica, pictura ma în care se toarnă apoi bronzul (fr. cire
modernă cu ceară, „pastelurile” cu cea- perdue, it. cera perduta, germ. verlore-
ră etc.), integrată parţial în culorile de nes Wachs, engl. cire perdue casting).
ulei, ca peliculă protectoare a picturilor L.L., A.P. şi C.R.
şi verniurilor finale, în procedeul numit 2. (lat. cera) (extras originar şi tra-
CEARA DE ALBINE
ganosis, la crearea unor emulsii, în lu- ducere din Dictionnaire des Arts Déco-
crările de restaurare, pentru lustruiri (fr. ratifs, tome deuxième, ROUAIX, 1904:
cire, it. cera, germ. Wachs, engl. wax). 276, 277, 278).
128 Din ceara de albine în amestec cu răşină Matière employée par les arts qu’on
şi grăsimi se obţine ceara de modelaj, a rangés sous le nom de céroplastiques,
DANIELA FRUMUȘEANU
utilizată pentru calităţile ei plastice în c’est-à-dire plastique de la cire.

sculptură (fr. cire à modeler, it. cera a La céroplastique a été connue des
modellare, germ. Modellierwachs, engl. Grecs. Ils modelaient avec la cire les por-
moulding wax) şi ceroplastică; ceara traits les statues des personnages vivan-
de bordură, folosită de gravori la bor- ts, ou des représentations des divinités
darea plăcilor de metal, în gravura cu de l’Olympe.
acizi (fr. cire à border, it. cera a bordare, Le poète Anacréon, dans une ode
germ. Umbauwachs, engl. wax compo- célèbre (la dixième), fait allusion aux
sition). Din ceara naturală sau sinte- Amours de cire que l’on vendait de son
tică în combinaţie cu răşină şi asfalt, se temps. Lysistrate de Sicyone est cité
prepară verniul, solid, în pastă sau lichid, comme l’auteur d’un médaillon de cire
folosit ca strat protector, pentru neutra- représentant Alexandre le Grand. Verrès
lizarea acţiunii acizilor în gravură; ceara avait attaché à sa personne un artis-
pierdută, procedeu de turnare a meta- te habile dans la céroplastique. Dans
certaines cérémonies religieuses qui se tues de bronze: <<Pourquoi énumérer
célébraient l’hiver, on faisait figurer des les antiques statues de cire et de bron-
arbustes dont les fleurs étaient de cire. ze? >> écrit-il.
Le talent pour imiter ainsi la nature allait Au moyen âge, on fit souvent des
si loin que le roi Ptolémée, ayant eu une statues où le visage était de cire et par-
discussion avec un philosophe sur le peu fois le personnage entier. Elles étaient
de certitude de nos sens, invita ce der- peintes de couleurs naturelles, le moyen
nier à un festin: des fruits imités en cire âge ayant été très amoureux de poly-

étaient à ce point proches de la réalité chromie. Il y avait aussi les << yeux de
que le philosophe s’y trompa et prit une cire >>; on offrait à Dieu, à la Vierge ou
grenade de cire pour une grenade réelle. à quelque saint une statue pour le remer-
Un empereur romain s’amusait à mystifi- cier de son intervention ou d’une guéri-
CEARA DE ALBINE
er ses couvives en leur servant un diner son. Lorsque, grace au secours céleste
fait d’imitations en cire. On sait que les de quelque saint personage, on avait
anciens se servaient de tablettes enduites été guéri de quelque mal, on lui offrait
de cire pour écrire avec le stylet, soit la une representation en cire du membre 129
sentence qu’ils portaient au tribunal, soit guéri. Cette coutume n’était qu’un reste
DANIELA FRUMUȘEANU
leur vote, soit les notes volantes. Sous la des habitudes païennes; on a retrouvé
galerie qui régnait autour de l’impluvium, en effet, à Pompéi et ailleurs, des pieds
dans la demeure des Romains, figuraient en terre cuite qui avaient été consacrés
les images des ancêtres du propriétaire. en << ex-voto >>, pour une guérison,
Ces images étaient de cire. Le poète sati- à quelque dieu de l’Olympe. On sait ce
rique Juvénal, faisant allusion à un noble qu’était l’envoûtement au moyen âge:
dégénéré, s’écrie: << En vain ces vieil- lorsque’on voulait la mort de quelqu’un,
les images de cire peuplent son atrium: on faisait faire une image de cire à la
la veritable, l’unique noblesse, c’est la ressamblance de cette personne; on la
vertu.>> Lorsque Stace (premier siècle baptisait de ses noms; puis, après avoir
après J.-C.) décrit les splendeurs de la planté une aiguille à la place du cœur, on
villa que Pollius Félix possédait à Sorren- plaçait l’image dans une église. On était
te, il semb le dire que les statues de cire persuadé que la personne représentée
y étaient aussi nombreuses que les sta- devait mourir. L’histoire offre de nom-
breux cas de ces envoûtements. Robert que possède le Musée de Cluny sous les
d’Artois, en 1333, fut convaincu d’avoir n (os) 1308 et suivants jusqu’à 1322.
voulu envoûter le roi de France Philippe Alessandro Abondio a fait des portraits
de Valois. Cette superstition bizarre se de cire colorée (XVIe siècle). Au premier
retrouve à la fin du XVIe siècle. La du- rang des artistes céroplastes du XVIIe
chesse de Montpensier voulut se débar- siècle il faut citer Antoine Benoit qui fit
rasser de Henri III par l’envoûtement. un célèbre portret de Louis XIV. Zumbo
Avant d’arriver au XVIe siècle, mention- (1656-17010, modeleur céroplaste, est
nons l’emploi de la cire fait surtout en resté célèbre pour cinq figures coloriées
Italie dans la décoration du meuble: un représentant l’homme mort et le cada-
coffret en cyprès figure au South-Kensin- vre en proie aux vers. Au XVIIIe siècle
gton de Londres. Les creux des gravures l’Allemand Dubut jouit d’une vogue eu-
CEARA DE ALBINE
y sont remplis de cire colorée. ropéenne.

C’est en Italie également que la Material folosit de arte pe care îl
céroplastique se développa dans l’art putem cataloga sub numele de ceroplas-
130 des médaillons, dès la Renaissance. Les tie, aceasta însemnând material plastic
orfèvres et les statuaries se servaient de din ceară.
DANIELA FRUMUȘEANU
cette substance pour faire le modèle: on Ceroplastica a fost cunoscută de

possède à Florence le modèle en cire greci. Ei modelau cu ceară portretele
du Persée de Cellini. André del Verroc- statuilor persoanelor vii, sau reprezen-
chio, Lucca della Robbia, Michel-Ange, tările divinităţilor din Olimp. Poetul Ana-
furent des céroplastes, comme aussi Or- créon, într-o odă celebră (a doua), face
sino, Leonardo, Michelozzo, Sanzovino, aluzie la Iubirile de ceară pe care le-a
Tribolo, Lombardi. La vogue s’étendit vândut în timpurile sale.
jusqu’en Allemagne, où les médaillons Lysistrate de Sicyone a fost citat ca
de cire succédèrent aux médaillons de autor al unui medalion de ceară repre-
bois: on cite Lorenz Strauch (Nurem- zentându-l pe Alexandru cel Mare. Verrès
berg). En France Damfrie père et fils. avea alături de el un artist specializat în
Ces médaillons étaient appliqués sur ar- ceroplastică. În adevărate ceremonii re-
doise, sur verre, sur ivoire, parfois enfer- ligioase care erau sărbătorite iarna, erau
més dans des boîtes de cuir comme ceux reprezentaţi arbuşti ale căror flori erau
din ceară. Talentul de a imita astfel na- bronz ? >> scrie el.
tura mergea atât de departe încât regele În Evul Mediu, s-au făcut de mul-
Ptolemeu, având o discuţie cu un filozof te ori statui a căror faţă era din ceară
despre cât de înşelătoare sunt simţurile sau statuile în întregime erau din ceară.
noastre, l-a invitat în cele din urmă la o Ele erau pictate în culori naturale, Evul
sărbătoare: fructe lucrate în ceară erau Mediu fiind foarte îndrăgostit de policro-
atât de apropiate de realitate încât filo- mie. Aveau de asemenea << ochii din
zoful s-a grăbit şi a luat o rodie de ceară ceară >>; se ofereau lui Dumnezeu,

în locul unei rodii reale. Un împărat ro- Fecioarei Maria sau oricărui sfânt pentru
man s-a amuzat servindu-le musafirilor a le mulţumi pentru intervenţia lor sau
un dineu făcut din imitaţii de ceară. Se a unui preot. Când, datorită ajutorului
ştie că în antichitate se utilizau table (po- unor personaje sfinte cereşti, s-au vin-
CEARA DE ALBINE
liţe) acoperite cu ceară pentru a scrie decat de ceva rău, acestora li s-au oferit
cu un stilet fie sentinţe care trimiteau în o reprezentare din ceară a persoanei
instanţa de judecată, fie erau înregistra- vindecate. Acesta nu este decât un rest
te voturile lor, fie notele volante. Sub al unor obiceiuri păgâne. Au fost găsite 131
galeria pe care domneşte autorul implu- de fapt la Pompei sau în altă parte, pi-
DANIELA FRUMUȘEANU
viumului în ţara de origine a romanilor, cioare din argilă, care au fost consacra-
figurau imagini ale strămoşilor proprie- te în << ex-voto >>, pentru vindecare,
tarului. Aceste imagini erau din ceară. unui zeu din Olimp. Se ştie în ce consta
Poetul satiric Juvénal, referindu-se la un magia Evului Mediu: dacă doreai moar-
nobil degenerat, exclamă: << În zadar tea cuiva, se realiza o imagine din ceară
vechi imagini de ceară populează Atri- care semăna cu acea persoană; i se pu-
umul său: adevărata, unica nobleţe este nea numele persoanei; apoi, după ce se
virtutea>>. înţepa cu un ac în dreptul inimii se pla-
Când Stace ( primul secol după I.- sa într-o biserică. Era clar că persoana
H.) descrie splendorile vilei pe care Pol- reprezentată trebuia să moară. Istoria
lius Félix o poseda la Sorrente, spunea oferă numeroase exemple fascinante în
că statuile din ceară erau la fel de nu- acest caz. Robert d’Artois, în 1333 a vrut
meroase ca cele din bronz: << De ce să-i facă farmece regelui France Philippe
enumeră anticii statuile din ceară şi din de Valois. Ducesa de Montpensier a vrut
să scape de Henri al III-lea prin farme- lul al XVIII-lea germanul Dubut lansează
ce. Înainte de a ajunge în secolul al XVI o modă europeană.
–lea, se menţionează utilizarea cerii în
Italia în principal în decoraţia pentru mo- CERA COLLA (it.) (extras din
bilă: o cutie de chiparos figurează la sud Dicţionar de artă, vol. I, Popescu 1995:
de Kensington, Londra. Şanţurile gravu- 101) Strặveche variantặ a temperei (al
rilor sunt umplute cu ceară colorată. În cặrei nume pare a proveni din Italia
Italia de asemenea, ceroplastica s-a dez- sfârșitului de Ev Mediu). Este o tehnicặ
voltat în arta medalioanelor, în perioada în care aglutinantul culorilor îl constituie

Renaşterii. Bijutierii şi sculptorii foloseau o emulsie formatặ din ceară și clei topit
această substanţă pentru a crea mode- în apặ. L.L.
lul: Florenţa deţine modelul în ceară a CEROGRAFIE (extras din Dicţio-
CEARA DE ALBINE
lui Perseu de Cellini. André del Verroc- nar de artă, vol. I, Popescu 1995: 104).
chio, Lucca della Robbia, Michelangelo, Encaustică sau, în sens larg, orice pictu-
au practicat ceroplastica, ca şi Orsino, ră în care aglutinantul este ceara. L.L.
132 Leonardo, Michelozzo, Sanzovino, Tri- Despre utilizarea cerii în pictura
bolo, Lombardi. Ceroplastica a devenit de şevalet găsim menţiuni frecvente:
DANIELA FRUMUȘEANU
populară, răspândindu-se până în Ger- „Verniul final poate fi protejat,

mania, unde medalioanele din ceară au facultativ, cu un strat foarte subţire de
succedat medalioanele din lemn: con- ceară. Ceara de Carnauba este superioa-
form celor spuse de Lorenz Strauch (Nu- ră celei de albine.” (extras din Pictura în
remberg). În Franţa Damfrie tatăl şi fiii. ulei, Lăzărescu 1996: 220).
Alessandro Abondio a făcut portrete din „Vernisarea dublă se face, ca şi cea
ceară colorată (secolul al XVI-lea). Între comună, după uscarea temeinică a pas-
artiştii care realizau lucrări în ceară în tei colorate: la un an sau la cel puţin
secolul al XVII-lea, trebuie citat Antoine şase luni. După circa 3 luni de la aplica-
Benoit, care a realizat un faimos portret rea primului verniu se poate aşterne cel
al Louis XIV. Zumbo (1656-1701), mode- de-al doilea. Ceara poate fi şi de astă
lator în ceară, a rămas celebru pentru dată un mijloc de prelungire a duratei
cinci figuri colorate reprezentând omul verniului.” (extras din Pictura în ulei, Lă-
mort şi cadavrul pradă viermilor. În seco- zărescu 1996: 221).
„Renunţarea la verniurile finale nu procedee (inclusiv al amestecului de sa-
constituie decât o eludare a probleme- câz) se poate ridica şi punctul de topire
lor, urmările putând fi falimentare pentru al cerii de albine; în definitiv sacâzul
tabloul expus agresiunii factorilor pome- se topeşte la peste 120 de grade şi se
niţi. Iată însă că ceara, dizolvată într-o dizolvă uşor în esenţe, crescând destul
esenţă ce dispare în scurtă vreme, pare de mult punctul de topire al cerii.” (ex-
a fi pentru unii o soluţie rezonabilă. Su- tras din Pictura în ulei, Lăzărescu 1996:
plă, impermeabilă la apă, ea nu afectea- 222).

ză nici culorile şi nici glasiurile, şi dă un „Ivan G. Thiele, care si-a frecat sin-
luciu uniform, mătăsos, semimat. Poate gur culorile ani îndelungaţi, pentru a pre-
fi scoasă de pe orice suprafaţă (elimi- veni separarea uleiului de unii pigmenţi,
nându-se în acelaşi timp şi impurităţile le adăuga (foarte) puţină ceară (circa 1
CEARA DE ALBINE
depuse pe tablou), folosind tamponul de gram de ceară pentru 30 gr. pigment,
vată şi aceeaşi esenţă. Poate proteja şi adică o cantitate de ceară cam cât un
verniul final. În plus, un mare avantaj bob de grâu, pentru un volum de culoare
este tocmai inaderenţa culorilor de ulei mare cât o nucă).” (extras din Pictura în 133
la ceară, cu alte cuvinte imposibilitatea ulei, Lăzărescu 1996: 279)
DANIELA FRUMUȘEANU
repictărilor accidentale de către o mână
străină-falsificările. Deşi stratagema are CEROPLASTICĂ (lat. cera, cea-
unele precedente în Renaştere şi Ba- ră şi gr. plastika, sculptură); (extras din
roc (când era folosită pentru protecţia Dicţionar de artă, vol. I, Popescu 1995:
vermillonului de mercur în tehnici ca 104). Arta modelării în ceară practica-
tempera şi fresca), i se reproşează ce- tă din antichitate. Lucrările realizate din
rii punctul scăzut de topire, aflat pe la acest material maleabil, în relief sau ron-
63-65 de grade. E adevărat, în jurul a de-bosse, nu se micşorează prin uscare,
40-50 de grade ceara se înmoaie şi co- având calitatea de a se păstra în timp,
lectează praf, dar cine îşi ţine tablourile fără a fi turnate în ipsos. Există muzee
la asemenea temperaturi? Pentru a evita profilate în expunerea figurilor executate
neajunsul, restauratorii folosesc ceara din ceară printre care Wax Museum din
de Carnauba, al cărui punct de topire Londra, fondat de Marie Tussaud (1760-
este la peste 80 de grade. Prin anumite 1850). Musée Grévin în 1882 (fr. céro-
plastique, it. ceroplastica, germ. Wachs-
bildnerei, engl. wax-work. C.R.
CLEIUL DIN FĂINĂ DE GRÂU

se obţine prin fierberea la foc mic a apei
în care s-a încorporat făina, până în mo-
mentul în care apar băşici, iar ameste-
cul devine opalescent. Pentru a facilita
amestecul, se pune mai întâi o cantitate

redusă de apă, până se ajunge la o con-
sistenţă smântânoasă. În timpul fierberii
se amestecă într-una. (extras din Pictura
CEARA DE ALBINE
în ulei Lăzărescu 1996: 94).

CLEIUL DIN AMIDON se prepa-
ră în acelaşi fel, respectând proporţiile:
134 o parte de amidon pentru 8-10 părţi de
apă. Un adaos de glicerină îi dă elastici-
DANIELA FRUMUȘEANU
tate. În ambele cazuri papul se păstrează

la rece, doar 1-2 zile. (extras din Pictura
în ulei Lăzărescu 1996: 94).
ENCAUSTICĂ (gr. enkausis, arde-

re) (extras din Dicţionar de artă, vol. I,
Popescu 1995: 169).
1. Procedeu tehnic antic în care
pigmenţii sunt aglutinaţi cu ceară şi alte
ingrediente (răşini, cleiuri, gume), mate-
ria de bază cea mai preţuită fiind ceara
punică. Totodată aglutinant şi strat pro-
tector, ceara punică asigură culorilor
calităţi neobişnuite: sunt translucide, nu
135
se întunecă, nu îngălbenesc, nu craclea- germ. Enkaustik, Wachsmalerei, engl.
ză, nu sunt sensibile la umiditate, nu ne- encaustic, painting with wax-colours).
cesită un verni final; pasta picturală are L.L.
aspectul unor pietre preţioase şi o dura- „Pictura cu o materie preţioasă de
bilitate excepţională. Suporturile pentru un luciu foarte discret, imperceptibil de
encaustică erau tencuiala, piatra, lem- la distanţă, cu tonuri fine şi rezistenţă
nul, fildeşul. Pentru aplicarea culorilor la umiditate este encaustica” menţio-
se foloseau spatule de bronz şi pensule. nează C.I. Paşcanu în lucrarea sa Fresca
Culorile erau încălzite la început pentru nouă, pag. 16. Encaustica este cataloga-
fluidizare, pe parcursul lucrului, pentru tă de acesta ca fiind unul din procedeele
îmbinare, iar la sfârşit, pentru lustruire. picturii mate alături de frescă, guaşă şi
Procedeul a fost aplicat în pictura mura- acuarelă.
CEARA DE ALBINE
lă egipteană (se cunosc fragmente care

datează din mileniul 3 Î.H.) şi a atins GANOSIS (gr.) (extras din Dicţio-
momentul de apogeu în pictura greacă, nar de artă, vol. I, Popescu 1995: 198).
136 unde l-au utilizat pictori celebri ai anti- Procedeu tehnic antic (folosit de greci şi
chităţii (Zeuxis, Apelles, Pausias). Astăzi romani) de acoperire cu un strat subţire
DANIELA FRUMUȘEANU
se mai păstrează puţine opere lucrate de ceară a statuilor sculptate în marmu-

în encaustică, dintre care se detaşea- ră ori turnate în ghips, cu dublul scop,
ză portretele funerare târzii de la Fayum de a proteja operele faţă de umiditatea
(sec. 1-4), pictate pe panouri de lemn. atmosferică şi de a le patina albul prea
Procedeul antic, în care se lucra la cald puternic. Era utilizat şi pentru protecţia
(uneori şi la rece), a fost preluat şi modi- cinabrului din picturile murale; după Vi-
ficat în Bizanţ, apoi s-a pierdut. Pictura în truviu, se aplica un amestec de ceară
care se folosesc astăzi culori de ceară punică şi puţin ulei, care la sfârşit se lus-
nu este veritabila encaustică. truia. L.L.
2. Metodă antică de acoperire cu
un strat subţire de ceară a statuilor. 3. GROSHOLTZ MARIE (TUSSA-
Preparat contemporan folosit pentru pro- UD) - Strasbourg, Franţa, 1 decembrie
tejarea şi lustruirea mobilelor, parchete- 1761-16 aprilie 1850, a învăţat arta mo-
lor etc. (fr. encaustique, it. encaustico, delării în ceară de la Philipe Curtius, un
doctor în casa căruia mama ei lucra ca pedia, enciclopedia liberă, www.images.
menajeră. Încurajată de acesta îşi per- google.ro, Madame Tussaud şi arta sa,
fecţionează talentul, realizând portrete în realiz. Prof. Valer Pop, Bistriţa-Năsăud)
ipsos şi ceară ale unor personalităţi ale
vremii. În 1802 pleacă în Anglia împreu- SACÂZUL 1. (turc. sakyz), (ex-
nă cu cei doi fii aducând cu ea şi figurile tras din Pictura în ulei LĂZĂRESCU 1996:
de ceară moştenite de la mentorul care 198), numit şi colofoniu (grec. colopho-
o iniţiase. Anul 1835 marchează prezen- nia), este reziduul solid obţinut în pro-

ţa acestor lucrări la Londra, în Muzuel cesul distilării esenţei de terebentină. În
de pe Baker Street, iar în 1884 expoziţia vechile noastre erminii, răşina autohto-
îşi mută sediul pe Marylebone Road la nă se numea pegula, ca şi în textul lui
Muzeul Madame Tussaud, cunoscut mai Dionisie, iar cea de import, geam sacâz
CEARA DE ALBINE
repede sub denumirea de Muzeul Figu- sau ceam-sacâz. Acest produs, astăzi co-
rilor de Ceară, fiind vizitat anual de cir- mun, era preparat rudimentar de vechii
ca două milioane de turişti. De-a lungul meşteri. Dionisie de Furna scrie la cap.
anilor aici au fost imortalizate în ceară 29 din a sa Carte de pictură că răşina de 137
peste 400 de figuri celebre din lumea fil- brad era pusă într-un vas mare de aramă,
DANIELA FRUMUȘEANU
mului, muzicii, teatrului, televiziunii, mo- la foc: după un timp vasul se lua, apoi se
dei, politicii, sportului, etc. Crearea lor a punea din nou pe foc, operaţia repetân-
necesitat peste 1 tonă de ceară, echiva- du-se până când răşina nu se mai umfla
lentul a aproximativ 16.000 de lumânări. sub influenţa căldurii; apoi se turna în-
Figurile de ceară, sunt lucrate în mări- treaga cantitate într-un vas cu apă rece.
me naturală, iar procesul durează între 6 Textele româneşti precizează că liniştirea
luni şi 2 ani. O astfel de operă costă în spumei, în intervalul când vasul era luat
jur de 75.000 de dolari. Figuri de ceară de pe foc, se făcea cu aer suflat cu aju-
nu se găsesc doar în muzeul din Londra, torul unei ţevi de trestie; când înceta în-
ci şi în filiale ale sale din Amsterdam, spumarea şi lichidul se limpezea, răşina
New York, Las Vegas şi Hong Kong sau astfel tratată era lăsată să se solidifice
alte muzee din lume, cum ar fi cel din prin răcire.
Sankt Petersburg considerat al doilea ca Sacâzul este o răşină foarte moa-
importanţă după cel din Londra. (Wike- le, uşor friabilă, colorată în galben-brun,
inflamabilă, insolubilă în apă, dar foarte hony). (extras din Dicţionar de artă, vol.
solubilă în alcool şi esenţe. Se topeşte II, Popescu 1995: 109).
pe la 120-135 de grade şi are densitatea
cuprinsă între 1,070-1,080. SIGILIU 1. (extras din Dicţionar
Este folosit pentru prepararea verde artă, vol. I, Popescu 1995: 128) La
niurilor şi a fixativelor de calitate mai origine, pietre purtînd un relief scobit,
modestă (lipesc multă vreme după ce au avînd forme diferite (cilindrice, ovale sau
fost aplicate, şi nu sunt prea durabile), rotunde), care prin amprentare pe argila
precum şi în industria hârtiei, a cauciu- moale sau ceară lăsau semnul pe care îl
cului etc. purtau. Semnele gravate erau reprezen-
2. (turc. sakyz) Substanţă solidă, tări geometrice, simboluri religioase sau
obţinută pe cale industrială din răşina de mitice, animale sau vegetale sau avînd
CEARA DE ALBINE
conifere; uşor friabilă, colorată în diver- gravat numele proprietarului vasului pe

se tonuri de galben sau brun, solubilă în care urma să fie amprentat. Cele mai
alcool, esenţă de terebentină, ulei etc., vechi sigilii sînt întîlnite în Mesopotamia,
138 insolubilă în apă. Sacâzul este este mult în a 2-a jumătate a mil. 4 î. H. Ampren-
folosit la prepararea verniurilor şi a fixa- tate pe obiecte sau piese oficiale sînt
DANIELA FRUMUȘEANU
tivelor de calitate mediocră. Sub formă dovada de autenticitate sau semnătură.

de praf sau grăunţe, sacâzul este utilizat Puteau fi personale sau oficiale. Sigiliul
de gravori în tehnica acvatinta, de ase- public înroșit în foc, era folosit pentru a
menea are întrebuinţări în industrie, far- marca sclavii. Sigiliu poate fi considerat
maceutică etc. Se mai numeşte colofoniu orice amprentă lăsată de o piatră gra-
după numele unui oraş din Asia Mică, de vată, într-un material maleabil, avînd rol
unde era adus odinioară. Erminiile pome- de semnătură sau de autentificare (fr.
nesc şi un sacâz purificat şi dur, numit sceau, it. sigillo, germ. Siegel, engl. seal.
pegola sau pegulă; în aceleaşi texte i se I.C.
mai spune ceam-sacîz (variante: ceam-
sacîz de cel bun albu, geam sacâz) sa- STIL (lat. stilus) (extras din Dicţi-
câz (alb, curat, bun, de Vineţia), smoală onar de artă, vol. I, Popescu 1995: 139)
albă (fr. colophane, it. colofonia, germ. Unealtă metalică cu vîrful ascuțit, cu aju-
Kolophonium, Geigenhartz, engl. colop- torul căreia se scria în antichitate - prin
grafitare – pe tăblițe preparate cu ceară re egală cu lungimea trupului, încolăcită
(fr. style, it. stile, germ. Stil, engl. style). ca o spirală și aprinsă în anumite mo-
L.L. mente ale ceremonialului funerar.
TĂBLIŢĂ 1. (extras din Dicţio- TRIPTICELE SAU TĂBLIŢELE

nar de artă, vol. I, Popescu 1995: 156) CERATE DIN TRANSILVANIA fac par-
Tabletă relativ mică, simplă, dublă etc., te din categoria textelor epigrafice, des-
acoperită cu un strat subțire de ceară, coperite între 1786 şi 1855 în minele de

pe care se scria în Roma antică cu stilul. aur de la Roşia Montană, fiind traduse
şi publicate de marele romanist german
TOIAGUL (extras din Cărările su- Theodor Mommsen în lucrarea intitulată
fletului, Ghinoiu 2004: 198, 199) Simbo- Corpus Inscriptionum Latinarum. S-au
CEARA DE ALBINE
lul călătorului este bățul, bâta sau toia- găsit 50 de piese din care jumătate s-au
gul. Fără acest tovarăș de drum, omul nu distrus integral sau parţial. O contribuţie
părăsea niciodată gospodăria. În multe importantă la descoperirile din această
sate, precum cele de pe valea Sebeșului, regiune a avut-o şi echipa de arheologi 139
bățul reprezenta, până la începutul seco- care lucrează în Programul „Alburnus
DANIELA FRUMUȘEANU
lului al XX-lea, un substitut al celui care Maior”.
îl purta (...). Tăbliţele cerate sunt cunoscute şi
Legătura dintre ei era de ordin spi- sub denumirea de „cărţi de lemn”. Aces-
ritual, ca între frații de cruce. Dar, spre tea cuprind texte de drept civil roman.
deosebire de frații de cruce care se le- Ele datează din anii 131-167 e.n. fiind
gau până la moarte, când se anula prin descoperite după 16 secole, au constituit
diferite practici de dezlegare la cimitir, un miracol arheologic al Daciei romane.
deasupra gropii sau mormâtului, bățul Prin conţinutul şi destinaţia lor, tăbliţe-
sau toiagul la înmormântare rămâne le aparţineau minerilor, proprietarilor de
nedespărțit de tovarășul său și pe lumea mine şi oamenilor de afaceri ce activau
cealaltă (...). în mineritul din Munţii Metaliferi. În anul
În aceste condiții își află originea 1855 s-au descoperit un număr mare de
obiceiul, generalizat astăzi, de a i se tăbliţe în galeria Sf. Ecaterina-Momu-
confecționa mortului un toiag, o lumâna- leşti.
Tripticele (cărţi cu trei foi de lemn talului topit). În cuptor, la temperatură
cerat, legate între ele) au fost semnala- înaltă, structura refractară devine dură,
te prima oară în anul 1835 la München, mulajul de ceară se topeşte şi se scur-
ca fiind găsite în minele de aur de la ge prin canale. În tiparul de argilă arsă,
Roşia Montană. Istoria tripticelor a fost izolat într-o şapă, sprijinit pe un suport,
povestită în detaliu în cartea „Romanica” se toarnă bronzul în fuziune care pătrun-
de G. Popa Lisseanu, editată în 1926 la de în toate spaţiile goale, luând forma
tipografia Ion C. Văcărescu. exactă a modelului. După solidificare,
Tăbliţele cerate pot fi găsite as- învelişul de argilă se sparge, restituind

tăzi la Biblioteca Timotei Cipariu, Blaj sculptura în cele mai fine detalii ale mo-
sau Muzeul Naţional de Istorie, Bucureşti delajului, fiind unica copie a originalului.
(SÂNTIMBREANU 2009). Lucrările de mari dimensiuni se toarnă
CEARA DE ALBINE
din mai multe bucăţi care, ulterior, se îm-

TURNAREA ÎN CEARĂ PIER- bină prin nituire, sudare. C.R.
DUTĂ (extras din Dicţionar de artă, vol. Turnarea de precizie cu ceara
140 II, Popescu 1995: 184) comportă o teh- pierdută (extras din www.sigrav.it/FAQ
nologie laborioasă, prin care se realizea- Turnătorie) este o metodă specială de
DANIELA FRUMUȘEANU
ză reproducerea fidelă a unei sculpturi reproducere cu acuratețe a pieselor me-

modelate în argilă. Se procedează la talice complicate, foarte mici, înlocuind
îmbrăcarea lucrării cu un strat de ceară lungile procese de asamblare. Modelul
moale de grosime egală. Acest mulaj se original este copiat cu acuratețe prin in-
acoperă cu barbotină, aplicată cu pen- termediul unor mulaje de silicon și repro-
sula, pentru a pătrunde în cele mai mici dus în ceară. La rândul lor, copiile din
detalii, şi după uscare se înveleşte cu un ceară (reproduceri în pozitiv a modele-
strat gros de argilă, care constituie tipa- lor originale) vor fi acoperite cu cerami-
rul refractar. Prevăzut cu deschidere la că specială. Formele obținute vor fi arse
bază, consolidat cu crampoane metalice, timp de mai multe ore permițând astfel
se perforează cu un număr de găuri (ca- cerii să se topească, lăsând în locul ei
nale şi răsuflători, care în procesul tur- tiparul ce apoi va fi umplut de metalul
nării asigură evacuarea aerului, scurge- turnat.
rea stratului de ceară, pătrunderea me- Serii speciale de obiecte de valoa-
re, piese pentru stilouri și ceasuri, me- cesorii pentru modă, piese componente
canisme complicate pentru instrumente pentru ochelari din metal sau decorații
muzicale, piese pentru modelism ferovi- pentru ochelari din plastic, piese pentru
ar sau naval, mici sculpturi, reproduceri micro și electromecanică, etc.
de monede rare, arme antice, mânere și
bijuterii pentru automobile de epocă, ac-

CEARA DE ALBINE
141
DANIELA FRUMUȘEANU
142
Bibliografie

BAN-CALEFARIU, CRISTINA, 2009, sub coordonarea generală a academici-
Megachilidae şi Anthophoridae (Apoi- anului anterior menţionat, 2006, Dicţi-
CEARA DE ALBINE
dea) din fauna României, Edit. ALTIP, onar explicativ pentru ştiinţă şi tehnolo-
Alba Iulia. gie-Textile, Edit. Agir, Bucureşti.
BUTURĂ, VALER , 1978, Etnografia FRUMUȘEANU, DANIELA, 2009,
poporului român, Edit. Dacia, Cluj-Napo- Batik-ul de la tradiție la experimental
ca. modern, Edit. UNARTE, București. 143
GHINOIU, ION, 1988, Vârstele tim-
DANIELA FRUMUȘEANU
CHEVALIER, JEAN şi GHEERBRANT,
ALAIN, 1969, Dicţionar de simboluri-mi- pului. Curente şi sinteze, Edit. Meridiane,
turi, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, Bucureşti; 1999, Lumea de aici, lumea
culori, numere, vol. I, (A-D), Edit. Arte- de dincolo, colecţia Antropologie cultu-
mis, Bucureşti. rală, Edit. Fundaţiei Culturale Române,
CIAUŞANU, GHE. F., op. cit. Bucureşti; 2004, Cărările sufletului, Edit.
COLIN, JEAN, 1948, Larousse Uni- Etnologică, București.
versel (Dictionnaire Encyclopédique en GOROVEI, ARTUR, 1915, Credinţi
deux volumes), tome premier (A-K), pu- şi superstiţii ale poporului român, Libră-
blié sous la direction de Paul Augé, Li- riile Socec & Comp. Pavel Suru C. Sfetea,
brairie Larousse, Paris. Bucureşti.
DEMETRESCU, SCARLAT, 2001, LĂZĂRESCU, LIVIU, 2009, Culoa-
Din tainele vieţii şi ale universului, Edit. rea în artă, Edit. Polirom, colecţia de
EMET, Oradea. artă, Bucureşti; 1996, Pictura în ulei,
DRĂGAN, GLEB, colectiv de autori Edit. Sigma Plus, Deva.
LUPŞAN, VALER, IOAN, 2001, Bucureşti.
Introducere în istoricul apiculturii ro- PAMFILE, TUDOR, 1910, Industria
mâneşti (Introduction dans l’historie de casnică la Români. Trecutul şi starea ei
l’apiculture roumaine), Edit. Efi Rom, de astăzi; Contribuţiuni de artă şi tehnică
Târgu Mureş. populară, Librăria Socecu & Comp, 1910.
MAXIM, ELENA, 1994, Albina în 496 p. III 6.055 Bucureşti.
cultura populară românească prezentă PAŞCANU, CONSTANTIN, ION, fără
ca simbol,- rezumatul tezei de doctorat, menţiunea anului, Fresca nouă, invenţia
conducător ştiinţific Dr. Stanca Ciobanu - procedeului nou de frescă, Edit. Institu-
Fotino, fără specificarea editurii, sub egi- tului de Arte Grafice „Lupta” N. Stroilă,
da Academiei Române, a Institutului de Bucureşti.
Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu, POPESCU, MIRCEA, coordonator
CEARA DE ALBINE
Bucureşti. colectiv de autori, 1995, Dicţionar de

MARIAN, SIMION, FLOREA, 1903, artă, forme, tehnici, stiluri artistice, vol.
Insectele în limba, credinţele şi obiceiuri- I (A-M) şi vol. II (N-Z), Edit. Meridiane,
144 le românilor. Studiu folcloristic, Institutul Bucureşti.
de Arte Grafice „Carol Gőbl”, Bucureşti; ROUAIX, PAUL, 1904, Dictionnaire
DANIELA FRUMUȘEANU
1995, Înmormântarea la români, Studiu des Arts Décoratifs, tome deuxième, Im-
etnografic comparativ, Edit. Grai şi Su- primerie E. Chabaire, Paris.
flet, Cultura Naţională, Bucureşti. SUSINI, CLEMENTE, 2002, Le Cere
MCCABE, ELLIOT, INGER, 2004, Anatomiche, Edit. A4W, dell’ Università
Batik –fabled cloth of Java, Periplus Edi- di Cagliari, Sardinia.
tions. VOLCINSCHI, TRAIAN, 1988, Cea-
MOLCUŢ, EMIL, 2007, Drept pri- ra, Centrul de material didactic și propa-
vat roman, Edit. de S.C.Universul Juridic gandă agricolă, Redacția de propagandă
S.R.L., Bucureşti. tehnică agricolă, București.
MORGADES, CONCHA, 2003, Silk
painting for Beginners, Edit. Könemann,
Slovenia.
NEACŞU, CONSTANTIN, 2002,
Compendiu de apiterapie, Edit. Tehnică,
Articole noastre naţionale-„1875 de ani” de ates-
tare documentară a localităţii şi mineri-
COSTAȘ, NATALIA, 2006, Muzeul tului, formula_as.ro, 9 septembrie.
mierii, publicat în Interviu Punkt, nr.2, ZARIJA, DIANA, 2007, Albinăritul
din februarie 2006. tradiţional, Chişinău, fără indicaţia edi-
MAXIM, ELENA, 1983 şi 1995, Ele- turii.
mente arhaice de cultură populară ro-
mânească în judeţul Mehedinţi-bărcuitul, Site-uri în limba română și en-

Simbolul albinei-comentariu antropologic gleză
// Revista de Etnografie şi folclor, nr.1,
Tom 28, Bucureşti şi nr. 1, Tom 40, Bucu- http://allfloridabeeremoval.com
reşti; 1995, articolul Albina în mitologie, h t t p : / / w w w. g i f f b e a t o n . c o m /
CEARA DE ALBINE
în magie şi în religie, Anuarul Institutului Bee%20Files/
de Etnografie şi Folclor Constantin Bră- http://www.beekeeping.com/
iloiu, serie nouă-Tom 6, Edit. Academiei http://2012en.wordpress.
Române, Bucureşti; 1997, articolul Albina com/2009/09/09/tablitele-cerate-de-la- 145
şi terapia spirituală tradiţională, Anuarul rosia-montana/
DANIELA FRUMUȘEANU
Institutului de Etnografie şi Folclor Con- http://dacoromania5.go.ro/nr24/
stantin Brăiloiu, serie nouă-Tom 8, sub rosia_montana.htm
egida Academiei Române, a Institutului http://www.modernbatikartwork-
de Etnografie şi Folclor Constantin Brăi- shops.com
loiu, Edit. Academiei Române, Bucureşti; http://www.batikguild.org.uk/
1993, articolul Albina şi simbolul luminii, http://www.iweb.tntech.edu/
al iluminării, Anuarul Institutului de Et- cventura/artbatik.html
nografie şi Folclor Constantin Brăiloiu, http://www.expat.or.id
serie nouă-Tom 4, sub egida Academiei http://historyofbatik.com
Române, a Institutului de Etnografie şi http://asialinebali.com/
Folclor Constantin Brăiloiu, Edit. Acade- http://discover-indo.tierranet.
miei Române, Bucureşti. com/
SÂNTIMBREANU, AUREL, 2009, http://www.batikguild.org.uk/
Roşia Montană-un reper al existenţei http://books.google.ro/books?id=
Z3eKjrazKDMC&dq=batik&printsec=fron
tcover&source#v=onepage&q&f=false
http://batiktextiles.com/
http://www.pinganchorage.com.
my/batik_gallery.htm
http://www.expat.or.id./info/batik.
html
http://en.wikipedia.org/wiki/Bee
http://www.turbophoto.com/Sin-
gle-Bee.html
CEARA DE ALBINE
146
DANIELA FRUMUȘEANU
147
148
Informaţii imagini cuprinse în text

Pagina 37: Fig. 1 - Apis mellifera, Pagina 93: Fig. 8 - Depunerea
lucrătoare surprinsă în timpul culesului cerii pe materialul textil utilizând două
CEARA DE ALBINE
Pagina 76: Fig. 2 - Benzi din cea- instrumente: pensula și canting-ul elec-
ră de albine tric. În imagine Maria Giuseppina Grado-
Pagina 90: Fig. 3 - Pregătirea celi (2008-International Summer School,
rii pentru operația de topire Seulo, Sardinia)
Pagina 91: Fig. 4 - Spirtieră nece- Pagina 94: Fig. 9 - Modalitate de 149
sară pentru încălzirea cerii din canting-
DANIELA FRUMUȘEANU
fixare a materialului textil pe ramă de
ului manual / Fig. 5 - Încălzirea cerii în lemn. Precizare: ceruirea suprafeței s-a
bain-marie realizat după fixarea materialului, utili-
Pagina 92: Fig. 6 - Canting elec- zând ca instrumente canting-ul şi pensu-
tric. În prim plan studenta Neacșu Ale- le de dimensiuni diferite / Fig. 10 - Efect
xandra, în planul doi studenta Florescu de linie rezultat în urma depunerii cerii
Cătălina / Fig. 7 - Depunerea soluției de albine pe materialul cu ajutorul can-
tinctoriale brun închis (obținută în urma ting-ului
fierberii frunzelor de nuc) pe suprafața Pagina 95: Fig. 11 - Ca instru-
materialului textil (bumbac) rezervat mente pentru depunerea colorantului
cu ceară de albine. Atât ceara, cât (de această dată colorant pigment textil
şi soluția tinctorială au fost depuse pe sintetic) pe materialul textil, în afară de
materialul textil cu ajutorul pensulei. În pensule, pot fi utilizate și aceste tam-
imagine Ausilia Capasso (2008-Seulo, poane din pânză. Instrumente realizate
Sardinia) la cursul: Tehnici speciale de imprimare
utilizate în obiectul textil contemporan, negru. În acest caz, pe fondul imprimat
de studenții anului II (2008/2009) cu rongalită după vaporizare au apărut
Pagina 96: Fig. 12 - Operația forme neregulate în tonuri de alb, ase-
de rezervare totală cu ceară în scopul mănătoare procedeului de rezervare cu
obținerii craquelurilor / Fig. 13 - Operația ceară de albine
de fronsare necesară pentru obținerea Pagina 102: Fig. 18 - Compoziție
efectului de craquelură și vopsirea su- decorativă rezervată cu ceară de albi-
portului textil ne. Ca instrument pentru rezervare s-a
Paginile 96-97: Fig. 14 - Rezer- utilizat pensula. Mostre batik, realizate

vare totală a suprafeței cu ceară de al- la cursul: Tehnici speciale de imprimare
bine în combinație cu parafină, urmată utilizate în obiectul textil contemporan,
de împăturire, de această dată pe trasee de studenții anului II (2009/2010) / Fig.
CEARA DE ALBINE
regulate. După eliminarea cerii va rezul- 19 - Rezervare cu ceară a motivului uti-

ta o rețea compusă din forme geometri- lizând un șablon din acetofan
ce rectangulare. Mostre batik, realizate Pagina 103: Fig. 20 - Ștampilă
150 la cursul: Tehnici speciale de imprimare din lemn de shesham (pronunțat șeșam)
utilizate în obiectul textil contemporan, gravat, din India
DANIELA FRUMUȘEANU
de studenții anului II (2009/2010) Paginile 106-107: Fig. 21 - De-

Pagina 97: Fig. 15 - Rezervare cu sen rezervat cu ceară de albine, de co-
pastă de contur obținută industrial piii din Seulo, Sardinia, 2008, în cadrul
Pagina 98: Fig. 16 - Rezervarea International Summer School. Colorantul
cu ceară a laturilor compoziției în sco- pigment textil a fost aplicat pe material
pul realizării craquelurilor. Mostră ba- cu ajutorul pensulei
tik, realizată la cursul: Tehnici speciale Paginile 112-113: Fig. 22 - Mos-
de imprimare utilizate în obiectul tex- tre batik, realizate la cursul: Tehnici spe-
til contemporan, de studenții anului II ciale de imprimare utilizate în obiectul
(2009/2010) textil contemporan, de studenții anului
Pagina 99: Fig. 17 - Imprimare II (2009/2010)
cu rongalită (pastă utilizată în indus-
tria textilă pentru decolorarea parțială a
suprafețelor) și colorant pigment textil
151
152
Credit material vizual

Pagina 4: Rezervare cu ceară de efectul de craquelură.
albine pe suport din catifea. Vopsire cu Pagina 16: Rezerve realizate cu
CEARA DE ALBINE
colorant reactiv negru. Rezultă efect de ceară de albine; vopsire cu colorant
craquelură. direct textil pe suport de bumbac tip şi-
Paginile 6-7: Rezervă cu amidon fon.
din făină de grâu; pentru imprimare s-a Pagina 18: Şifon de bumbac re-
utilizat colorant textil pigment roşu, pe zervat prin aplicarea cerii de albine în 153
DANIELA FRUMUȘEANU
suport din bumbac. urma introducerii parţiale a materialului
Pagina 8: Rezervare cu ceară de textil în ceara topită, înaintea operaţi-
albine pe suport din mătase naturală; ei de vopsire cu colorant indigo. Rezultă
pentru vopsire s-a utilizat colorant acid efecte de craquelură foarte discrete.
roşu şi indigo. Pagina 21: Batik pe suport din
Pagina 13: Studenţii anului II Im- mătase naturală (realizat industrial).
primerie (an univ.2009-2010), alături de Paginile 26-27: Rezervare cu
inginer textilist Luminiţa Ruxandra Făr- ceracolor şi parafină pe suport de hâr-
noagă, în timpul seminarului cursului: tie. Intervenţie cu tempera brun, autor
Tehnici speciale de imprimare utilizate în student: Andreea Apăvăloaie.
obiectul textil contemporan. Pagina 30: Imprimare liberă cu
Pagina 14: Rezervare cu ceară colorant reactiv brun-roşcat (fixare fără
de albine pe fond ocru; vopsire cu co- vaporizare) pe suport din mătase natu-
lorant textil pigment brun; suportul uti- rală. Rezervare cu ceară de albine şi
lizat a fost bumbacul tip batist; rezultă semirezervă.
Pagina 34: Rezervare cu ceară ment textil alb, pe suport din mătase na-
de albine pe suport de bumbac. Impri- turală.
mare cu colorant indigo. Fragment eşar- Paginile 66-67: Rezervare cu
fă China. ceară de albine pe fond ocru; vopsire
Pagina 39: Desen rezervat cu cu colorant textil pigment brun; suportul
ceară de albine şi parafină pe suport- utilizat a fost bumbacul tip batist; rezultă
şifon de bumbac. Imprimare cu colorant efectul de craquelură.
pigment textil roşu. Pagina 71: Suport-şifon de bum-
Pagina 40: Suport-şifon de bumbac; desenul a fost obţinut prin procede-
bac realizat industrial; sugerează rezer- ul rezervării prin împăturire, iar vopsirea
varea cu ceară prin stropire. a fost realizată cu colorant textil direct
Pagina 46: Batik pe suport din albastru.
CEARA DE ALBINE
mătase naturală (realizat industrial). Pagina 74: Rezervare cu ceară

Pagina 49: Rezervare cu amidon de albine pe suport- şifon de bumbac;
din făină de grâu şi imprimare cu co- vopsire cu colorant indigosol albastru.
154 lorant pigment textil albastru. Pagina 78: Vopsire liberă cu sul-
Pagina 53: Rezervare cu ceară fat feros; imprimare cu coloranţi naturali
DANIELA FRUMUȘEANU
de albine pe suport din catifea. Vopsire şi rezervare cu ceară de albine pe su-

cu colorant reactiv negru. Rezultă efect port din mătase naturală.
de craquelură. Pagina 81: Rezervare cu ceară
Paginile 56-57: Rezervare cu de albine pe suport din bumbac. Vop-
ceară de albine pe suport de bumbac. sire cu colorant reactiv negru. Rezultă
Imprimare cu colorant indigo. efect de craquelură.
Pagina 58: Rezervare cu ceară Pagina 86: Suport din mătase
de albine pe suport din catifea. Vopsire naturală, rezervat cu ceară de albine,
cu colorant reactiv negru. Rezultă efect imprimat liber cu colorant reactiv roşu.
de craquelură. Pagina 88: Suport-şifon de bum-
Paginile 60-61: Imprimare liberă bac; desenul a fost obţinut prin procede-
cu colorant pigment textil albastru. ul rezervării prin împăturire, iar vopsirea
Pagina 64: Desen rezervat cu a fost realizată cu colorant textil direct
ceară de albine şi semirezervă cu pig- albastru.
Pagina 110: Rezervare cu ceară ment textil alb, pe suport din mătase na-
de albine pe suport din lână (astar); turală.
imprimare cu colorant acid şi coloranţi Paginile 164-165: Batik pe su-
naturali. port din mătase naturală (realizat indus-
Paginile 114-115: Suport din trial).
mătase naturală, rezervat cu ceară de
albine, imprimat liber cu colorant reac-
tiv roşu.

Paginile 119-120: Rezervare
liberă cu ceară de albine pe suport
de bumbac, imprimare cu pigment textil
roşu şi negru.
CEARA DE ALBINE
Pagina 122: Imprimare cu co-
loranţi naturali şi rezervare cu ceară de
albine pe suport din mătase naturală.
Paginile 132-133: Vopsire cu co- 155
lorant indigosol roz I.F.B.B. pe suport din
DANIELA FRUMUȘEANU
bumbac; desen rezervat cu ceară de
albine şi parafină.
Pagina 139: Vopsire liberă cu sul-
fat feros; imprimare cu coloranţi naturali
şi rezervare cu ceară de albine pe su-
port din mătase naturală.
Paginile 144-145: Batik India,
suport bumbac.
Pagina 149: Desen rezervat cu
ceară de albine pe suport de bumbac,
vopsit cu colorant pigment textil albas-
tru.
Pagina 157: Desen rezervat cu
ceară de albine şi semirezervă cu pig-
156
Summary

The writing Bees wax-material of the genus Apis (Apis dorsata, Apis flo-
and spiritual dimensions is the result rea, Apis cerana and Apis mellifera) to-
CEARA DE ALBINE
of a lengthy documentation from Roma- gether with their distribution and organi-
nian and foreign bibliographical sources zation of hives, as well as the geographic
and represents a valuable guide for the breeds of the species Apis mellifera (the
researchers in the field, for students and African bee, the Near East bee, the Eu-
for those passionated about nature. The ropean honeybee) are enumerated. It is 157
DANIELA FRUMUȘEANU
book aims to both offer information and also mentioned the expansion of bees by
stir up people’s interest in and care for anthropic action and their hybridization.
bees, these magical creatures that ever The aspects regarding the biology
since the antiquity have been apprecia- of bees (growth, hive construction, re-
ted for the complexity of their social life lationship between bees and their favo-
and for their valuable produces. urite habitats) are particularized in the
The first Chapter follows the evolu- Chapter About bees’ life. It contains
tion of agriculture throughout the globe a presentation of the hypothesis on the
and particularly in our country. The work origin of bees wax that have been ex-
referes to the interest man has shown, pressed during the ages. If, initially, it
ever since the ancient times, for bees has been thought that wax was collec-
and for the collection of honney from ted by bees from flowers, over the years,
their hives and, later, for the use of wax due to the scientists’ intense research,
in different fields of activity. people got to know the correct origin of
In the second Chapter, the species this valuable produce: the responsible
for the production of wax, depending titude of uses of bees wax; besides it
on the needs of the colony, are the bee’s being used in beekiping for the building
ceriferous glands. of artificial honey combs, bees wax has
It is also specified that the produc- a wide range of uses, for instance in me-
tion of wax is an important criterion for dicine, cosmetics, aviation, navy, leather
the bees colonies selection; this produc- industry, optics and polygraphy.
tion differs in quantity and quality, de- A special subchapter deals with
pending on the breeds and on the indivi- bees wax’ pests: fungi, mites, insects
dual characteristics of each family. (wax moth, Dermestidae) and mice. The
While the functions that imply con- methods used or that should be used
structing, cleaning and ventilating the by the beekeepers for the prevention of
hive, feeding and looking after the grubs these pests’ attack are also exposed.
CEARA DE ALBINE
and queens are incumbent on the wor- In Chapter V, the bee is presented
ker bees, the reproductive function de- in real space and in metaphysical space,
volves exclusively upon the queen, until with an emphasis on the symbolic con-
158 her death, when a new queen replaces notations it has acquired throughout the
it. universal art history. The spiritual virtu-
DANIELA FRUMUȘEANU
The description of the various es of bees wax are also emphasised,

types of wax – mineral, vegetal and ani- as this produce has been used, among
mal wax – and their origin are discussed other produces, in magic, religious ritu-
in the Chapter Bees wax. Of the mine- als and physiological therapeutics.
ral origin waxes, fosile wax, mountain Chapter VI describes the use of
wax, ceresin wax, paraffin, stearine and bees wax as matter in reserving patter-
colophony are presented; of the vegetal ns on the textile supports, in the batik
origin waxes, Carnauba wax, Sumater- art. There are also mentioned some of
ra wax, Japan wax, China wax, myrtle the representative places, proceedings,
wax and palm wax are mentioned; the working techniques, tools, substrates,
waxes produced by or extracted from va- colorants, decorative patterns with their
rious species of animals are: China wax, symbolic meaning. The theoretical do-
spermaceti and lanoline. cumentation is accompanied by images
The authors also present the mul- and explanatory notes.
The work Bees wax-material
and spiritual dimensions adresses to
the researchers in the field, to the stu-
dents of the National University of Fine
Arts in Bucharest, Faculty of Decorative
Arts and Design, Textile Arts Department
who choose as facultative discipline the
course: Special printing techniques used

for the contemporary textile object, to
the students of the University of Bucha-
rest, Faculty of Biology, as well as to all
those who are interested, in one way or
CEARA DE ALBINE
another, in this beneficient and magic
produce.
Translation
159
Ruxandra Ştefana Munteanu
DANIELA FRUMUȘEANU
160
Résumé

Le présent travail La cire temps anciens et, après, vers l’ utilisa-
d’abeilles-dimensions matérielles tion de la cire en domaines variés.
CEARA DE ALBINE
et spirituelles, c’est le résultat d’une Dans le II-éme chapitre sont énu-
documentation de sources bibliogra- merées les espèces du genre Apis (Apis
phiques roumaines et étrangères que dorsata, Apis florea, Apis cerana et Apis
a couvert une longue période de temps mellifera) avec leur distribution et leur
et constitue un précieux guide pour les modalité d’ organiser les ruches, aussi 161
DANIELA FRUMUȘEANU
chercheurs dans ce domaine, pour les que les races geographiques de l’ es-
étudiants, aussi que pour touts les pas- pèce Apis mellifera (l’abeille africainne,
sionnés de la nature. L’objet de ce livre l’abeille de l’Orient Approprié, l’abeille
est tant d’informer, que de réveiller l’inté- mellifère européenne) On mention l’
rêt et le soin des hommes pour ces êtres étendue de leur dispersion par l’intermé-
magiques, les abeilles, si appréciées des de de l’ homme et leur hybridation.
l’antiquité pour la complexité de leur vie Les questions concernant la bio-
sociale et pour leurs très valeureux pro- logie des abeilles (le développement, la
duits. construction de la ruche, la relation des
Dans le premier chapitre on pour- abeilles avec les habitats favoris) sont mi-
suit l’évolution de l’ apiculture sur le nutieusement exposées dans le chapitre
globe et, en particulier, dans nôtre pays. De la vie des abeilles. Ici on présente
Le travail fait reference a l’intérêt mani- les hypothèses qui ont existé le long du
festé par l’ homme vers les abeilles, vers temps sur l’origine de la cire d’abeilles.
la collecte du miel de leurs ruches des Si au commencement on croyait que la
cire était collectée par les abeilles des raffine, la stéarine et le colophane; des
fleurs, après les intenses recherches des cires d’origine végétale, sont mention-
spécialistes on est arrivé a connaître nées: la cire de Carnauba, la cire de
l’origine correcte de ce valeureux pro- Sumatera, la cire de Japon, la cire de
duit, c’est a dire les glandes cérifères de Chine, la cire de myrte commun et la
l’abeille, que sont les responsables pour cire de palmier, les cires produites ou
la sécrétion de la cire, en fonction des secrétées par des diverses espèces des
besoins de la ruche. animaux sont représentées par: la cire
On montre aussi que la production de Chine, le spermaceti et la lanoline.

de cire est un critère important qu’on Les auteurs présentent aussi la mul-
poursuit dans la sélection des familles titude des emplois de la cire d’abeilles;
d’abeilles, cette production se différen- plus que son emploi dans l’apiculture,
CEARA DE ALBINE
ciant qualitativement et quantitative- dans la confection des rayons de miel ar-

ment, en fonction des races des abeilles tificielles, la cire d’abeilles a beaucoup
et en fonction des particularités indivi- des autres emplois: dans la médecine,
162 duelles de chaque famille. dans la cosmétique, dans l’aviation, dans
Pendent que les fonctions d’édifier, la marine, la peausserie, l’optique et la
DANIELA FRUMUȘEANU
nettoyer et ventiler la ruche, de nourrir polygraphie.

et soigner les larves et la reine on re- Un sous-chapitre spécial parle sur
viennent aux abeilles travailleuses, la les organismes que nuisent a la cire
fonction de reproduction est exercée en d’abeilles: les champignons, les aca-
totalité par la reine jusqu’à son mort, riens, les insectes (la fausse teigne, les
quand elle est remplacée par une nou- Dermestides) et les souris. On y présen-
velle reine. te aussi les méthodes utilisées ou que
La description des différents sorts devraient être appliquées par les apicul-
de cire-minérale, végétale et animale-et teurs pour prévenir l’attaque de ces or-
leur provenance forment un thème qu’a ganismes.
été abordée dans le chapitre La cire Dans le V chapitre on présente
d’abeilles. Des cires d’origine miné- l’abeille dans l’espace réel et métaphysi-
rale, y sont présentées: la cire fossile, que, avec un accent sur les connotations
la cire de montagne, la cérésine, la pa- symboliques conférées le long de l’his-
toire de l’art universel. Au même temps, La cire d’abeille-dimensions
on souligne les vertus spirituelles de la matérielles et spirituelles s’adresse
cire d’abeilles, un produit utilisé, parmi aux chercheurs dens ce domaine, aux
des autres produits, dans la magie, dans étudiants de l’Université Nationale des
les rituels religieux ou dans la thérapeu- Beaux Artes de Bucharest, la Faculté des
tique physiologique. Arts Decoratives et Design, la Chaire des
Le VI chapitre présente l’emploi de Arts Textiles, qui choisent comme disci-
la cire d’abeilles comme matériel pour pline facultative la classe: Des techni-

l’impression par réservation du dessin ques speciales d’impression employées
sur le support textile, dans l’art du batik. dans l’objet textil contemporain, aux
Y sont mentionnées aussi les localités les étudiants de l’Université de Bucharest,
plus représentatives, les procédés, les la Faculté de Biolologie, aussi qu’a touts
CEARA DE ALBINE
techniques de travail, les instruments, ces qui sont intéressés, d’une manière
les supports, les colorants, les motifs dé- ou autre, de ce produit bienfaisant et
coratifs et leur signification symbolique. magique.
Le matériel théorétique est accompagné 163
par des images et des notes explicati-
DANIELA FRUMUȘEANU
ves. Traduction
Ruxandra Ştefana Munteanu
164
CV-Formă esenţializată

DANIELA FRUMUŞEANU năs- reşti recunoscute de CNCSIS; autoare a
cută la 11 iulie 1961, localitatea Bacău, numeroase articole de specialitate publi-
CEARA DE ALBINE
judeţul Bacău; absolventă a Institutului cate la diverse edituri din București. Par-
de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” ticipantă cu lucrări de artă în cadrul unor
Bucureşti, Facultatea de Arte Decorati- proiecte naţionale și internaţionale. Pre-
ve, specializarea Tapiserie-Imprimeuri, zentă pe site-uri de specialitate. Lucrări
anul 1984. Din anul 2007 este doctor în în colecţii particulare şi de stat, din ţară 165
DANIELA FRUMUȘEANU
Arte Vizuale, Universitatea Naţională de şi străinătate.
Arte-Bucureşti. În prezent lector univ. dr.
la Universitatea Naţională de Arte Bu-
cureşti, Facultatea de Arte Decorative şi
Design, Catedra de Arte Textile, speci-
alizarea-Imprimeuri. Activitatea artistică CRISTINA BAN-CALEFARIU
cuprinde 19 expoziţii personale (în ţară născută la 18 iulie 1976, localitatea Po-
şi străinătate), peste 190 expoziţii de rumbacu de Jos, judeţul Sibiu; absolven-
grup în ţară şi străinătate (municipale, tă a Facultății de Științe, specializarea
saloane naţionale, trienale, qvadrienale), Ecologie și protecția mediului Sibiu, anul
5 premii acordate de Uniunea Artiştilor 1999. Din anul 2010 este doctor în Bio-
Plastici Profesionişti din România, 4 nologie, Universitatea București. În prezent
minalizări, 4 Diplome de Excelenţă. Au- cercetător științific la Muzeul Național
tor unic a două cărţi şi prim autor al unei de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
cărţi, toate apărute la edituri din Bucu- București, având ca grup de studiu al-
binele sălbatice (Hymenoptera: Apoidea)
din România. A publicat singură sau în
colaborare, 20 lucrări științifice (în țară
și străinătate) și o carte științifică, apăru-
tă la Editura Altip, recunoscută CNCSIS.
A participat la 10 proiecte de cercetare
științifică, iar în perioada 2008-2009 a
fost director al Grantului CNCSIS tip PN
II-RU-TD nr. 107 cu tema „Studiul com-

parativ a două familii de Apoidea (Me-
gachilidae și Anthophoridae) în fauna
României: morfologie, sistematică și răs-
CEARA DE ALBINE
pândire”.
166
DANIELA FRUMUȘEANU
167
168
169
170

Ceara de Albine

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceara de Albine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

DANIELA FRUMUȘEANU CEARA DE ALBINE

DANIELA FRUMUȘEANU CEARA DE ALBINE

© Daniela Frumușeanu, Cristina Ban-Calefariu

Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României

I. Ban Calefariu, Cristina

dimensiuni materiale și spirituale

dimensiuni materiale și spirituale

Glosar al termenilor biologici / 59

Indexul denumirilor latine / 63

VI.3. Ceara de albine și tehnica batik / 89

VI.7. Ceruri utilizate în tehnica batik, menţiuni de ordin fizico-chimic / 117

Informaţii imagini cuprinse în text / 147

Credit material vizual / 151

dimensiuni materiale și spirituale

dimensiuni materiale și spirituale

mai anevoios. acesteia, fie prin acoperire cu colorant

perspectiva ideii de imprimare. uneia sau alteia dintre suprafeţele ţesă-

le doamne având la dispoziţie mult timp asiatic, numeroase cazuri intermediare.

dimensiuni materiale și spirituale

oase de grup, ca făclie (lumânare, de la te în alimentația, terapeutica și practica

dimensiuni materiale și spirituale

lor, asupra utilizării cerii de albine de

mult. Bibliografia referitoare la acest

arătat, ceva nou de făcut.

dimensiuni materiale și spirituale

dimensiuni materiale și spirituale

Mulţumesc studenţilor anului II Andreea.

Facultatea de Arte Decorative și Design, în cadrul Școlii Internaționale de Vară

la îmbogặțirea paletei decorative care Nu în ultimul rând, multumesc co-

CRISTINA BAN-CALEFARIU dimensiuni materiale și spirituale

I. 1. Evoluția apiculturii pe glob

dimensiuni materiale și spirituale

mellifera) este un desen de pe o piatră

servat albinele studiind modul lor de menţionează, printre altele, faptul că

pierea caselor. Primii stupi rudimentari În civilizaţia hindu, mierea şi cea-

dimensiuni materiale și spirituale

în cursul vieţii, atunci mierea din aceste

potriva duşmanilor sau hoţilor cu acelaşi

aparţinând civilizaţiei Efesului secolului

CRISTINA BAN-CALEFARIU dimensiuni materiale și spirituale

a primit denumirea de „ceară punică”. Date mai amănunţite privind bio-

curentă şi pentru diferite alte însemnări producătoare în stup.

dimensiuni materiale și spirituale

dimensiuni materiale și spirituale

nească, boieri şi mănăstiri), ca şi pe cel al roase scutiri asupra prisăcilor şi produ-

dimensiuni materiale și spirituale

Speciile și rasele de albine

dimensiuni materiale și spirituale

depozitarea rezervelor de miere, cât şi la au atins maximul de dezvoltare. Aceasta

comparaţie cu cele sudice au dimensiu- fost duse în America de Sud în 1956,

sunt mai irascibile. te. În următorii treizeci de ani albinele

CRISTINA BAN-CALEFARIU dimensiuni materiale și spirituale

Din viața albinelor

dimensiuni materiale și spirituale

zile cu „lapte”, produs al glandelor farin- Cuiburile albinelor sunt locurile

zi însă, larvele ce vor deveni lucrătoare serveşte la protejarea delicatelor etape

dimensiuni materiale și spirituale

în funcţie de particularităţile individuale lucrătoarelor, ele îndeplinesc funcţia de

Activitatea constructoare a lucră- toarele îndeplinind activitatea de con-

prismatice hexagonale, aşezate puţin timă activitate este îndeplinită de lucră-

dimensiuni materiale și spirituale

IV. 1. Tipuri de ceară

dimensiuni materiale și spirituale