CAPITOLUL 2

CONTROLUL FINANCIAR INTERN

2.1. Obiectivele controlului intern

Guvernanța corporatistă și conducerea executivă a entităților planifică, organizează,
coordonează și antrenează aplicarea măsurilor necesare pentru a se obține o asigurare
rezonabilă asupra faptului că riscurile la care entitatea este expusă sunt controlate și asupra
faptului că obiectivele stabilite vor fi atinse.

1. PLANIFICĂ 3. COORDONEAZĂ

Guvernanța corporatistă
Conducerea executiva

2. ORGANIZEAZĂ 4. ANTRENEAZĂ

Aplicarea măsurilor
necesare în vederea

• Asigurării că riscurile asumate de entitate sunt controlate

• Asigurării faptului că obiectivele vor fi atinse

 Caracter sistematic
 Caracter atotcuprinzător răspunde nevoilor de informare ale membrilor
Consiliului de Administrație și al Comitetului de Direcție,
precum și altor persoane care dețin funcții de conducere și
de execuție
OBIECTIVELE GENERALE:
1. Securitatea și conservarea potențialului productiv al entității, se referă în sens larg
la:
- Securitatea activelor contabile
- Securitatea și confidențialitatea informațiilor
- Securitatea socială a angajaților
- Protejarea imaginii întreprinderii etc.
Pentru ca această securizare să aibă loc într-un mod corespunzător, ea se bazează pe
normele și procedurile interne aprobate de conducere, care fac referire la:
 Inițierea și aprobarea tranzacțiilor și operațiuniilor
 Gestionarea și accesul la activele entității
 Protejarea și accesul la fișiere și înregistrări
 Inventarierea activelor și datoriilor

2. Calitatea informațiilor
Controlul intern este responsabil de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă asupra faptului
că totalitatea informațiilor puse la dispoziția ei reflectă imaginea fidelă, adică să se asigure că
acestea sunt culese și prelucrate în conformitate cu regulile și procedurile stabilite.
Cadrul general contabil, generat de IASC/IASB stabilește că pentru a fi utile în procesul
decizional, informațiile contabile trebuie să fie:
 Inteligibile (ușor de înțeles)
 Relevante, adaptate la nevoile utilizatorilor și furnizate la momentul oportun
 Credibile și verificabile
 Comparabile în timp și spațiu
 Avantajele obținute de utilizatori trebuie să fie superioare costului acestuia.
Criteriile după care controlul intern urmăește calitatea informațiilor contabile:
 Exhaustivitatea și integritatea înregistrărilor
 Realitatea înregistrărilor
 Exactitatea înregistrărilor

3. Respectarea directivelor
Controlul intern urmărește dacă persoanele aflate în funcțiile de conducere și toți angajații
entității desfășoară acțiuni, respectând reglementările legale, normele și procedurile interne,
a cauzelor contractuale, a regulilor etice și de comportament.
 4. Optimizarea alocării și utilizării resurselor
Control al performanțelor obținute sau al eficacității. Controlul performanței urmărește
realizarea obiectivelor manageriale la un nivel optim. Acesta se pronunță asupra:
- Economicității
- Eficacității
- Eficienței
- Oportunității
Economicitatea Eficacitatea Eficiența Oportunitatea

Minimizarea costului Gradul de îndeplinire Raportul dintre Efectuarea unei

resurselor alocate a obiectivelor rezultatul obținut și tranzacții sau operațiuni
unei activități, fără prevăzute la relația costul resurselor în momentul cel mai
compromiterea bunei dintre impactul dorit utilizate pentru propice și cu mijloacele
calități ale și impactul efectiv al obținerea acestui cele mai eficiente.
obiectivelor stabilite. unei activități, rezultat. Optim
Costul minim-cost de tranzacții sau analitic între
oportunitate . operațiuni. economicitate și
Analiza efectivității eficacitate. Raport
atingerii unui obiectiv output-input.
sau a unei decizii
manageriale și
stabilirea abaterilor
dintre efectul prevăzut
și cel real.

2.2. Principiile controlului intern

a. Un management conștient de necesitatea controlului intern.
b. Fiecare este responsabil pentru propriul său control intern.
c. Un mediu de control adecvat este necesar pentru a exista un control intern bun.
d. Relativitatea controlului intern oferă o asigurare rezonabilă, nu o soluție magică.
e. Definirea misiunii guvernează întregul, pentru că dacă nu cunosc misiunea cu precizie
nu pot delecta riscurile.
f. Nu facem control intern de dragul de a face control intern.
g. Coerența sistemului de control intern implică:
- Definirea misiunii
- Fixarea mijloacelor
- Stabilirea mijloacelor de realizare
- Resursele de informații
- Procedurile de control intern
h. Procedurile de control intern trebuie actualizate periodic.
i. Identificarea activităților de control necesare, pe baza analizei riscurilor, realizată de
fiecare responsabil.
 j. Auditul intern apreciază și evaluează calitatea controlului intern și permite
îmbunătățirea acestuia.

2.3. Controlul financiar propriu al societăților comerciale

Controlul financiar propriu se organizează și funcționează la:
- Ministere
- Departamente
- Alte organe centrale de stat
- Regii autonome
- Societăți comerciale
- Instituții bugetare
- Organe locale
Managerii unităților patrimoniale sunt obligați prin actele normative care reglementează
organizarea și funcționarea acestora, să ia toate măsurile necesare pentru administrarea cu
maximă eficiență a mijloacelor materiale și bănești și apărarea integrității proprietății publice
și private.
Rolul controlului intern propriu - considerente:
- Răspunderea pentru bunul mers al activității ca și pentru modul de utilizare și
integritatea patrimoniului revine administratorilor și personalului salariat al unităților
patrimoniale
- Eficacitatea controlului este cu atât mai mare cu cât este mai aproape de activitatea
social economică pe care o urmărește
Cele 4 forme ale controlului financiar propriu (intern):
- Controlul financiar preventiv – cu scopul de a opri de la efectuare operațiile economice
și financiare nelegale, nereale, neeconomicoase
- Controlul ierarhic operativ-curent – ca formă de control prin care fiecare persoană cu
funcție de conducere are obligația de a verifica permanent activitatea compartimentelor
sau persoanelor din subordine
- Controlul financiar de gestiune – pentru efectuarea controlului ulterior cu caracter
gestionar de fond asupra administrării mijloacelor materiale și bănești.

2.3.1. Controlul financiar preventiv

Acest tip de control asigură oprirea de la efectuare a tuturor operațiilor economice sau
financiare care nu sunt legale, reale sau economice, oportune și necesare cu scopul de a
preîntâmpina încălcarea dispozițiilor legale, imobilizarea fondurilor și păgubirea avutului
public și privat.
Caracteristicile controlului financiar preventiv:
- Are un caracter patrimonial – totalitatea operațiilor care generează sau sting drepturi
sau obligații patrimoniale ale unității față de alte unități sau persoane fizice
- Este un control profilactic, de prevenire – precedă efectuarea operațiilor economice și
financiare și oprește efectuarea operațiilor nelegale, nereale și neeconomicoase.
Preîntâmpină imobilizarea de fonduri și păgubirea avutului public și privat
- Control propriu al unităților patrimoniale – exercitarea lui constituie un atribut al
organelor financiar-contabile din interiorul acestora
- Control documentar – operațiile economice și financiare supuse controlului preventiv
se verifică pe baza documentelor în care sunt consumate
- Are un caracter total – în sensul cuprinderii în sfera sa de exercitare a tuturor
documentelor în care sunt cosemnate operațiuni din care se nasc sau prin care se sting
drepturi și obligații patrimoniale
- Control al formei de prezentare

A. Obiectivele controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv urmărește să prevină încălcarea dispozițiilor legale aflate în
vigoare și producerea de pagube și se exercită asupra documentelor în care se consemnează
operațiile ce se referă la drepturile și obligațiile patrimoniale ale unității, în faza de angajare și
plată, în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.
Operațiuni care se supun controlului financiar preventiv:
o Încheierea contractelor cu partenerii interni și externi
o Încasările și plățile în lei și în valută de orice natură, efectuate în numerar și prin
operațiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice
o Trecerea pe cheltuieli a unor sume care duc la diminuarea profitului sau reducerea
capitalului social
o Gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor unităților sau subunităților
o Predarea gestiunii în locație gestionară
o Evaluarea mijloacelor fixe propuse spre vânzare
o Vânzarea prin licitație a activelor
o Vânzările cu plata prin virament
o Solicitările de credite pentru finanțarea activității curente sau pentru investiții

B. Organizarea controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv se organizează de directorii generali ai regiilor autonome și
societăților comerciale prin compartimentul financiar-contabil.
 În structura organizatorică pentru conducerea unităților patrimoniale, controlul financiar
preventiv este plasat la nivelul comitetului de direcție prin șeful compartimentului financiar-
contabil, respectiv contabilul șef.
În structura funcțională a unității, activitatea de control financiar preventiv se găsește
localizată la nivelul funcțiunii financiar-contabile, fiind repartizată în funcție de necesități,
volumul operațiunilor supuse controlului și alte elemente din sferele financiar și contabil.
Conform normelor unitare de structură în organizarea structurală a organizației, controlul
financiar preventiv se regăsește la nivelul compartimentului financiar contabil sau la unul din
compartimentele structurale ale acestuia. Acestea întocmesc documente pentru operațiile ce se
supun controlului financiar preventiv.
La marile unități, controlul financiar preventiv se poate organiza cu activitate complexă sub
forma unor compartimente specializate.
În funcție de volum, complexitate și diversitate pe care îl au operațiile, de gradul de
întocmire și prelucrare automatizată a documentelor, de amplasarea teritorială a
compartimentelor financiar-contabile, managerii au dreptul să delege exercitarea controlului
financiar preventiv și altor persoane care au atribuții financiar-contabile în interiorul
companiei, fiind astfel împuternicite să deruleze această sarcină.
Condiții pentru persoanele delegate:
o Să aibă pregătire profesională corespunzătoare și experiență în activitatea financiar-
contabilă
o Să corespundă din punct de vedere profesional al cinstei și corectitudinii
o Să nu participe, prin natura muncii lor la actul sau operația supusă controlului financiar
preventiv sau la înregistrarea acestuia în contabilitate
o Să nu fi fost condamnate chiar dacă au fost grațiate
Acțiunea de organizare a controlului financiar preventiv, presupune soluționarea
problemelor precum:
a) Stabilirea fluxului informațional al documentelor supuse controlului financiar preventiv
cu scopul de a fi asigurată operativitatea și calitatea controlului, evidențierea actelor
justificative însoțitoare ce stau la baza anumitor indicatori
b) Asigurarea legislației și instruirea personalului
c) Organizarea analizei activității de control financiar preventiv – instrument al
managementului pe linia administrării valorilor materiale și bănești, identificării și
mobilizării rezervelor, prevenirii pagubelor și tragerii la răspundere a celor vinovați
pentru încălcarea dispozițiilor legale.

C. Exercitarea controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv se desfășoară pe baza normelor metodologice elaborate de
Ministerul Finanțelor Publice, cuprinzând operațiile și documentele care se supun controlului,
precum și atribuțiile care revin conducătorilor compartimentelor de specialitate în care au loc
operațiile și celor împuterniciți să execute acest control.
i) Metodologia acordării vizei de control financiar preventiv
Controlul financiar preventiv asupra documentelor care au ca obiect operațiunile din care
rezultă sau derivă drepturi și obligațiuni patrimoniale, precum și cele cu privire la
stingerea/lichidarea anumitor drepturi sau obligațiuni se desfășoară în două etape:
1. Atestarea sau certificarea șefului din compartimentul de specialitate în care are loc
operațiunea, prin semnarea documentului asumându-și răspunderea asupra realității,
legalității, necesității, oportunității și economicității.
2. Viza de control financiar preventiv oferită de către șeful de departament sau cei
împuterniciți.
La fiecare operațiune supusă controlului financiar preventiv se face o verificare și o analiză
completă pentru constatarea respectării cumulative a următoarelor 5 condiții:

1. LEGALITATE

5.
2. NECESITATE
ECONOMICITATE

3.
4. REALITATE
OPORTUNITATE

ii) Metodologia soluționării refuzului vizei de control financiar preventiv

Conducătorul compartimentului financiar-contabil precum și celelalte persoane
împuternicite au obligația să nu vizeze pentru controlul financiar preventiv documentele care
conțin operațiuni care nu întrunesc cumulativ condițiile care constituie obiective ale
controlului.
Refuzul vizei se motivează, iar documentul nu se semnează de cel împuternicit cu
exercitarea controlului.
 În urma analizei documentului și a referatului de motivare a refuzului vizei de control
financiar preventiv, managerul unității poate să:
o Confirme refuzul vizei de control financiar preventiv, situație în care operațiunea nu va
avea loc
o Sa dispună în scris, pe proprie răspundere efectuarea operațiunii

2.3.2.Controlul ierarhic operativ-curent

Controlul propriu al unităților patrimoniale se realizează și sub forma controlul ierarhic la
fiecare nivel de organizare și conducere a activității, formă de control instituționalizată sub
denumirea de control ierarhic operativ-curent.
Control exercitat în cadrul atribuțiilor curente de serviciu, controlul ierarhic operativ-curent
urmărește folosirea judicioasă a timpului de lucru, îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor
curente, descoperirea și mobilizarea rezervelor interne, organizarea rațională a proceselor
economice și desfășurarea acestora în concordanță cu principiile adecvate unei creșteri
economice evidente.
Această formă de control asigură apropierea activității de control de locul unde se
administrează patrimoniul.
Caracteristicile principale ale controlului ierarhic operativ-curent:
 Caracter ierarhic – rezultat din atributul funcțiilor managerilor de la diferite nivele
organizatorice. Managerul urmărește în mod permanent dacă organele de execuție își
îndeplinesc sarcinile de serviciu
 Caracter operativ – controlul în timpul derulării normale a activității, a proceselor
economice și financiare. Pentru a fi operativ, controlul trebuie să urmeze operațiile de
aproape, astfel încât abaterile constatate pot fi remediate imediat, iar unde este posibil,
controlul să fie simultan cu desfășurarea operațiunilor
 Caracter curent – este exercitat în mod continuu și sistematic, caracter care îi conferă
acestei forme de control un grad sporit de eficacitate în practica conducerii activității
 Caracter de îndrumare – managementul oferă organelor de execuție asistență de
specialitate cu vedere asupra îndeplinirii obiectivelor prestabilite și pentru a se evita
abaterile.
Sarcinile controlului ierarhic operativ-curent:
 Asigurarea aplicării și respectării legilor, actelor normative care reglementează
activitatea fiecărui domeniu
 Gestionarea în mod eficient a mijloacelor materiale și bănești
 Introducerea unei ordini și discipline riguroase în administrarea și gestionarea bunurilor
materiale și bănești
 Ordine și disciplină riguroasă în administrarea și gestionarea bunurilor și banilor statului
sau acționarilor
 Apărarea patrimoniului societății
  Identificarea și mobilizarea rezervelor interne
 Prevenirea, descoperirea și recuperarea operativă a pagubelor materiale
 Educarea angajaților pentru a îndeplinii corect și optim sarcinile de lucru

2.3.3.Controlul financiar de gestiune

Manifestarea și exercitarea atribuției de control a managementului în toate fazele activității
social economice.
Controlul ulterior, de gestiune, joacă un rol important, fiind singurul în măsură de a compara
rezultatele obținute cu previziunile actelor normative în vigoare, de a stabili abaterile, de a
identifica și localiza cauzele lor, dar si pentru a propune măsuri cu privire la remedierea și
prevenirea fenomenelor negative, pentru sancționarea persoanelor vinovate în situațiile
negative constatate.
Sarcinile controlului de gestiune
- Asigurarea integrității proprietății publice și private și utilizării eficiente a mijloacelor
materiale și bănești
- Asigurarea respectării prevederilor legale ce reglementează încadrarea și retribuirea
personalului muncitor, precum și acordarea drepturilor bănești cuvenite
- Urmărirea modului în care se respectă disciplina financiară în efectuarea tuturor
încasărilor/plăților, în lei sau valută, din fondurile unităților patrimoniale în contul altor
unități/persoane fizice
- Asigurarea respectării prevederilor actelor normative cu privire la modul de întocmire
și circulare a documentelor primare, organizarea și conducerea contabilității și a
evidenței tehnic-operative, precum și realitatea datelor
- Verificarea organizării, funcționării și exercitării controlului financiar preventiv, tehnic-
operativ

A. Obiectivele controlului financiar de gestiune

Controlul financiar de gestiune asigură verificarea sub toate aspectele a procesului
gospodăririi valorilor materiale și bănești, precum și urmărirea modului în care se aplică
prevederile legale privind integritatea proprietății publice și private.
Controlul financiar de gestiune – obiective generale:
I. Existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor şi valorilor de orice
fel deţinute cu orice titlu.
a) Respectarea legalității cu privire la evidența existența, păstrarea și folosirea
patrimoniului
1. Controlul existenței faptice a mijloacelor materiale – stabilite prin numărare, cântărire,
măsurare, precum și după documentele însoțitoare la achiziție – facturi, specificații și
alte documente asemănătoare.
2. Respectarea normelor cu referire la delimitarea materialelor, în funcție de situația
existentă – materiale nerecepționate, refuzate la recepție, aflate în custodie, etc
3. Existența faptică a numerarului și a celorlalte valori aflate în casă și confruntarea
acestora cu datele evidenței tehnic-operative și contabilitate
4. Existența faptică a numerarului încredințat mandatarilor pentru plăți și achizitorilor
5. Concordanța documente încasări și plăți de numerar cu datele din registrul de casă și
contabilitate, confruntarea cu evidențele băncilor
6. Exactitatea calculelor și a raportărilor referitoare la încasări și plăți
7. Existența altor valori materiale și confruntarea stocurilor faptice cu datele din evidența
tehnic-operativă și contabilitate
8. Controlul legalității, realitatea operațiunilor de intrare și modul de justificare pentru
cecuri, timbre și mărci poștale, bilete speciale, tichete de masă, bilete și abonamente
pentru mijloace de transport în comun
9. Legalitatea, realitatea și reflectarea în evidențe a modificărilor de patrimoniu prin
investiții, donații și achiziții de produse, transformări
10.Respectarea normelor legale referitoare la încheierea contractelor comerciale
11.Aplicarea prevederilor legale referitoare la recepția, auto recepția, expediția și
transportul mijloacelor fixe
12.Respectarea normelor legale pentru depozitarea și gestionarea mijloacelor materiale

b) Controlul respectării prevederilor legale referitoare la constituirea și componența

comisiilor de inventariere și efectuarea operațiunilor de inventariere
1. Inventarierea periodică a întregului patrimoniu
2. Inventarierea patrimoniului sau a unor elemente patrimoniale ori de câte ori:
i) Intervine o predare-primire de gestiune
ii) Sunt indicii că există lipsuri sau plusuri de gestiune care nu pot fi stabilite
cert decât prin inventariere
iii) S-au produ modificări de prețuri
iv) Gestiunile în cauză se consemnează, se scindează sau se desființează
v) S-au produs calamități naturale sau cazuri fortuite, precum și a celorlalte
dispoziții legale privind inventarierea patrimoniului
3. Stabilirea rezultatelor inventarierii și înregistrarea acestora în contabilitate potrivit
normelor legale în vigoare
4. Realitatea inventarierilor fapt centralizate de către comisii cu ocazia inventarierii
periodice a întregului patrimoniu, predării-primirii de gestiuni, reducerilor de prețuri,
precum și a bunurilor aparținând altor unități aflate în custodie
5. Legalitatea măsurilor luate pentru recuperare minusurilor și a pierderilor reprezentând
bunuri deteriorate, degradate, dezasortate cu termenele de garanție depășite, demodate,
precum și înregistrarea plusurilor
 c) Controlul organizării corespunzătoare a pazei bunurilor cu angajații proprii sau
cu entități specializate
1. Asigurarea securității gestiunilor de valori materiale prin spații special amenajate,
prevăzute cu drugi sau gratii și lacăte sau încuietori la ferestre și uși astfel să împiedice
furturile
2. Organizarea și executarea controlului asupra ieșirii mijloacelor de transport, a
angajaților și a altor persoane
3. Asigurarea securității numerarului prin păstrarea în case de bani în încăperi separate,
prin transporturi la și de la bancă sau la punctele de efectuare a plăților în condiții care
să prevină sustragerile, pierderile
4. Control periodic al casieriei de către contabilul șef sau delegatul său
5. Controlul curent exercitat de serviciul de resort asupra activității gestionarilor de
mijloace materiale
6. Verificarea modului în care se fac înregistrările în evidențele gestiunilor de mijloace
materiale
7. Calcularea, solicitarea și încasarea penalizărilor în cazul nerespectării cauzelor
contractuale
8. Recuperarea pagubelor
9. Stabilirea funcțiilor prin a care angajatul dobândește calitatea de gestionar
10.Stabilirea garanțiilor, constituirea și ridicarea lor
11.Stabilirea răspunderii gestionarilor și restul angajaților

II. Utilizarea valorilor materiale de orice fel, declasarea valorilor materiale, legalitatea şi
realitatea operațiunilor de ieșire - eliberări pentru consum, transferuri, prelucrări la terţi
din evidenţa tehnic-operativă şi contabilă.

1. Respectarea normelor legale în ceea ce privește eliberarea valorilor materiale din

gestiune
2. Darea în consum a mijloacelor materiale în concordanță cu normele de consum,
întreținere și reparații
3. Respectarea destinației pentru care au fost procurate mijloacele materiale
4. Modul în care au fost făcute scăderile din gestiune a perisabilităților
5. Reflectarea în evidență a deșeurilor, rebuturilor, remanierilor etc precum și măsurile
luate pentru prevenire
6. Legalitatea și realitatea operațiunilor de casare, declasare, scoatere din funcțiune,
transferare a valorilor materiale și valorificarea bunurilor recuperate
7. Evidența separată a cantităților de carburanți, lubrifianți lichizi și bcf-uri pe sortimente
de produse, feluri de bonuri și conducători auto, identificarea consumurilor de
carburanți, lubrefianți, piese de schimb, anvelope în raport cu normativele
8. Întocmirea listelor de alimente în raport de efective, meniuri și alocație legală
III. Efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăților, în lei şi în valută, de orice
natură, încadrarea personalului şi acordarea drepturilor băneşti ce i se cuvin.

1. Legalitatea promovărilor în funcţii tehnice de execuţie sau de specialitate.

2. Modul cum este stabilit salariul de bază în raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor,
precum şi nivelul de pregătire necesar funcţiei ocupate - diferențierea pe funcții în cadrul
fiecărei funcții pe grade profesionale.
3. Modul în care sunt stabilite sporurile la salariul de bază:
- sporuri pentru vechime în muncă;
- sporuri pentru condiţii speciale de muncă.
4. Legalitatea cu realitatea plăţilor pentru program prelungit de lucru, ore suplimentare, ore de
noapte etc.
5. Concordanţa sumelor trecute în statele de salarii cu deciziile de încadrare.
6. Legalitatea şi realitatea plăţilor reprezentând ajutorul în cadrul asigurărilor sociale.
7. Legalitatea drepturilor personalului pe perioada delegării, detaşării sau trecerii temporare
într-o altă muncă.
8. Legalitatea plăţilor pentru cei trimişi la specializare în străinătate.
9. Legalitatea şi realitatea plăţilor pentru drepturile de concediu de odihnă.
10. Aplicarea dispoziţiilor legale cu privire la calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe
salarii, a contribuţiei la asigurările sociale, de sănătate, pentru ajutor de şomaj, a popririlor, a
ratelor pentru mărfuri procurate pe credit, despăgubirilor, chiriilor, pensiilor alimentare.
11. Exactitatea calculelor şi a rapoartelor din documentele pe baza cărora se stabilesc, ridică,
eliberează sau plătesc salarii şi alte drepturi de personal.

IV. Întocmirea şi circulaţia documentelor primare, documentelor tehnicoperative

şi contabile.

1. Primirea, eliberarea şi utilizarea mijloacelor materiale numai pe bază de documente

justificative, legal întocmite.
2. Completarea documentelor primare potrivit indicatorilor formularului respectiv şi a
normelor în vigoare, semnarea acestora de cei în drept şi predarea lor la termen persoanelor
îndreptăţite.
3. Conducerea corectă a evidenţei tehnic-operative la locurile de depozitare şi pe naturi de
mijloace materiale.
4. Conducerea clară şi exactă a evidenţei contabile care să asigure atât reflectarea în expresie
bănească a patrimoniului prin înregistrarea exactă şi la timp a tuturor operaţiunilor
economice şi financiare, cât şi la timp a tuturor operaţiunilor economice şi financiare, cât şi
exercitarea controlului permanent al existenţei şi mişcării valorilor patrimoniale. Pentru
evidenţa contabilă analitică a gestiunilor, concordanţa datelor din evidenţa tehnic-operativă
cu datele evidenţei analitice şi sintetice, ca şi realitatea datelor înscrise în acestea pentru
gestiunile de valori materiale, mijloace fixe şi obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
durată.
5. Procurarea formularelor cu regim special, recepţionarea şi încredinţarea
lor spre păstrare unor angajați special desemnaţi; evidenţa corectă a formularelor cu
regim special; justificarea formularelor cu regim special; evidenţa formularelor
restituite, greșit tipărite sau eronat completate.
IV. Întocmirea şi circulaţia documentelor primare, documentelor tehnicoperative şi
contabile.

1. Primirea, eliberarea şi utilizarea mijloacelor materiale numai pe bază de documente

justificative, legal întocmite.
2. Completarea documentelor primare potrivit indicatorilor formularului respectiv şi a
normelor în vigoare, semnarea acestora de cei în drept şi predarea lor la termen persoanelor
îndreptăţite.
3. Conducerea corectă a evidenţei tehnic-operative la locurile de depozitare şi pe naturi de
mijloace materiale.
4. Conducerea clară şi exactă a evidenţei contabile care să asigure atât reflectarea în expresie
bănească a patrimoniului prin înregistrarea exactă şi la timp a tuturor operaţiunilor economice
şi financiare, cât şi la timp a tuturor operaţiunilor economice şi financiare, cât şi exercitarea
controlului permanent al existenţei şi mişcării valorilor patrimoniale.
Pentru evidenţa contabilă analitică a gestiunilor, concordanţa datelor din evidenţa tehnic-
operativă cu datele evidenţei analitice şi sintetice, ca şi realitatea datelor înscrise în acestea
pentru gestiunile de valori materiale, mijloace fixe şi obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată.
5. Procurarea formularelor cu regim special, recepţionarea şi încredinţarea lor spre păstrare
unor angajaţi special desemnaţi; evidenţa corectă a formularelor cu regim special; justificarea
formularelor cu regim special; evidenţa formularelor restituite, greşit tipărite sau eronat
completate.

B. Organizarea și exercitarea controlului financiar de gestiune

 Controlul financiar de gestiune se organizează pentru controlul gestiunilor proprii, la

companii naționale, regii autonome, societăți comerciale, în conformitate cu prevederile
LEGII 30/1991 cu privire la organizarea si funcționarea controlului financiar
 Acesta funcționează în departament distinct, în subordinea directă a directorului general