Sunteți pe pagina 1din 2

În cadrul formulării pârâtei a întâmpinării și cererii reconvenționale aflată

în contradictoriu cu reclamantul, aceasta a solicitat respingerea petitelor


principale ca fiind neîntemeiate, iar în mod subsidiar constatarea dobândirii sub
durata căsătoriei a dreptului de proprietate asupra imobilului casă de locuit și
terenului identificat în cotă de ¾ pentru pârâtă și ¼ pentru reclamant, dar și
atribuirea către aceasta a imobilului casă de locuit, precum și obligarea plății de
către reclamant a unei sulte, și a cheltuielor de judecată, precum și intabularea
în favoarea acesteia a dreptului de proprietate a construcției.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel solicitând admiterea


apelui, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în
subsidiar admiterea cererii formulate.

În ceea ce privește dreptul de proprietate, tribunalul susține în mod corect


faptul că bunul este proprietate exclusivă a intimatei, având în considerare
contractul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 28 decembrie 2007, sub
nr. 4253, menționându-se în mod expres că apelantul neputând avea dreptul de
proprietate, întrucât era cetățean străin la momentul achiziționării terenului,
dispoziție care își produce efectele atât față de părți, cât și față de terți, cât timp
nu a fost declarată ineficace sau anulată.

În ceea ce privește promisiunea de partaj autentificată sub nr. 3949/


27.07.2012, părțile au arătat că sub durata căsătoriei au dobândit terenul cel care
a făcut de asemenea și obiectul contractul de vânzare-cumpărare, autentificată
sub nr. 4253/ 28.12.2007 în suprafață de 11, 963 mp, precum și casa de locuit cu
terasă acoperită și împrejmuită pentru care s-a eliberat certificatul de urbanism
nr. 20/ 13.03.2010 emis de Primăria Dumbrăvița.

Potrivit cuprinsului prevăzut în acest înscris părțile au stabilit să se


înțeleagă asupra modalității de partajare a imobilelor.
Potrivit acestui înscris, părțile au stabilit opțiunea de atribuire în natură a
terenului și a contrucției edificate în localitatea Dumbrăvița pârâtei, opțiune ce
trebuie efectuată până la data de 15.04.2013, cu obligația acesteia de a achita
suma de 100.000 euro cu titlu de sultă față de reclamant, iar în caz contrar
urmând ca cele două imobile să fie atribuite în întregime reclamantului fără ca
acesta să fie obligat la plata vreunei sulte.

Cu toate acestea, lipsa pârâtei care deși a fost somată de către reclamant cu
scopul de a-și exprima un punct de vedere privitor variantei de partaj, aceasta nu
s-a prezentat la data de 07.06.2013, întrucât au îndreptățit potrivit înțelegerii
celor doi de atribuire a imobilelor supus partajului fără atribuirea vreunei sulte
reclamantului.

Cu privire la decizia instanței în ceea ce privește promisiunea de partaj și a


înscrisului intitulat act de constituire a unui drept drept de superficie produce
efecte juridice, motivând că părțile nu s-au obligat prin promisiunea de partaj să
transfere dreptul de proprietate părților în momentul încheierii, întrucât
reclamantul putând dobândi în proprietate terenul numai în momentul
îndeplinirii condiției privind expirarea perioadei de interdicție prevăzută de
Legea nr. 312/ 2005 art. 4 și 5 alin.1), reclamanul a declarat apel motivând că
instanța a interpretat și analizat greșit actul juridic dedus judecății lipsindu-l atât
de conținut, cât și de voința părților.

S-ar putea să vă placă și