Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural
mondial UNESCO.
Cuprins
1Etimologie
2Istoric
3Amsterdam multicultural
4Demografia
5Steagul
6Administrație
7Vezi și
8Legături externe
9Note
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită comerțului pe care îl practica cu orașele din
Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat, Amsterdam devenind un
oraș de pelerinaj până la convertirea populației la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam devine
unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Din portul orașului, plecau vase comerciale spre Marea
Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele rețelei mondiale de
comerț.
Celebra toleranță a calviniștilor (Amsterdam fiind numit „orașul dizidenților”) poate fi atribuită credinței
în predestinare și spiritului comercial, care au dus la o anumită indiferență benignă față de ce religie au
alții.[1]
După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție intre sat și oraș, de aceea
Amsterdamul este azi o comună.[2]
Sfârșitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a orașului Amsterdam. Au fost construite
muzee noi, o stație de tren și Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale lumii. În
această perioadă, revoluția industrială ajunge în Amsterdam. Se construiește Canalul Amsterdam-Rin,
pentru a oferi orașului legătură directă cu Râul Rin, și canalul care oferea portului o legătură mai scurtă
cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătățit considerabil comunicațiile orașului cu restul
continentului.
Amsterdam
Amsterdam a avut mereu o populație mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit mulți
străini: francezi protestanți, flamanzi și evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor orașului era căutată de
mulți imigranți. Orașul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creșterea demografică a
Amsterdamului au contribuit și contingente de numeroși imigranți frizoni, germani și scandinavi.
În 2005, populația Amsterdamului era autohtonă în proporție de doar aproximativ 45%. Însă în
categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se
practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în
zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest.
Demografia[modificare | modificare sursă]
Autohtoni: 45%
Naționalități: 173
Steagul[modificare | modificare sursă]
Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a
crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care au
devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a primit
deviza heldhaftig, vastberaden, barmhartig (eroic, dârz, milostiv) pentru atitudinea orașului în cadrul
rezistenței naționale față de invadatori.
Administrație[modificare | modificare sursă]
Centrum
Westpoort
Westerpark
Oud-West
Zeeburg
Bos en Lommer
De Baarsjes
Amsterdam-Noord
Geuzenveld-Slotermeer
Osdorp
Slotervaart
Zuidoost
Oost-Watergraafsmeer
Oud-Zuid
Zuider Amstel
Fiecare sector este autonom și are câte un primar ales - cu excepția sectorului Westpoort (Portul), care
este administrat central. Amsterdam face parte din regiunea Randstad.