MANAGEMENTUL

DE CAZ

ÎN ASISTEN ȚA SOCIAL Ă
A GRUPURILOR
VULNERABILE

Ghid practic pentru intervenția în rețea

2015
Aceast ghid practic de aplicare a metodologie de management de caz în rețeaua formată din
diferite ONG-uri și instituții implicate în furnizarea de servicii sociale și de bază pentru persoane
aflate în dificultate, este rezultatul activității din perioada martie – septembrie 2015 a Grupului de
lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile
din Satu Mare compus din 26 de ONG-uri și instituții.
Realizarea ghidului s-a făcut în cadrul proiectului cu titlul “Parteneriat inter-sectorial – baza
serviciilor sociale de calitate”, RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea în
parteneriat cu Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare, Poliţia Locală a municipiului Satu
Mare şi Direcţia de Evidenţă a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare.
Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în
România(www.fondong.fdsc.ro).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 –
2014.

Coordonatori :
Bala Cristina – asistent social principal, director al Asociației Stea
Iacob Camelia – asistent social principal, coordonator al Centrului de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Satu Mare
Văsuț Doina – asistent social principal, director al Serviciul Public de Asistență Socială Satu
Mare

Publicație realizată de Asociația Stea

www.asociatiastea.ro

Octombrie 2015, Satu Mare

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

2
MULȚUMIRI
Mulțumim următoarelor instituţii publice şi organizații nonguvernamentale sătmărene
pentru implicarea directă în activitatea de elaborare a metodologiei de management de caz în
rețea în cadrul reuniunilor Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea
excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare și testarea acestia prin lansarea
procesului de management de caz comun / integrat în practica asistenței sociale la nivelul
municipiului Satu Mare:
Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare
Asociaţia Freres Europa
Asociația Stea
Biroul Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Satu Mare
Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog Satu Mare
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, structura teritorială Satu Mare
Direcția de Evidență a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare
Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare
Fundatia FARA Romania Filiala Foyer Satu Mare
Fundația Hans Lindner
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Satu Mare
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare
Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare
Organizaţia CARITAS a Diecezei Satu Mare
Penitenciarul Satu Mare
Poliţia Locală Satu Mare
Serviciul de Probaţiune Satu Mare
Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare

Construirea acestei metodologii ne-a oferit privilegiul de a coordona un demers complex

care aduce la masa de lucru comună, instituții și organizații neguvernamentale locale și
județene. Le mulțumim acestora pentru interesul, deschiderea și deplina cooperare în realizarea
acestei metodologii și ne punem speranța în continuarea implementării asteia pentru a putea
cuprinde treptat un număr cât mai mare de beneficiari, a căror șanse de incluziune socială să fie
sporite prin eforturile comune ale partenerilor implicați.

Echipa Asociației Stea

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

3
CUPRINS

CONTEXT..................................................................................................................................................5

INTRODUCERE..........................................................................................................................................8

ORIGINEA CONCEPTULUI.........................................................................................................................9

DEFINIȚII................................................................................................................................................10

SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ.....................................................................................................11

PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ....................................................................11

STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ...........................................................................................12

ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ..............................................................................13

FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ...................................................................................................14

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ..................................................................................................14

ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ.....................................................................................................15

ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ..................................................................................................................19

MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI................................................................................................20

RESPONSABILUL DE CAZ.........................................................................................................................22

METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN..............................................................................23

COMUNICARE ȚI MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI..................................................................................25

INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE........................................................................................27

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................39

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

4
CONTEXT
“Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.
Mahatma Gandhi

Acest ghid metodologic este rezultatul a zeci de ore de muncă a grupului de lucru
compus din specialiști din domeniul social cu o vastă experiență de intervenție cu persoanele
vulnerabile.

Necesitatea elaborării unei metodologii de management de caz unitar / integrat, a pornit

de la analiza stării de fapt a domeniul social din Satu Mare și a nevoilor evidențiate prin
cercetarea socială „Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile
din Satu Mare” realizată cu implicarea Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și
combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare –GIPEX și publicată de
Asociația Stea în 2015.

Câteva din cele mai alarmante aspecte evidențiate sunt :

1. Probleme grave de integrare școlară a copiilor : fără educație, aceștia riscă să

repete modelul de viață în condiții de subzistență al părinților lor, adâncindu-se și
mai mult în sărăcie
 52,27% dintre copii nu merg la grădiniţă
 28,65% dintre copii nu sunt înscrişi la şcoala primară
 53,19 % dintre adoleşcenţi (14 – 18 ani) nu sunt înscrişi la şcoală
 Dintre copii înscrişi la şcoală : 10% nu merg deloc, iar 9 % nu merg în fiecare zi

2. Adulți cu oportunități minime de integrare profesională:

 64,8% din totalul repondenţilor au un nivel scăzut de şcolarizare (au terminat cel
mult 8 clase și majoritatea sunt analfabeți)
 70% dintre adulţi nu au calificare profesională
 doar 1 din 5 persoane lucrează
 19,8% dintre cei care ar putea munci nu au lucrat niciodată

3. Copii exploatați pentru traiul de zi cu zi al familiei, a căror viitor este compromis:

 Vârsta medie de la care au început să cerşească cei care practică cerșetoria
este : 10 ani
 Vârsta medie la care au început să practice prostituția persoanele care recunosc
că au această ocupație este de 14 ani.

4. Sărăcie care se perpetuează și se agravează:

 13% dintre respondenți au fost nevoiţi să mănânce din gunoi
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

5
  în 30% din familii cel puţin o persoană s-a culcat nemâncată din lipsa resurselor
pentru hrană
 38% nu şi-au încălzit locuinţa din lipsă de resurse
 44% nu au venituri suficiente nici pentru strictul necesar
 22% locuiesc în condiţii de extremă precaritate
 42% nu şi-au putut cumpăra medicamente pentru ca nu au avut bani
 38% nu au apelat la medic chiar dacă ar fi avut nevoie
 30,38 % nu au asigurare medicală
 10,43% nu sunt înscrişi la medic de famile

5. Violența în familie :
 14% dintre copii recunosc că sunt bătuți în familie aproape în fiecare zi
 11% dintre femei recunosc că sunt bătute în familie aproape în fiecare zi

La acestea se adaugă câteva observații esențiale făcute de experții din grupul de lucru :

 Nivel ridicat de asistențialism, grave probleme de mentalitate care se perpetuează

la generațiile tinere. O parte semnificativă dintre persoanele aflate în dificultate solicită
ajutor din toate sursele pe care le identifcă, însă sprijinul primit răspunde de cele mai
multe ori unor nevoi imediate, fără a fi în măsură să-i determine să-și asume un rol activ
în ieșirea durabilă din situațiile de dificultate cu care se confurntă (de exemplu prin
integrare profesională).

 Majoritatea adulților aflați în dificultate sunt obișnuiți cu un mod de viață care

îngreunează foarte mult integrarea lor profesională. Ei au abilități de viață slab
dezvoltate, astfel încât nu reușesc să facă față cerințelor de pe piața forței de muncă
(respectarea programului și punctualitate, realizarea sarcinilor, responsabilitate,
rezistență la frustrare, capacitate de efort psihic prelungit…)

 Domeniul social se confurntă cu grave probleme din cazua subfinanțării cronice

(resurse insuficiente pentru dezvoltarea serviciilor sociale, lipsă de resurse umane)

 Impactul limitat pe care acțiunea individuală a diferiților actori sociali îl are pe

termen lung în susținerea incluziunii sociale durabile a persoanelor marginalizate.
Lipsa muncii în rețea pentru o intervenție coerentă și eficace la nivelul persoanei aflată în
dificultate determină un impact scăzut al acțiunii ONG-urilor și instituțiilor care lucrează în
mod individual cu aceelași caz. Cu toate că de multe ori o familie aflată în dificultate
primește sprijin din multiple surse, în majoritatea cazurilor situația acesteia nu se
amelioreză semnificativ, continuând să fie dependentă de ajutor pe termen lung.

Acesta este contextul în care construirea unei metodologii de management de caz în

comun / unitar a devenit o prioritate pentru ONG-urile și instituțiile sătmărene cu acțiune în
domeniul social urmărind eloaborarea unor practici de lucru eficiente în rețeaua locală a
furnizorilor de servicii și beneficii sociale, care să asigure o mai bună acoperiere a nevoilor
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

6
persoanelor aflate în dificultate dar și creșterea gradului de responsabilizare a adulților din
grupurile vulnerabile, pentru o incluziune socială durabilă.
De asemenea, aplicarea acestei metodologii de management de caz își propune să
contribuie la eficientizarea utilizării resurselor care există în domeniul social, promovând o
acțiune pe principiul complementarității între diferiții actori sociali implicați.

Principalele aspecte analizate de către membrii GIPEX care au lucrat împreună la

construirea managementului de caz comun / unitar sunt: serviciile sociale care pot fi accesate de
fiecare categorie de beneficiari din grupurile ţintă, roluri şi responsabilităţi ale instituţiilor publice
şi ONG-uri, modalităţi de intervenţie, definirea circuitului de intervenţie, roluri şi responsabilităţi în
monitorizarea şi evaluarea beneficiarilor, modalităţi eficiente de comunicare inter-instituţională cu
privire la managementul de caz al beneficiarilor, modalităţi de informare a beneficiarilor.

Ghidul de față definește managementul de caz, prezintă elementele sale și oferă un set
de principii pentru a ghida în practică munca părților implicate în procesul de management de
caz în rețea. De asemenea, descrie criteriile de utilizare a managementului de caz, clarifică
rolurile și responsabilitățile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în managementul de caz al
grupurilor vulnerabile și propune o procedură eficientă de lucru în rețea intre organizaţiile
implicate în asistenţa socială a grupurilor vulnerabile.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

7
INTRODUCERE

La peste un secol de la apariția sa, managementul de caz este de mare actualitate in

asistenta sociala. Pe fondul constrângerilor financiare atat publice cat și private existente in
sistemele de educație, sănătate și servicii sociale, coordonarea de servicii este din ce în ce mai
mult percepută ca o strategie de îmbunătăţire a calitatii serviciilor si rezultatelor în vederea
reducerii costurilor asociate (Brown, 2009; Centrele pentru Medicare & Medicaid Services, 2011;
Silow-Carroll, Edwards, & Lashbrook, 2011; US Department of Veterans Affairs, 2011).

Avand in vedere ca in legislaţia romaneasca privind asistenţa socială, managementul de

caz este definit doar pentru protectia copilului aflat in dificultate, este nevoie de cercetari
suplimentare care sa demonstreze eficacitatea diferitelor modele de managementul de caz cu
grupuri de populații specifice.

În acest context, managerii de caz in asistenta sociala se confruntă atât cu oportunități,

cât și cu provocări. Cu o bază de pornire solida si cu perspective largi asupra mediului,
managerul de caz este asistentul social profesionist, bine instruit pentru a dezvolta și a
îmbunătăți sistemele de asistență (inclusiv sisteme de furnizare de servicii, resurse, oportunități,
și suport social), ceea ce conduce la bunăstarea persoanelor, familiilor și comunității.
În plus, asistenții sociali au recunoscut de mult timp că relația terapeutică dintre profesionist și
beneficiarul sau joacă un rol esențial în managementul de caz. Această expertiză poziționează
profesia de asistent social ca un lider în domeniul managementului de caz.

Până acum fiecare furnizor de servicii sociale a adaptat forma de management de caz în
funcţie de nevoile beneficiarilor, de resursele disponibile şi de categoriile specifice ale
persoanelor care solicitau servicii sociale. Structura procesului managementului de caz, aşa cum
este prevăzută de SMO, este similară pentru toate categoriile de persoane cărora li se acordă
servicii sociale, parcurgându-se următoarele etape: evaluarea iniţială, planificarea intervenţiei,
realizarea intervenţiei, monitorizarea, evaluarea rezultatelor, etc. Diferenţierea, în derularea
procesului de management de caz, este dată de obiectivele stabilite şi activităţile propuse care
sunt adaptate nevoilor identificate ale beneficiarului.

ORIGINEA CONCEPTULUI

În contextul său istoric, managementul de caz a apărut din necesitatea de a oferi o

coordonare de calitate a serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale intr-o manieră eficientă şi
rentabilă. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcţionarea beneficiarului prin oferirea de
servicii de calitate.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

8
 Există o serie de probleme care trebuie rezolvate pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor
sociale pentru grupurile vulnerabile, dar cea mai importantă este lipsa unor strategii coerente şi
accesibile între componentele sistemului de asistenţă socială. La nivelul beneficiarului,
managementul de caz s-a dezvoltat ca un instrument principal, cu scopul de a asigura
continuitatea asistenţei. Bachrach (1981) a definit continuitatea asistenţei ca nevoia de a asigura
beneficiarului o mobilitate ordonată şi neîntreruptă între elementele sistemului de servicii.

Managementul de caz îşi are originea în modelul de asistenţă socială a populaţiilor

sărace din instituţii sociale (Friday, 1986). El a fost utilizat în oraşe prin ani’60 ai secolului XX
(Levine,1979) şi folosit şi la alte categorii sociale specifice, inclusiv bătrânii şi copiii.

În 1990, în SUA, a fost fondată Asociaţia Naţională de Management de Caz, scopul

căreia este definirea şi promovarea a acestui serviciu. Managementul de caz este tot mai mult
aplicat şi la asistarea altor categorii: dependenţi de alcool, victimele abuzurilor infantile, persoane
fără adăpost şi foştii deţinuţi.

DEFINIȚII

Definițiile managementului de caz în asistența socială sunt dependente de tipul de

intervenție și de coordonarea acesteia, de implicarea și răspunsurile beneficiarilor dar si de
modelul promovat de asistenta sociala.

 NASW (1992:1) defineste managementul de caz in asistenta sociala “o metoda de a oferi

servicii, prin care asistentii sociali profesionisti evalueaza nevoile beneficiarului si ale familiei
beneficiarului in colaborare cu acesta, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si sustin
beneficiarul pentru a accesa servicii sociale care să corespundă acestor nevoi.”(Cojocaru
,Cojocaru,2008:24)

 Pentru Weil si Karls (1985:2) managementul de caz este definit ca “un set logic de pasi si
un proces de interactiune in cadrul retelei de servicii prin care se asigura ca beneficiarii primesc
serviciile de care au nevoie intr-o forma de sprijin eficace, eficienta si la un cost
acceptabil”(idem)

 Nicoleta Neamțu (2001:13), facand apel la teorii contemporane, descrie managementul

ca “proces prin care se realizeaza lucrurile”, printr-o serie de activitati relationate intre ele ,
concentrate asupra realizarii scopurilor si indeplinite prin intermediul oamenilor si a resurselor
organizationale (Certo:1989)

În asistența socială românească, doar pentru managementul de caz privind protectia

copilului aflat in dificultate, managementul de caz este definit prin Ordinul nr.288/2006, in mod
restrans ca “metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

9
desfasurate in interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii sau instituții
publice private”.

Într-un sens mai lag, Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, definește
managementul de caz ca fiind o „metoda de lucru obligatorie utilizata in domeniul protectiei
copilului si reprezinta ansamblul de tehnici, proceduri si instrumente de lucru care asigura
coordonarea tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul
superior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii/institutii publice si private”.

SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ

Scopul principal al managementului de caz este de a optimiza funcţionarea şi bunăstarea

beneficiarului prin furnizarea şi coordonare de servicii de înaltă calitate, în cel mai eficient mod
posibil, pentru rezolvarea de nevoi complexe. Asistenţii sociali utilizează următoarele strategii
pentru a atinge acest scop:

1. Întărind capacităţile beneficarului de dezvoltare personală, de a face faţă şi de

soluţionare a problemelor

2. Crescând abilităţile beneficiarului de a interacţiona şi de a funcţiona în comunitate,

respectând valorile şi obiectivele personale ale beneficarului

3. Creând legături între beneficiar şi sistemele care furnizează resurse, servicii şi

oportunităţi

4. Contribuind la creşterea capacităţii sistemelor de furnizare a serviciilor sociale

5. Creând şi promovând modalităţi de lucru inter-instituţionale

6. Contribuind la dezvoltarea şi îmbunătăţirea politicilor sociale

Obiectivul utilizarii acestei metode consta in asigurarea unei interventii multidisciplinare si

interinstitutionale, organizata, riguroasa, eficienta si coerenta pentru copil, familie, reprezentant
legal si alte persoane importante pentru copil.

Pentru utilizarea corecta a managementului de caz furnizorul impreuna cu coordonatorii

serviciilor vor stabili criteriile de eligibilitate (de admitere) pentru accesul beneficiarilor la serviciile
propuse dar si metodologiile si procedurile de lucru pentru fiecare tip de serviciu.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

10
PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Managementul de caz oferă un punct unic de contact cu sistemul de servicii sociale: se

consolidează într-un singur punct de responsabilitate pentru persoanele care primesc asistenţă
de la mai multe tipuri de servicii şi organizaţii. Managerul de caz înlocuieşte procesul
dezorganizat sau complicat de trimteri cu un singur serviciu bine structurat. Prin acest lucru oferă
persoanei asistate continuitate. Fiind punctul de contact managerii de caz au o dublă
responsabilitate, faţă de clienţii săi şi faţă de membrii sistemului cu care aceştia vor interacţiona.

Managerii de caz se vor familiariza cu protocoalele şi procedurile de intervenţie folosite

de celelalte organizaţii. Managerul de caz trebuie să cunoască paleta de servicii sociale
existente la nivel comunitar dar şi alte tipuri de servicii şi să fie în contact strâns cu toţi
profesioniştii implicaţi, să mobilizeze resursele comunitare necesare rezolvării situaţiei sociale
ale clienţilor.

Managementul de caz are în vedere orientarea pe beneficiar. Managerul de caz se

orientează în acordarea de servicii pornind de la nevoile beneficiarului. Managerul de caz îşi
utilizează experienţa în identificarea opţiunilor pentru beneficiar, susţinând în acelaşi timp dreptul
său la auto-determinare. În funcţie de opţiunea beneficiarului, managerul de caz va mobiliza
resursele existente în comunitate şi îl va sprijini în accesarea serviciilor.

Managementul de caz presupune advocacy. Managerii de caz susţie „cauza

beneficiarului” prin informarea, implicarea personalului de specialitate şi mobilizarea resurselor
din serviciile existente în rezolvarea nevoilor lui.

Managementul de caz se bazează pe resursele formale şi informale din comunitate.

Managementul de caz este în strânsă relaţie cu serviciile comunitare şi pe resursele informale de
asistenţă din proximitatea beneficiarului (familie, prieteni, grupuri de suport, biserică, etc.).

Managementul de caz este pragmatic, răspunzând necesităţilor imediate şi obiective ale

beneficiarului, cum ar fi cele de hrană, adăpost, îmbrăcăminte, îngrijirea/protecţia şi siguranţa
copiilor.

Managementul de caz este flexibil. Managementul de caz este adaptabil la modificările

ce pot interveni în cadrul legislativ, structura serviciilor, disponibilitatea sau lipsa unor resurse,
schimbarea managerului de caz şi a echipei de asistenţă.

Managementul de caz este sensibil la diferenţele culturale. Managementul de caz ţine

cont de diferenţele de sex, etnie, dizabilităţi, rasă, orientare sexuală, etc şi etapa de viaţă (copil,
tânăr sau vârstnici) ale grupului ţintă

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

11
STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Managementul de caz in asistenta sociala este utilizat pentru toate categoriile de

beneficiari, dar principiile managementului calitatii au fost definite in Romania prin standarde
obligatorii doar pentru domeniul protectiei drepturilor copilului .

Pentru managementul de caz privind protectia copilului aflat in dificultate exista standarde
si norme metodologice de implementare a acestora, care sa asigure o monitorizare
standardizata a cazurilor.

Standardizarea se refera la:

 stabilirea cu exactitate a conditiilor pentru utilizarea metodei,
 responsabilitatile partilor implicate,
 respectarea etapelor managementului de caz,
 utilizarea unor tehnici si instrumente tip ,
 perioadele de evaluare si de realizare a rapoartelor precum si a planurilor de servicii
(PS) precum si a planului individualizat de protectie (PIP,PIS)
 monitorizarea si postmonitorizarea

ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ

Există 7 etape esențiale în asigurarea calităţii managementului de caz:

1. Crearea unui climat prietenos, prin prezentarea personala si a serviciului, prin

utilizarea corecta a deprinderilor de comunicare;

2. Obtinerea de informatii necesare prin ascultare si intrebari, pentru a clarifica

situatia/problema beneficiarului (sa nu fie necesara o alta intalnire pentru
completarea datelor pe care am omis sa le obtinem);

3. Verificarea pentru intelegerea completa, atat din partea asistentului social cat si a
beneficiarului.Trebuie sa ne asiguram ca beneficiarul a inteles explicatiile
asistentului social dar si ca problema lui a fost bine inteleasa de profesionist.

4. Propunerea unui plan de actiune, se refera la explicatii legate de ceea ce

urmeaza sa intreprindem precum si procedurile de lucru. Se exploreaza impreuna
cu beneficiarul alternativele si se explica abordarile sugerate;

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

12
 5. Obtinerea unui acord asupra a ceea ce trebuie sa se faca: cine? unde? cand?
cum? Se refera la o intelegere detaliată, importanța acestui acord pentru a
preveni actiunile negative ale beneficiarului.

6. Asigurarea asistentei asupra careia s-a convenit, prin respectarea contractului si

explicarea situatiilor nou aparute sau a celor neasteptate.Daca beneficiarii se
declara toleranti fata de intarzierea indeplinirii sarcinilor care le-au fost atribuite,
nu vor manifesta toleranta fata de intarzieri ale serviciului si se vor putea simti
“parasiti”.

7. Monitorizarea in vederea asigurarii de rezultate, prin asigurarea de-a lungul

interventiei ca beneficiarul a primit sprijinul asteptat.

FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

In functie de strategia folosită în utilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor putem

evidenția patru forme ale managementului de caz inspirate de modelul analizei SWOT
(Cojocaru, 2005:165-170):

1. managementul de caz centrat pe resurse - se refera la utilizarea resurselor

beneficiarului dar si a resurselor serviciilor sociale. Acest tip de management vizeaza
suplimentarea resurselor lipsa a beneficiarului;

2. managementul de caz centrat pe rezultate – are in vedere atingerea obiectivelor

stabilite prin activarea celei mai importante resurse a beneficiarului. Consta in
stimularea si motivarea beneficiarului sau reducerea / indepartarea barierelor care ar
putea impiedica atingerea obiectivelor;

3. managementul de caz centrat pe problema – se refera la analiza problemei, la

identificarea punctelor slabe ale problemei beneficiarului, a disfunctionalitatilor si a
barierelor in rezolvarea situatiei sale;

4. managementul de caz apreciativ – este un management centrat pe utilizarea punctelor

forte si a oportunitatilor beneficiarului.(Cojocaru,Cojocaru,2008)

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

13
FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Urmărind asigurarea continuităţii asistenţei în interiorul sistemului, managementul de caz

este un proces de identificare a cazului, de evaluare a nevoilor, de planificare, coordonare şi
furnizare directă a serviciilor, de monitorizare şi evaluare continuă a nevoilor în cea mai eficientă
şi promptă modalitate.
Managementul de caz constituie principalul ax suportiv in interiorul reţelei de asistenţă.

Principalele funcții ale managementului (Nemtu,N., coord Neamtu, 2003:369-371) sunt:

o Planificarea, prin intermediul careia sunt stabilite scopurile organizatiei, metodele

de lucru pentru realizarea acestora. Este un proces critic deoarece toate celelalte
functii depind de ea.In cadrul planificarii se realizeaza o serie de
actiuni:colectarea datelor, identificarea resurselor, evaluare, stabilirea scopurilor,
politici si standarde de lucru, proceduri de lucru, planuri de actiune, de activitate.

Planificarea poate fi: strategica (politicile si scopurile pe termen lung) si operationala

(planurile pe termen scurt si interventia conform planului strategic);

o Organizarea, presupune abilitati pentru colectarea resurselor, stabilirea echipei, a

responsabilitatilor acestora, relatiile si autoritatea pentru fiecare pozitie in parte;

o Coordonarea, se refera la orientarea resurselor umane dar si la coordonarea

activitatilor acestora;

o Dirijarea, este procesul de dirijare, ghidare, indrumare a activitatilor membrilor

organizatiei spre realizarea scopurilor. Pe langa aceste activitati dirijarea mai
presupune rezolvarea problemelor pentru luarea deciziilor, rezolvarea conflictelor,
conducerea pozitiva , monitorizarea progresului.

o Evaluarea, se refera atat la performantele personalului angajat prin tehnici

specifice cat si a serviciilor oferite beneficiarilor.

ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Principalele etape ale procesului de management de caz sunt :

1. Identificarea şi înregistrarea cazului (presupune un proces de identificare a

persoanei / familiei aflate in dificultate);
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

14
 2. Evaluarea iniţială (presupune o investigare sumară a situaţiei beneficiarului pentru a
decide dacă acesta se încadrează în criteriile de asistenţă socială);

3. Deschiderea cazului (este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,

decide deschiderea cazului în vederea colectării informaţiei şi întreprinderii acţiunilor
pentru soluţionarea acestuia);

4. Evaluarea complexă (presupune o investigare şi analiză amănunţită a tuturor

elementelor care sunt implicate în cazul respectiv: beneficiarul şi mediul său de viaţă,
familia şi sistemul de relaţii sociale, factorii care au generat situaţia de risc, resursele
posibile pentru rezolvarea cazului, etc.);

5. Planul individualizat de servicii (presupune o totalitate de măsuri, acţiuni întreprinse

în scopul satisfacerii necesităţilor beneficiarului, cu participarea directă a acestuia);

6. Intervenţia sau implementarea planului individualizat de intervenţie (presupune

acţiuni specifice de intervenţie realizate de către asistentul social, care este şi
managerul de caz, precum şi mobilizarea şi implicarea tuturor resurselor umane,
financiare, materiale, comunitare identificate de către acesta în vederea rezolvării
cazului prin indeplinirea obiectivelor planului individualizat de intervenţie);

7. Monitorizarea (presupune urmărirea şi evaluarea permanentă a situaţiei

beneficiarului pentru a se asigura starea de echilibru urmărită în soluţionarea cazului;
asistentul social nu intervine decât dacă se modifică datele situaţiei beneficiarului sau
intervin factori neprevăzuţi care pot afecta echilibrul realizat);

8. Reevaluarea cazului şi revederea planului individualizat de asistenţă (prevede

evaluarea periodică a progreselor beneficiarului, precum şi îmbunătăţirea planului
individualizat de asistenţă);

9. Inchiderea cazului (este ziua in care asistentul social decide, prin consultare cu
supervizorul său, să încheie orice implicare în cazul dat; închiderea cazului se poate
realiza conform planului individualizat de asistenţă – atunci cand au fost realizate
obiectivele stabilite anterior sau prin referire către serviciile sociale specializate –
atunci când situaţia de risc nu poate fi rezolvată de serviciile sociale primare).

Deși aceste etape sunt aceleași pentru o anumită categorie de beneficiari, activitățile
desfășurate sunt supuse principiilor individualizarii și personalizării.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

15
 METODE ŞI TEHNICI ETAPE INSTRUMENTE

ÎNREGISTRAREA CAZULUI

Întrevedere SOLICITARE Cerere formulată de

Vizită la domiciliu SESIZARE beneficiar
Convorbire telefonică AUTOSESIZARE Solicitări de acordare a
REFERIRE asistenţei
(Referirea cazului spre alte Registrul de evidenţă a
servicii sociale se realizează cazurilor;
la propunerea asistentului Fişă de înregistrare
social prin intermediul
asistentului social supervizor
şi a conducerii organizaţiei)
Documentarea; EVALUAREA INIŢIALĂ Fişa iniţială a cazului;
Observaţia; (presupune o investigare Ancheta socială;
Întrevederea; sumară a situatiei Raport de vizită;
Convorbirea telefonică; beneficiarului pentru a Cererea beneficiarului;
decide dacă acesta se Proces verbal de acceptare
încadrează în criteriile de sau respingere a cererii
asistentă socială) beneficiarului;

PRELUAREA CAZULUI
Data deschiderii cazului este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,
decide cu privire la înregistrarea cazului in vederea colectarii informatiei si întreprinderii
actiunilor pentru solutionarea acestuia.
Documentarea; Observaţia; EVALUAREA COMPLEXĂ Fisa de evaluare
Convorbirea telefonică; (presupune o investigare si multidisciplinara
Vizită la domiciliu; Interviul analiză amănunţită a tuturor Contractul de servicii cu
de explorare; Genograma; elementelor care sunt beneficiarul;
Ecomapa; implicate in cazul respectiv: Accept de utilizare a
beneficiarul si mediul său de materialului fotografiat şi
viata, familia şi sistemul de filmat;
relatii sociale, factorii care Genograma; Ecomapa;
au generat situaţia de risc,
resursele posibile pentru
rezolvarea cazului etc.)

PLANIFICAREA INTERVENȚIEI

Convorbirea telefonică; PLANIFICAREA Planul Individualizat de

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

16
 Şedinţa echipei INTERVENTIEI (PIS) Servicii
multidisciplinare; (în funcţie de datele obţinute Referatul de necesitate;
Observaţia; Interviul despre beneficiar, în
diagnostic; Interviul rezultatul evaluării
terapeutic; Analiza cоmpului complexe, se vor
de forţe; Consilierea; recomanda acţiuni de
intervenţie, care vor fi
stipulate în Planul
individualizat de servicii.
Echipa multidisciplinară
împreună cu beneficiarul
găseşte resursele care pot fi
folosite, din cele disponibile
şi partenerii de
implementare a acţiunilor
planificate.

IMPLEMENTAREA INTERVENTIE

Consiliere individuală; IMPLEMENTAREA Planul individualizat de

Consiliere de grup; Seminar; INTERVENTIEI (PII) intervenţie
Training; Consiliul familiei; (presupune actiuni specifice Raport de activităţi
Grupul de suport; Activitate de interventie realizate de individuale;
de mediere; catre asistentul social, care Raportul activităţilor de grup;
este si managerul de caz, Planul lunar al activităţilor de
precum si mobilizarea si grup cu beneficiarii;
implicarea tuturor resurselor
umane, financiare,
materiale, comunitare
identificate de catre acesta
in vederea rezolvarii cazului
prin indeplinirea obiectivelor
planului individualizat de
asistenţa)
Consiliere individuală; REEVALUAREA Fise de monitorizare a
Observaţia-este urmărită INTERVENTIEI Planului Individualizat de
calitatea integrării sociale a (prevede evaluarea Servicii; Reevaluarea
beneficiarului; Analiza periodica a progreselor Planului Individualizat de
progreselor beneficiarului, beneficiarului, precum si Intervenţie;
elementele - cheie ale imbunatatirea planului
succesului; Şedinţa echipei individualizat de asistenta,
multidisciplinare; aici se va decide dacă
acţiunile din PIS continuă,
vor fi modificate sau vor fi
întrerupte)
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

17
 ÎNCHIDEREA CAZULUI

Consiliere individuală; ÎNCHIDEREA CAZULUI Cererea de sistare a

Observaţia; (toate obiectivele planului serviciilor formulată de
individualizat de asistenţă beneficiar;
au fost atinse si beneficiarul Referat de închidere a
este integrat social, cazului;
managerul de caz realizand Decizia de sistare a
si o monitorizare post serviciilor;
servicii).
Observaţia; Întrevederea; MONITORIZAREA Fişa de monitorizare;
Convorbirea telefonică; INTERVENŢIEI Raport de monitorizare post
(prevede urmărirea calităţii intervenţie.
integrării sociale a
beneficiarului, colaborarea
cu membrii structurilor
comunitare din comunitatea
în care locuieşte beneficiarul
în vederea consolidării
rezultatelor obţinute în urma
implementării PIS)

ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ

Echipa multidisciplinară în asistenta sociala se referă la totalitatea profesionistilor

implicati in managementul de caz al unui beneficiar.

Echipa multidisciplinara reuneste persoane care urmaresc un obiectiv comun , care isi
aduc aportul prin competenta profesionala personala si colaboreaza pentru a ajunge la un
rezultat stabilit” (Miley, O”Melia, DuBois,2006)

Caracteristici ale membrilor unei echipe multidisciplinare:

- cunoasterea interpersonala;
- capacitatea de rezolvarea a conflictelor;
- respectarea valorilor si a codului etic;
- capacitati de autoorganizare.

Brill si Levin,(2002) puncteaza cateva etape care eficientizeaza munca in echipa:

- identificarea problemei si a limitelor acestora;
- stabilirea obiectivului echipei in scopul definirii problemei;

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

18
 - stabilirea scopurilor;
- impartirea si atribuirea sarcinilor;
- evaluarea rezultatelor din prisma atingerii scopului si a realizarii obiectivelor

Schema procesului de lucru în echipa multidisciplinară are următoarele etape principale:

Etapa 1
Asistentul social intervieveaza clientul, colectează informatii referitoare la problema lui.

Etapa 2
Consultaţia în grupul de specialişti:
Specialişti: Asistentul social Psihologul Pedagogul Juristul/politistul Medicul
Asistentul social expune informatiile adunate si propune pentru solutionare problema
clientului.
Fiecare specialist analizeaza problema din perspectiva profesiei sale, problema fiind
divizată in mai multe componente. Se pune diagnoza problemei, se propune planul de actiuni
pentru fiecare tip de ajutor specializat.

Etapa 3
A doua întâlnire cu clientul
Clientului i se propune ajutorul specialiştilor.
Asistentul social se manifesta aici in rol de mediator, care stabileşte relaţiile client –
specialist.

Etapa 4
Evaluarea eficientei interventiilor realizate
Asistentul social face evaluarea rezultatelor obţinute în soluţionarea problemei si
anunţă aceste rezultate la şedinţa grupului multidisciplinar.

MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI

Managerii de caz ”ghidează beneficiarii prin labirintul retelelor de servicii, ajutandu-i sa

beneficieze de resursele necesare”.

Ca sa fie eficienti managerii de caz trebuie:

- sa cunoasca tipurile de resurse pe care le poate utiliza;
- sa detina informatii sigure si corecte despre servicii si resurse;
- sa detina abilitati de anticipare a unor situatii sau crize pe care le pot avea
beneficiarii;
- sa poata crea si modifica resursele in functie de situatia beneficiarului;
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

19
 - sa coordoneze resursele oferite de alti furnizori.

Managerul de caz (MC), asigura implicarea si conlucrarea unei echipe de specialisti

multidisciplinara si/sau interinstitutionala pe tot parcursul managementului de caz.

Managerul de caz (MC) este profesionistul care asigura coordonarea activitatilor de

asistenta sociala, avand drept scop elaborarea si implementarea intervenției de asistență socială
ghidându-se după:
- Planul individualizat de servicii
- Planul individualizat de asistenţă

Poate fi manager de caz asistentul social cu studii de licenta care o experienta de cel
putin doi ani in serviciile sociale, sau cu un an vechime si cursuri de pregatire in managementul
de caz.
In desemnarea MC, directorul ia in considerare urmatoarele aspecte:
 Numarul de cazuri active;
 Complexitatea cazuisticii;
 Experienta;
 Cunoasterea problematicii respective;
 Relatia cu copilul si familia;
 Colaborarea cu reteaua de servicii si institutii.

Atribuții ale Managerului de caz (MC):

a) Coordoneaza eforturile, demersurile si activitatile de asistenta sociala si protectie

speciala

b) elaboreaza Planul individualizat de asistenţă şi celelalte planuri prevazute in legislatie

si alcatuieste echipa multidisciplinara si dupa caz interinstitutionala si organizeaza
intalnirile cu echipa precum si cele individuale cu profesionistii implicati in rezolvarea
cazului;

c) asigura colaborarea si implicarea activa a familiei/reprezentantului legal si a copilului si

ii sprijina pe acestia in toate demersurile intreprinse pe tot parcursul managementului de
caz(ex.organizarea de intalniri periodice sau la solicitarea acestora, acompaniere, sprijin
emotional, consiliere;

d) asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;

e) asigura respectarea etapelor managementului de caz;

f) intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului;

g) coordoneaza metodologic responsabilii de caz;

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

20
 h) comunica cu avizul superiorului ierarhic, cazurile pentru care a fost luata decizia de
inchidere.

Managerii de caz colaboreaza cu Responsabilii de caz.

RESPONSABILUL DE CAZ

Responsabilii de caz (RC) sunt profesionistii din cadrul serviciilor de asistenţă socială
care prin delegarea atributiilor de catre MC asigura coordonarea activitatilor legate de elaborarea
si implementarea tuturor programelor de interventie specifica (PIS). Aceştia colaboreaza cu
responsabilii de PIS, sau in alte domenii (sanatate, educatie).

Responsabilii de caz pot fi asistenti sociali cu diploma de licenta dar si absolventi de liceu
cu diploma de bacalaureat cu o experienta de munca de cel putin doi ani in servicii sociale

Atributiile responsabilului de caz intern sunt:

a)coordonarea eforturilor, demersurilor si activitatilor de asistenţă socială;
b)elaboreaza Planul individualizat de servicii si de interventie;
c)asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;
d)asigura respectarea etapelor managementului de caz;
e)intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului

De regula, MC isi deleaga o serie din responsabilitati catre responsabilii de caz.

Delegarea integrala a responsabilitatilor se realizeaza catre profesionisti care indeplinesc
aceleasi conditii minime ca si profesionistul care deleaga.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

21
METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN

Această metodologie este rezultatul particularizării metodologiei de management de caz

comun la nevoile și oportunitățile de intervenție în rețea identificate în perioada martie –
septembrie 2015 de către specialiștii din cadrul ONG-urilor și instituțiilor membre ale Gupului de
lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile
din Satu Mare – GIPEX.

ETAPELE DE LUCRU

Etapa 1.

Pregătiri interne pentru aplicarea procesului de management de caz comun

1. Desemnarea supervizor intern (SI)

Fiecare organizaţie/instituţie desemnează intern supervizorul intern care:
- Asigura supervizarea pe plan intern a procesului de aplicare a managementului de
caz comun
- Participă la ședințe trimestriale cu alți SI din alte instituţii/organizaţii
- Este responsabil cu completarea bazei de date cu beneficiarii intrați în procesul de
management de caz comun

2.Ședință de pregătire a responsabililor interni de caz = RIC

Fiecare organizaţie/instituţie desemnează responsabilii interni de caz, în funcţie de pregătirea
şi atribuţiile pe care le îndeplinesc.
- RIC sunt cei care lucrează direct cu cazul și coordonează intervenția pe plan intern

Etapa 2.

Identificarea cazurilor și evaluarea inițială internă

- RIC din fiecare organizație/instituție identifică potențiale cazuri

- RIC din fiecare organizație/instituție realizează evaluarea inițială
- Ședință internă cu SI (la nivelul fiecărei organizații/instituții) în care RIC fac propuneri
de cazuri și se stabilesc cele care să fie propuse pentru a intra in procesul de MC comun și
prioritatea cazurilor care vor fi propuse de organizație/instituție

Etapa 3.

Înregistrarea / Realizarea si completarea bazei de date comune cu beneficiarii

care intra in management de caz

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

22
 - SI de la fiecare organizație/instituție înscrie propuneri de beneficiari noi în baza de
date – max 1 caz nou pe lună
- RIC contactează telefonic SI din cadrul instituțiilor/organizațiilor care furnizează
servicii/beneficii ce răspund nevoilor inițiale identificate, explorând disponibilitatea acestora de
a lucra cu acest caz
- Împreună cu acei RIC care răspund afirmativ se stabilesc de comun acord detalii
privind ședința de evaluare complexă, în termen de maxim 1 săptămână de la contactare

Etapa 4.

Evaluarea complexă și planificarea intervenției

- RIC se întâlnesc și planifică evaluarea complexă

- Dacă este nevoie sunt implicați și alți factori interesați

- Se stabilește programul de evaluare complexă și responsabilitățile părților

- Unul dintre RIC își asumă rolul să informeze, să programeze și să monitorizeze

beneficiarul în procesul de evaluare complexă realizat de diferiți specialiști.

- La încheierea evaluărilor, RIC se întâlnesc din nou pentru a construi planul de

servicii/intervenție și se stabilește managerul de caz = MC

- Planul de servicii/intervenție este definitivat prin comunicare ulterioară între toți RIC
implicați și adaptare în funcție de negocierile cu beneficiarul. Managerul de caz se asigură că
beneficiarul a înțeles și își asumă responsabilitățile având loc semnarea planului de
servicii/intervenție de către beneficiar

- Furnizarea serviciilor/prestațiilor/beneficiilor în procesul comun începe numai după ce

rolurile și responsabilitățile tuturor părților implicate sunt clar asumate.

Etapa 5.

Monitorizarea cazurilor

- Pentru fiecare caz specific echipa de RIC din cadrul diferitelor organizații/instituții
stabilește frecvența reuniunilor comune de monitorizare a muncii cu cazul. Monitorizare implică
următoarele:
- a) verificarea modului de furnizare a serviciilor/prestațiilor/beneficiilor realizarea
activităților
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

23
 - b) răspuns imediat la orice problemă care apare în derularea serviciilor/ activităților
- c) asigurarea fluxului de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în
implementarea planului și beneficiar;
- d) re-evaluarea situației beneficiarului, respectiv a modului de implementare a
planului, cel puțin o dată la 3 luni, și dacă este necesar, revizuirea planului respectiv;
- e) înregistrarea permanentă a informațiilor, progreselor, evoluției cazului în dosarul
copilului;
- f) modificarea contractului cu familia/ reprezentantul legal atunci când este cazul

Etapa 6.

Monitorizarea procesului

- SI din fiecare organizațiile/instituțiile implicate realizează monitorizarea internă a

procesului prin întâlniri periodice cu RIC la nivel intern

- SI din organizațiile/instituțiile implicate se reunesc trimestrial pentru a analiza

funcționarea procesului, în scopul găsirii de soluții pentru obstacole, discutarea unor cazuri
deosebite la care organizațiile implicate inițial nu au găsit soluții

Legendă :

MC = management de caz

SI = supervizor intern de caz

RIC = responsabil intern de caz

COMUNICARE ȘI MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI

În implementarea metodologiei de management de caz în rețeaua compusă din diferite

ONG-uri și instituții, un rol deosebit îl are stabilirea unor proceduri clare de management al
informației și de comunicare inter-instituțională.

Experiența noastră arată necesitatea construirii unei baze de date cu informații privind
beneficiarii incluși în procesul de management de caz pentru a permite gestionarea eficientă a
informației având în vedere implicarea unui număr mare de participanți la proces. Găsirea unei
soluții tehnice potrivite pentru această bază de date s-a dovedit a fi un aspect dificil lovindu-ne
de multiple probleme legate de posibilitatea de acces la informații comune în condițiile existenței

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

24
unor reguli specifice anumitor instituții / organizații cu privire la comunicarea inter-instituțională
de date, cu restricții și blocaje ce țin de diferite reglementări.

O condiție obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească toți participanții cu acces la baza

de date comună este aceea de a fi autorizați ca operatori de date cu caracter personal, fiind
absolut obligatorie luarea unor măsuri specializate pentru asigurarea unui bun nivel de securitate
a datelor care vor fi gestionate în cadrul procesului de management de caz.

Soluția cea mai utilă și mai puțin costisitoare pentru realizarea bazei de date comune cu
beneficiarii care vor intra in procesul de management de caz în rețea, identificată în cursul
ședințelor GIPEX, este cea de conectare la baza de date a Serviciului Public de Asistență
Socială Satu Mare gestionată de o firmă specializată în domeniul IT. Acest lucru se poate face în
modul cel mai simplu prin achiziționarea de către fiecare organizație / instituție implicată în acest
proces a unui modul (program IT) care să permită conectarea la această bază de date și
dezvoltarea acesteia prin actualizarea și introducerea de date noi în aceasta bază de date
comună care va conține treptat informații despre toți beneficiarii comuni de servicii și beneficii
sociale.

Avantajele acestei baze de date comune:

 Răspunde nevoilor identificate de a avea un instrument care să ne furnizeze o imagine

clară asupra situației beneficiarilor comuni, a tipurilor de servicii și beneficii pe care
aceștia le primesc din partea a diferite organizații și instituții în vederea bunei coordonării
a intervenției sociale

 Este o soluție securizată care respectă toate cerințele din domeniu. Fiecare utilizator are
acces la baza de date prin internet pe baza unui cont cu parola. Serverul fizic se află la
sediul SPAS. Astfel pentru celelalte organizații/instituții nu este necesară blocarea unui
calculator pentru acces la baza de date, ci se va putea intra in aplicație de pe orice
calculator conectat la internet pe care organizația/instituția îl are deja. De securizarea
aplicației accesibila online se ocupa firma IT care asigura si mentenanța programului.

 Pe baza informațiilor introduse, programul generează instrumentele de lucru care sunt

constuite după un format definit în comun de utilizatori, de exemplu: ancheta socială
poate fi tipărită direct din program.

În fazele de început a aplicării metodologiei de management de caz comun / integrat,

existența unei baze de date specializate nu este vitală, aceasta devenind cu adevărat
indispesabilă în momentul în care numărul de cazuri introduse în acest proces crește.

Ca exemplu de conținut minim de informații al bazei de date, de care specialiștii GIPEX

au avut nevoie în fazele de testare a metodologiei de management de caz comun prezentăm o
formă simplificată a bazei de date și a procedurii de operare a acestia :
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

25
 Baza de date cu beneficiarii implicați în procesul de management de caz comun

Date de Data Instituția / Nevoi Instituții / Data Manager Servicii / Durata

identificare propunerii organizația identificate organizații primei de caz beneficii Furnizării
beneficiar / de a intra in care a prin disponibil ședințe de asigurate
COD procesul de propus evaluarea e să se evaluare (tip,
beneficiar MC* comun inițială implice în comună frecvența,
procesul etc...) cu
de MCC* nominaliza
-re RIC**
de la
fiecare
furnizor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
*MCC= management de caz comun
**RIC= responsabil intern de caz

Procedura simplificată de gestionare a informațiilor cu ajutorul bazei de date:

În implementarea managementului de caz comun / integrat, fiecare organizație/instituție

propune un caz nou prin completarea primelor 4 coloane din tabel. Cei care pot să răspundă
nevoilor identificate în cadrul evaluării inițiale sau cei care lucrează deja cu acest caz (furnizează
servicii sau beneficii) anunța acest lucru prin completarea coloanei nr.5. Responsabilul intern de
caz de la organizația care a semnalat cazul stabilește împreună cu organizațiile implicate data
primei ședințe de evaluare care se notează în coloana nr.6. În urma realizării evaluării complexe
și a construirii planului de servicii se completează coloanele nr. 7 – 9.

INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE

Principalele instrumente folosite în procesul de management de caz sunt:

- Fişa iniţială a cazului este instrumentul de lucu pe care RIC îl completează

înainte de a deschide un caz. Se completează de fiecare dată când există o solicitare din partea
unei alte instituţii sau a unei persoane pentru instrumentarea unui caz.

- Fişa de deschidere a cazului / Fișa de înregistrare - reprezintă un instrument

folosit de către RIC în demersul de instrumentare a unui caz şi presupune înregistrarea unor
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

26
informaţii privind identitatea clientului, tipul de caz în care acesta se integrează, modul în care
acesta a devenit cunoscut instituţiei/serviciului de specialitate, aspecte generale privind situaţia
clientului (informaţii privind cuplul marital, numărul copiilor ocrotiţi în familie, sau informaţii privind
tipul de proprietate a locuinţei). Momentul deschiderii cazului nu este simultan sesizării situaţiei
potenţialului client, deoarece, de cele mai multe ori anumite stări de fapt nu reprezintă cazuri
sociale. Decizia pentru deschiderea cazului revine asistentului social care, după o evaluare
atentă a situaţiei, decide dacă situaţia semnalată reprezintă un caz social şi necesită intervenţie
de specialitate. În acestă ultimă situaţie, asistentul social căruia i-a fost semnalată situaţia va
deschide cazul pentru instrumentare, sau îl va referi unei alte intituţii sau serviciu specializat pe
acel tip de intervenţie. Dacă situaţia semnalată nu reprezintă un caz social atunci nu va fi realizat
nici un proces de instrumentare şi intervenţie. De cele mai multe ori, în aceste situaţii asistenţii
sociali recurg la înştiinţarea solicitantului printr-o adresă oficială în care se specifică motivul
pentru care situaţia semnalată nu va fi instrumentată de către instituţia/serviciul de specialitate.
În multe situaţii, data deschiderii cazului poate coincide cu data la care s-a primit solicitarea (ex:
cazuri în regim de urgenţă), deoarece asistentului social deţine suficiente informaţii pentru a
integra respectiva situaţie într-un tip de caz social şi de intervenţie specifică. Cu toate acestea,
momentul deschiderii trebuie să survină după o atentă evaluare a situaţiei de către asistentul
social.
- Fişa de evaluare inițială - se completează după ce cazul a fost deschis prin
completarea fişei de deschidere a cazului. Este un instrument important în dosarul cazului
deoarece conţine informaţii cu caracter general obţinute din primele întrevederi cu beneficiarul.

- Ancheta socială – este un instrument de evaluare şi intervenţie în contextul

cazurilor sociale care urmăreşte situaţia beneficiarului şi natura problemei acestuia şi
modalitatea de rezolvare. Acest instrument se aplică în foarte multe domenii de intervenţie ale
asistenţei sociale, centrându-se pe individ, familie, grup social sau comunitate, văzuţi ca
beneficiari ai evaluării şi intervenţiei de specialitate.

- Fisa de evaluare complexă - este rezultatul evaluării complexe a situaţiei

beneficiarului şi urmează recomandările RIC şi ale echipei interdisciplinare. Planul conţine
acţiunile pe care trebuie să le realizeze asistentul social în domenii diferite de dezvoltare a
beneficiarului.
- Contractul de servicii - este un instrument care se individualizează pentru
fiecare caz în parte în funcţie de specificul acestuia şi de conţinutul planului de intervenţie.
Utilizarea contractului în relaţia cu clientul are rolul de a determina responsabilizarea acestuia şi
implicarea în intervenţie ca parte activă. De asemenea, forma scrisă a termenilor de colaborare
dintre asistentul social şi client are rolul de a conştientiza clientul cu privire la demersul de
rezolvare a cazului şi la propriile responsabilităţi în cadrul acestui proces. Nerespectarea
ulterioară a termenilor contractului pot argumenta decizii ale asistentului social cu privire la cazul
respectiv (întreruperea sprijinului financiar, prelungirea perioadei de intervenţie, reevaluarea
situaţiei problematice, etc.).

- Planul de servicii / intervenţie - este utilizat de către RIC în cazurile de

intervenţie asupra familiilor care se află în dificultate şi presupune atingerea unor obiective, cum

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

27
ar fi: prevenirea abandonului copilului, intervenţia în caz de neglijenţă şi abuz, prevenirea
abandonului şcolar, integrarea socio – profesională a părinţilor, prevenirea şi intervenţia în
cazurile de violenţă domestică, prevenirea excluderii şi marginalizării sociale, etc. Pentru
atingerea acestor obiective, asistentul social împreună cu supervizorul şi beneficiarul vor stabili o
serie de acţiuni specifice tipului de caz. În desfăşurarea acestor acţiuni, asistentul social
abordează mai multe sfere de intervenţie, cum ar fi: copii, familie, relaţii în comunitate, reţeaua
de instituţii, etc. Planul poate fi modificat în funcţie de schimbările care intervin în evoluţia
cazului. Orice modificare va fi realizată împreună cu beneficiarul şi supervizorul (ex. decesul unui
părinte poate determina dificultăţi de ordin material, financiar, de ataşament şi orientare).

- Fişa de monitorizare a implementării planului de intervenţie – este realizat de

RIC cu scopul de a urmări progresele făcute în rezolvarea sau îmbunătăţirea situaţiei de
necesitate a beneficiarului de servicii sociale sau alte probleme care au apărut pe parcursul
derulării intervenţiei sociale. Se realizează periodic prin implicarea tuturor RIC desemnaţi în
implementarea măsurilor de intervenţie.

- Fişa de închidere a cazului - reprezintă ultimul instrument pe care RIC îl

utilizează în instrumentarea unui caz. Asistentul social hotărăşte închiderea cazului atunci când
au fost atinse scopul şi obiectivele planului de intervenţie.

În continuare prezentăm modele ale instrumentelor comune folosite de către membrii

GIPEX în implementarea metodologiei de management de caz în rețea:

1. Fișa de evaluare inițială

2. Ancheta socială
3. Plan de servicii
4. Fișa de minitorizare

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

28
 FIŞA DE EVALUARE INIŢIALĂ

1.DATA VIZITEI:

2.NUMELE ASISTENTULUI SOCIAL:

3.DATE PERSONALE ALE COPILULUI:

NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

CERTIFICAT DE NAŞTERE: seria , nr.

CNP:

STARE DE SĂNĂTATE:

ADRESA:

4. DATE PERSONALE ALE PĂRINŢILOR:

MAMA TATA

NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

ADRESA:

OCUPAŢIA:

5.DATE PERSONALE ALE FRAŢILOR / SURORILOR

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

29
 NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

ADRESA:

ŞCOALA:

6. SARCINI DE REALIZAT:

a.

b.

7. DISCUŢII ( cu cine din familie s-a discutat , cum a decurs vizita):

8. PROBLEME IDENTIFICATE:

9.CLIMATUL SOCIO-AFECTIV DIN FAMILIE:

10.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

Întocmit: Coordonator compartiment

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

30
 ANCHETĂ SOCIALĂ

I. DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ŞI A FAMILIEI ACESTUIA

Copilul:

Data naşterii:
CNP:
C.N. : seria , nr.
Sexul:
Naţionalitatea/etnia:
Religia:
Reprezentant legal al copilului:

Situaţia juridică a copilului în raport cu fiecare dintre părinţi:

→ tatăl : -
→ mama: -

Domiciliul copilului este:

PARINTII: TATA MAMA

Numele si Prenumele:
CNP:
Data naşterii:
Adresa:
Studii:
Ocupaţia:
Venit
Religia:
Antecedente penale
Nu deţinem alte informaţii despre părinţi.

Relaţia maritală:

Alţi membri ai familiei care au influenţă asupra vieţii copilului:

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

31
 Nume şi prenume Vârstă-CNP Şcoala/locul de muncă Observaţii

Fraţi
Alţii

Venitul total al familiei:

Nr. crt. Numele şi prenumele Venit Observaţii

1.

2.

Venitul total al familiei este de ...

II. DATE DESPRE FAMILIE ŞI MEDIUL DE VIAŢĂ A COPILULUI.

Istoricul Familiei:

Climatul familial (efectele lui asupra copilului)

Locuinţa:

Probleme de sănătate:

Situaţia şcolară a copilului:

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

32
III. PROBLEMA RIDICATĂ DE COPIL:

Motivul încadrării copilului în categoria de copil în dificultate:

Măsuri de protecţie anterioare:

IV. PERSOANE RESURSE:

Nr. crt. Numele şi prenumele Adresa Nr. de telefon Observaţii

1.

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

Concluzii:

Recomandări:

VI. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE LEGII:

- Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificarile și com-
pletările ulterioare;
- Ordinul 286/2006 privind normele metodologice de completare a planului de servicii;
- Ordinul 288/2006 privind Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în dome-
niul protecţiei drepturilor copilului.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

33
Data efectuării anchetei sociale:

Coordonator Compartiment:

Responsabil caz:

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

34
 PLAN DE SERVICII

MOTIVUL ÎNTOCMIRII PLANULUI DE SERVICII:

Scop:

Obiectiv general:

MEMBRII ECHIPEI DE LUCRU ŞI INSTITUŢIA DIN CARE PROVIN:

Copilul:

CNP:

Data naşterii:

Sexul:

Naţionalitatea:

Religia:

Reprezentant legal al copilului:

DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ŞI A FAMILIEI ACESTUIA:

Domiciliul copilului este:

TATA MAMA
PARINTII:
Numele si Prenumele:
CNP:
Data naşterii:
Adresa:
Studii:
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

35
Ocupaţia:
Numele şi adresa locului de
muncă:
Venit
Religia:
Antecedente penale

I. PRESTAŢII
Tipul Cuantumul Autoritatea locală Perioada de Cadru legal
responsabilă acordare

II. SERVICII
Protecţia copilului şi familiei:

Instituţia Obiective Activităţi Perioada de Responsabil de caz

responsabilă desfăşurare

Educaţie formală şi nonformală/informală:

Instituţia/Persoana Obiective Activităţi Perioada de Responsabil de

responsabilă desfăşurare caz

Sănătate:

Instituţia/Persoana Obiective Activităţi Perioada de Responsabil de

responsabilă desfăşurare caz

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

36
 III. INTERVENŢII

Instituţia Obiective Activităţi Perioada de Responsabil de

responsabilă desfăşurare caz/persoana
responsabilă

Întocmit: Coordonator Compartiment:

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

37
BIBLIOGRAFIE

1. Muntean Ana, Sagebiel Julien (2003), Practici in Asistenta Sociala, Ed. Polirom, Iasi;
2. Cojocaru S., Cojocaru Daniela (2008), Managementul de caz in protectia copilului, Ed.
Polirom;
3. Cojocaru S. (2005), Metode apreciative in asistenta sociala. Ancheta, supervizarea
si managementul de caz, Editura Polirom, Iasi;
4. Coulshed Veronica (1993), Practica Asistenţei Sociale, Ed. Alternative, Bucureşti;

5. Irimescu Gabriela (2002), Tehnici Specifice în Asistenţa Socială, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”,
Iaşi;

6. Neamtu George.,coord.(2003), Tratat de Asistenta sociala, Ed.Polirom, Iasi;

7. Neamtu Nicoleta (2001), Managementul serviciilor de asistenta sociala, Ed. Motiv, Cluj
Napoca;
8. National Associations of Social Workers (2013), NASW Standards for Social Work Case
Management, Washington DC, NASW
9. Veronica Silva V. (2014), Case Management in SSN Programs and Social Services Social
Protection & Labor Global Practice, http://www.worldbank.org/

10. Vourlekis Betsy S., Greene Roberta R. (1992) Social work case management, Aldine de
Gruyter, New York;

11. World Vision România - Biroul Iaşi, Manual de bune practici in asistenta sociala comunitara

12. www. asistentasociala.ro;

13. Ordin 286/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind intocmirea planului de
servicii si a normelor metodologice privind intocmirea planului individualizat de protectie.
14. Ordin 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de
caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

38
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Parteneriat inter-sectorial – baza serviciilor
sociale de calitate”, RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea în parteneriat cu
Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare, Poliţia Locală a municipiului Satu Mare şi
Direcţia de Evidenţă a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare. Proiectul
este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în
România(www.fondong.fdsc.ro).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 –
2014.

Material editat de către : Asociația Stea

Octombrie 2015

Bulevardul Octavian Goga nr.14, 440217, Satu Mare

Tel: 0361 – 884.330 Mobil: 0743174169
E-mail: asociatiastea@gmail.com
www.asociatiasteasm.ro

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

39