CAPITOLUL 2

Demersul previzional și sistemul bugetar

Funcțiile managementului POTENȚIALUL

Puncte forte Puncte slabe FIRMEI
 Planificare
 Organizare/coordonare
 Antrenare/motivare Oportunități Amenințări ANALIZA
 Control/evaluare MEDIULUI

2.1. PLANIFICAREA
• Determinarea și alocarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor fixate
Diagnosticul intern – identifică și evaluează punctele forte și punctele slabe ale organizației
Diagnosticul extern – evaluează oportunitățile și amenințările care reprezintă mediul pentru
viitorul organizației
Factorii de competitivitate
• Factorii cheie de succes – poziționarea în piață prin preț, competențe tehnologice,
calitatea produselor, calitatea distribuției, respectarea termenelor de livrare
• Factorii cheie de risc – partea din piață deținută de concurență și acțiunile pe care
aceasta o poate întreprinde, apariția produselor substitut, etc.
Procesul de planificare
• Plan strategic
• Plan operațional
• Plan de acțiune + ansamblul de bugete

Alegeri
strategice

Planuri strategice
Planuri
opeaționale
Planuri de
acțiune

BUGETE
PLANUL STRATEGIC
- Cuprinde următoarele puncte cheie:
• Piețe/produse/tehnologii
• Obiective generale
• Mijloace pentru a le alege

PLANUL OPERAȚIONAL
- Modalitățile practice de punere în funcțiune
- Divizat în:
• Plan de investiții
• Plan de finanțare
• Plan de resurse umane
• Documente de sinteză

2.2. DEFINIREA ȘI ROLUL BUGETELOR

BUGETUL – plan detaliat, exprimat în termeni cantitativi și financiari, care specifică modul
în care resursele financiare vor fi achiziționate și utilizate într-o anumită perioadă.
Bugetul trebuie să permită:
 Coordonarea și comunicarea acțiunilor
 Identificarea problemelor în timp util
 Delegarea și motivarea
Rolurile bugetului
Instrument de coordonare Instrument esențial de Instrument de delegare și
și comunicare gestiune previzională motivare
Proces bugetar bine condus. Permite repararea din timp a Contract între un responsabil
Asigură faptul că anumite dificultăților, să aleagă și ierarhia în care se
funcțiuni au intenția de a programele de activitate încadrează, fiind incluse
acționa în armonie, în pornind de la explorarea obligațiile cu privire la
sinergie, urmărirea bugetară variantelor posibile și să mijloacele și rezultatele ce
permițând refacerea identifice marjele de vor interveni în măsurarea
disfuncțiunilor eventuale. manevră disponibile, precum performanței.
și zonele majore de
incertitudine
Principii
1. Principiul totalității sistemului bugetar
- Acoperă toate activitățile întreprinderii
- Precizarea segmentelor organizaționale

2. Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate

- Separarea elementelor care depind de responsabil de cele asupra cărora acesta nu
are niciun mijloc de acțiune

3. Principiul solidarității între segmentele organizaționale

- Identificarea clară a responsabilităților pentru a nu afecta spiritul de echipă și
solidaritatea interdepartamentală necesară

4. Principiul convergenței cu politica generală a întreprinderii

- Sistemele bugetare trebuie să se înscrie în cadrul de politici bugetare
- Mijloc de punere în operă și mijloc de control al planurilor

5. Principiul concordanței cu politica de personal

- Sistemul bugetar este eficace dacă îi este asociat un sistem de animare compatibil
cu logica bugetară
- Definirea unei metode de conducere ce determină ansamblul personalului

6. Principiul actualizării previziunilor

2.3. CENTRELE DE RESPONSABILITATE

• Subunitate a organizației al cărei manager este responsabil pentru rezultatele
activităților centrului respectiv

Tipuri de centre de responsabilitate

a) Centre de cost
- Antrenează doar costuri pentru care este posibilă măsurarea eficienței (ex.
producția)
- Responsabilii nu decid nivelul vânzărilor, profitului sau investițiilor
- Urmăresc obținerea unor bunuri/servicii la costuri minime și la calitatea dorită
 b) Centre de cheltuieli discreționare
- Se regăsesc la nivelul serviciilor funcționale (ex. administrație)
- Eficiența si eficacitatea acestor centre sunt dificil de apreciat
- Presupun activități neomogene, nerepetative, dificil de cuantificat
- Costurile sunt la discreția responsabilului, în limitele bugetului aprobat

c) Centre de venituri
- Au ca obiectiv creșterea cifrei de afaceri
- Responsabilii pot controla sau nu prețurile de vânzare
- Nivelul costurilor de distribuție se stabilește prin buget
- Stabilirea categoriei de clienți, tipurilor de produse, zonele geografice

d) Centre de profit
- Responsabilii controlează atât nivelul veniturilor, cât și nivelul costurilor
veniturilor respective
- Performanța se apreciază în funcție de rezultat sau în funcție de marjă, în funcție
de nivelul costurilor

e) Centre de investiții
- Răspunderea și controlul se extinde asupra investițiilor
- Responsabilii dispun de autonomie
- Urmăresc utilizarea eficientă a investițiilor
- Indicatori de măsurare: rata de rentabilitate, valoarea actuală netă, durata de
recuperare a investiției, nivelul cash-flow-ului

2.4. CICLUL BUGETAR

Determinarea
Contrucția
obiectivelor Studii Elaborarea Previziuni
proiectelor de Alegerea unuia
pentru premergătoare detaliata definitive
bugete
următorul an
1. Bugetul comercial
- Punctul de plecare în orice demers bugetar
- Condiționează celelalte bugete

a) Previziunea vânzărilor
 Ce produse vom vinde?
 Cere sunt piețele pe care vom vinde?
 Ce cantități vom vinde?
 La ce preț?
 Acordăm reduceri comerciale?

b) Previziunea cheltuielilor de distribuție

 Cheltuieli de marketing
 Cheltuieli privind vânzările
 Cheltuieli privind logistica vânzărilor
 Cheltuieli de administrație cu vânzările
 Cheltuieli cu servicii post-vânzare

c) Pregătirea bugetului comercial

 Obiective
 Resurse

2. Bugetul de producție
a) Previziuni Cantitative
1. Cantitatea de fabricat(intrări) = cantitatea de vândut(ieșiri)+Stoc final-Stoc inițial
2. Necesarul de material = cantitate de fabricat * norma de consum
3. Timpi de manoperă = cantitatea de fabricat * norma de timp (timp unitar)
4. Timpi de funcționare utilaje = cantitate de fabricat * timp de fabricat o unitate
5. Stocuri finale = planul pentru anul N+1
6. Diferența dintre factorii de timp și cantitatea încorporată

b) Pregătirea Bugetului

• obiective: volum de producție, volum de activitate;

• resurse: costuri directe (norme de consum) și costuri indirecte (variabile și fixe).
 3. Bugetul aprovizionărilor

a) Previziunea aprovizionărilor
 Categorii de costuri: costul de achiziție și costul de gestionare a stocului
(obținerea comenzilor, existența stocurilor, insuficiența stocurilor)
b) Pregătirea Bugetului
 obiective: calitate, cantitate, moment, cost
 resurse: ch. aferente funcției de aprovizionare și de stocare

COSTUL STOCULUI
 costul de achiziție a stocului
 costul de gestionare a stocului:
- costul de obținere a comenzilor
- costul de posesie a stocului
- costul de penurie a stocului

4. Bugetul cheltuielilor generale

 Ch. dificil de controlat
 Activități neomogene și nerepetitive

DOCUMENTE DE SINTEZĂ PREVIZIONALE

1. Bugetul de trezorerie
- Prezintă angajamentele în funcție de termenele de decontare
- Permite transformarea veniturilor în încasări și plăți
TABLOUL ÎNCASĂRILOR - creanțele ajunse la scadență
TABLOUL PLĂȚILOR – datoriile ajunse la scadență
BUGETUL DE TREZORERIE – centralizează lunar încasările și plățile
- Disponibilul la finalul perioadei

2. Contul de rezultat previzional

• Cifra de afaceri – Costul q vândute = Marja brută
• Marja brută – Cost. Din afara prof = Rezultat
 3. Bilanț previzional
• Redă consecințele acțiunilor vizate pentru anul următor
• Aprecierea poziției și structurii financiare a firmei
• Informațiile din bilanțul anului precedent, bilanțul funcț. Și bilanțul trezoreriei

Bugete Flexibile
 Permit asigurarea mai multor scenarii posibile
 Legătura între nivelul de activitate și mărimea consumului de resurse implicate
 Măsurarea randamentului și eficacității centrului