Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul aplicării metodei
proiectelor la acest nivel. Metoda proiectelor – ca strategie de învăţare şi evaluare se concentrează pe
efortul deliberat de cercetare al copiilor, pe depistarea detaliilor şi înţelegerea subiectului în întreaga sa
amploare – constituie garanţia calităţii activităţii de învăţare, deoarece permite folosirea unei
multitudini de tehnici de structurare a predării şi poate fi utilizată la toate nivelurile de şcolarizare. În
centrul metodei proiectelor se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi implicate mai multe
discipline.
Predarea prin ,,metoda proiectelor” contribuie la învăţarea unui mod de ,,gândire
interdisciplinară” şi a unui mod de abordare unitar – modul integrat. Abordarea integrată este o
împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea
copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicare practică a celor învăţate. Metoda
proiectelor oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte în profunzime domenii noi, de a acumula
cunoştinţe în mod independent şi de a dezvolta competenţe, precum creativitatea, spiritul de iniţiativă,
capacitatea de a comunica şi de a lucra în echipă. Primii beneficiari ai abordării metodei integrate sunt
copiii deoarece, asa cum spune ,,crezul instruirii active”:
Ce aud – uit.
Ce văd şi aud – îmi amintesc puţin.
Ce văd, aud şi întreb sau discut cu cineva – încep să înţeleg.
Ce aud, văd, discut şi fac – îmi însuşesc şi deprind.
Ce predau altcuiva – învăţ.
Ceea ce pun în practică – mă transformă.
ARGUMENT
“Copilul, scria Călinescu, se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura
care îi satisface această pornire îl încântă; ca să fie opere de artă scrierile pentru copii şi tineret trebuie
să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi. A ieşi din lecturi cu stimă sporită pentru om, acesta e
secretul marilor literaturi pentru copii.”
Într-adevăr, copiii ascultă cu pasiune nu numai creaţiile literare dedicate lor, ci şi altele care,
prin valoarea lor artistică şi frumuseţea limbii interesează deopotrivă şi pe adulţi. Marea varietate a
creaţiilor artistice aparţinînd unor genuri şi specii literare diferite, care se integrează în sfera literaturii
pentru copii, evidenţiază receptivitatea copiilor faţă de frumos, cu condiţia ca acesta să fie accesibil.
Agresiunea audiovizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi nocive, lipsa
posibilităţilor de selecţie, care conduce la pervertirea conştiinţei multor copii, debusolarea în conduita
de cunoaştere, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a copiilor către un univers plăcut, atractiv,
relaxant, acela al literaturii pentru copii.
Cândva mirific, acest univers trebuie redescoperit (descoperit) de către şcolari, prin iniţierea şi
parcurgerea unor teme, interesante, bogate, în conţinut informaţional,cu valenţe formative şi capabile
să readucă în conştiinţa lor adevăratul sens al copilăriei.
Iată de ce consider că, nu întâmplător, literatura pentru copii, ca disciplină opţională vine în
întâmpinarea cerinţelor mai multor direcţii: interesul copiilor, dorinţa părinţilor şi nu în ultimul
rând, asigurarea viitorului societăţii cu o generaţie avansată din punct de vedere moral.
Rolul si importanţa povestirilor adultului în instruirea şi educarea copiilor sunt de mult
cunoscute. Incă din antichitate, Aristotel le recomanda ca mijloace însemnate şi potrivite primei
copilării, pentru că le plac şi nu obosesc copiii. Fröbel le foloseste pe scară largă în sistemul său de
educaţie preşcolară.
Prin conţinuturile lor, povestirile educatoarei furnizează copiilor cunoştinte privitoare la cele
mai variate aspecte de viaţă şi domenii de activitate, îi familiarizează cu natura înconjurătoare.
Prin varietatea, bogăţia şi noutatea ideilor pe care le cuprind, dar mai ales prin felul în care
scriitorul şi apoi povestitorul le prezintă şi reuşesc să-l emoţioneze şi să-l convingă pe ascultător,
povestirile contribuie la cunoaşterea mai adâncă a vieţii. Un rol deosebit de important îl au în
dezvoltarea vorbirii. Pe lângă faptul că oferă copilului posibilitatea de a învăţa să înţeleagă gândurile şi
sentimentele oamenilor, povestirile, prin folosirea cuvântului şi a imaginii artistice, îi familiarizeaza cu
structura limbii, cu bogaţia formelor gramaticale, cu frumuseţea şi expresivitatea limbii contribuind
astfel la dezvoltarea limbajului şi a gândirii lui.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
să cunoască noţiunea de carte de poveste
să observe cartea de poveşti
să denumească componentele ei : coperta, fila şi caracteristicile copertă groasă, filă subţire
să cunoască etapele prin care trece cartea de poveşti până ajunge să fie citită
să dorescă să se joace de-a poveştile
să descopere din lumea poveştilor trăsături pozitive şi negative ale personajelor, să le diferenţieze şi
să le facă asocieri cu lumea reală
să interpreteze rolul expresiv, nuanţat, în cadrul spectacolului, stimulând comunicarea
DESCRIEREA PROIECTULUI :
Grupul ţintă : grupa mare
Durata : o săptămână
Resurse umane : părinţi, copiii, educatoarele, tipograf, bibliotecar
Resurse materiale :
din grădiniţă : foi de desen, creioane colorate, lipici, carton, hârtie glasată, jocuri şi jucării, cărţi de
poveşti din biblioteca grupei, costume ale personajelor din poveşti, casetofon, casete, cd-uri
din familie : cărţi de poveşti, cărţi de colorat cu text, mape cu cărţi de poveşti, diafilme, aparat foto
INVENTARUL DE PROBLEME :
Ce ştiu copiii Ce doresc să afle
povestea creează plăcere şi bună cum se nasc poveştile
dispoziţie unde şi cum se tipăresc cărţile
cu toţii doresc să semene cu de unde cumpărăm o carte de poveşti
personajul pozitiv din poveste unde se păstrează cărţile
poveştile se tipăresc in cărţi, se imprimă pe discuri, casete
poveştile se pun pe roluri iar copiii interpretează personajele
preferate în spectacole de teatru (scenete)
poveştile sunt scrise pentru a fi ascultate şi povestite mai
departe.
In funcţie de întrebările copiilor am stabilit direcţiile de dezvoltare şi am întocmit harta
proiectului.
Am întocmit afişul către părinţi prin care solicitam sprijinul pentru procurarea materialelor de
care aveam nevoie pe parcursul derulării proiectului.
Dragi părinţi,
În săptămâna următoare vom desfăşura activităţi prin care învăţăm cât mai multe despre cartea
de poveşti. Suntem mici dar toare curioşi să aflăm cum se nasc poveştile şi dornici să cunoaştem
etapele prin care trece cartea de poveşti până ajunge să fie citită şi ascultată. De aceea, vă rugăm să
aduceţi la grădiniţă cărţi deosebite de poveşti, cărţi de colorat, pliante cu scene din poveste, mape cu
cărţi, casete cu poveşti, cd-uri cu poveşti, diafilme, poveşti dramatizate şi tot ce consideraţi că ne-ar
putea satisface curiozitatea.
Vă mulţumim!
Boboceii grupei mari
Totodată am întocmit scrisori de intenţie către tipografie, către librărie şi doamna bibliotecara
de la biblioteca din cartier – secţie a Bibliotecii judeţene ,,Alexandru şi Aristia Aman pentru a ne primi
în vizită şi a ne oferi informaţii interesante, necunoscute copiilor şi actori de la Teatrul ,,Martinel”,
teatru cu care suntem în parteneriat.
Momentele pregătitoare derulării proiectului fiind încheiate am trecut la întocmirea planificării
săptămânale şi la stabilirea metodelor şi a procedeelor care să-mi permită abordarea în manieră
integrată.
Metode: observaţia, conversaţia, explicaţia, povestirea, exerciţiul, jocul didactic, brainstorming-ul,
învăţarea prin descoperire, problematizarea;
Având ca activitate opţională ,,Literatură-dramatizare” am stabilit ca evaluarea proiectului să
aibă loc în prezenţa părinţilor, a cadrelor didactice şi a celorlalţi invitaţi, fiind materializată prin
dramatizare ,,Puf Alb şi Puf Gri’’.
Implicarea copiilor şi a părinţilor a fost deosebit de fructuoasă, toţi dându-şi seama de
beneficiile acestei colaborări. Voi reda câteva răspunsuri ale copiilor, foarte interesante, la diferitele
mele întrebări despre carte, notate în jurnalul grupei pe parcursul desfăşurării proiectului.
Cum ne dezvoltă cartea mintea şi sufletul?
Cititul se duce în mintea noastră , apoi în inimă.(C. B.)
Cartea este mai mult decât un membru al familiei, căci ne învaţă o mulţime de lucruri interesante (C.
B)
Dacă nu înveţi ai parte de cel mai îngrozitor lucru din lume.(S. S)
De carte nu te poţi despărţi niciodată pentru că este prea aproape de sufletul tău.(V. M.)
S-o considerăm un apropiat al inimii noastre.(A. B.)
Cartea este aşa de importantă încât aproape nu avem cuvinte (D. I.)
De ce este cartea ,,izvor de cunoaştere şi înţelepciune?”
Cartea ne dă informaţii, ne învaţă să fim mai buni.(S. S.)
Ne învaţă să ştim literele, multe lucruri. Să fii înţelept înseamnă să ştii multe lucruri. Cartea ne învaţă
să fim buni şi deştepţi. (A. R.)
Una din comorile inimii este dragostea de carte. Inima noastră să fie pentru carte o inimă mare. (C. B.)
Ce înseamnă ai carte, ai parte?
Înseamnă că ai parte de ceva foarte interesant pentru minte şi suflet. Prin carte găseşti răspunsuri
extraordinare la întrebări. (C. B.)
Ai parte de învăţătură.(A. R.)
Ai parte de lucruri bune, prin carte înveţi tot ce e bun învaţă. (A. M.)
Cartea este cea mai importantă pentru minte.(S. C.)
Concluzii:
Derularea proiectului ,,Cartea de poveşti’’, pe o perioadă de o săptămână, a avut ca punct de
plecare o bună documentare în ceea ce priveşte conţinutul, obiectivele, resursele umane şi materiale,
metodologia desfăşurată, interesul copiilor, colaborarea cu familia, colaborarea cu Biblioteca.
Proiectarea s-a făcut pas cu pas, în sistem cuprinzând activităţi gradate cu multiple conexiuni
interne şi pluridisciplinare.
Prin derularea proiectului am realizat :
- lărgirea sferei de reprezentare despre carte;
- educarea curiozităţii şi a spiritului de cercetare al copiilor ;
- îmbogăţirea şi activizarea vocabularului ;
- educarea unui comportament adecvat faţă de carte.
S-au constatat :
- interes deosebit din partea copiilor şi din partea părinţilor
- un dialog eficient copii – copii, copii – educatoare cu implicarea unor stări afective puternice
CARTEA MEA
NU UITA!
Educatoare, Director,
Data