RY

RA
LIB
GRAMATICĂ ȘI VOCABULAR

Y
IT
RS
FORMAȚII PARASINTETICE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
DE

VE
FINUȚA ASAN
NI
Majoritatea lucrărilor care prezintă procedeele de formare a cuvin­
telor din diverse limbi consacră paragrafe speciale formațiilor parasintetice,
adică cuvintelor derivate cu prefixe și cu sufixe totodată.
LU

A. Darmesteter 1, de exemplu, arată că franceza a dezvoltat consi­

derabil tendința existentă încă din latină de a forma verbe noi de la sub­
stantive și adjective, prin adăugarea unor prefixe și a sufixelor verbale.
După ce dă liste destul de bogate de verbe parasintetice, clasificate după
RA

conjugarea lor (I sau a II-a) și după categoria gramaticală a temei (sub­

stantiv sau adjectiv), autorul analizează valoarea prefixelor și a sufixelor
din aceste formații. Parasinteticele nominale (alcătuite dintr-un prefix,
un nume și un sufix nominal) sînt puține în franceză, de aceea listele și
T

comentariile sînt aici reduse. Trecînd la studierea fiecărui prefix în parte,

Darmesteter atrage atenția asupra acelor prefixe care pot da naștere
EN

la parasintetice — exemple numeroase susțin de fiecare dată afirma­

ția făcută.
W. Meyer-Lubke 12 constată existența formațiilor parasintetice în
toate limbile romanice, remarcînd totodată numărul redus al parasinte-
/C

ticelor nominale. Autorul include în categoria parasinteticelor și derivatele

cu sufixe de la numele compuse, cum sînt sp. , cornicortadera (format din
corni + cortar + suf.-em) sau v. rom. măreștergură. Acest tip este puțin
productiv în limbile romanice, cu excepția italianei care și-a creat o întreagă
SI

clasă de asemenea formații.

Kr. Nyrop 3 menționează și el derivarea parasintetică, atît a ver­
belor, cit și a numelor, subliniind productivitatea primei categorii.
IA

1 Trăite de la formation des mots composes dans la langue franțaise comparee auz autres
langues romanes et au latin, Paris, 1875, p. 79 și urm.
CU

2 Grammaire des langues romanes, voi. II, Paris, 1895, p. 624 și urm.
3 Grammaire historique de la langue franțaise, ed. a IlI-a, Copenhaga, 1908, p. 194 și urm.
 R
88 GRAMATICĂ ȘI VOCABULAR 2

RA
De asemenea, la fiecare prefix 4 se arată, într-un paragraf special,
formațiile parasintetice cărora prefixul respectiv le-a dat naștere.
E. Bourciez 56urmărește procedeul de formare a verbelor noi prin

LIB
adăugarea anumitor prefixe și sufixe la nume în latină, faza romană
primitivă, vechea franceză, franceza modernă, provensală, spaniolă, por­
tugheză, italiană și română. El constată, în general, menținerea acelorași
prefixe derivative și creșterea gradului de productivitate a procedeului.
Formațiile parasintetice din limba spaniolă sînt discutate, în grama­

ITY
ticile lor istorice, și de R. Menendez Pidaf 6 și Vicente Gracla de Diego 7.
Gramatica Academiei de științe a U.R.S.S., voi. I, se ocupă în cîteva
paragrafe 8 de substantivele (nume de instrumente, de locuri) formate cu
prefixe și sufixe. Procedeul nu este productiv în limba rusă.

RS
Formațiile parasintetice ale limbii române nu au fost studiate încă.
Nici gramaticile noastre și nici studiile privitoare la formarea cuvintelor,
apărute pînă acum, nu și-au propus să urmărească categoria de derivate
despre care e vorba 9.
VE
Limba noastră posedă o serie de parasintetice moștenite, împrumu­
tate sau calchiate, ca, de exemplu, verbele : adăpa, incomoda, parafraza,
predestina, transfigura etc., substantivele : circumnavigație, contraspionaj
NI
hiperaciditate, inconstanță, intercomunicație, regenerator, subdiviziune, trans-
formism etc., adjectivele : antiaerian, inacceptabil, intravenos, previzibil,,
proconsular, transalpin, ultramicroscopic. Nu mă voi opri asupra acestora, ci
LU

voi lua în considerație formațiile românești, pentru că . numai pe baza lor

se pot deduce caracterele specifice ale derivării parasintetice din limba
română.
Voi deosebi în cadrul parasinteticelor formele care au luat naștere-
RA

prin adăugarea simultană a unui prefix și a unui sufix (de la față — răsfăța?
de la verde — înverzi etc.) de cele la care procesul a avut loc în două etape :
s-a format mai întîi un cuvînt nou, prin adăugarea unui sufix sau a unui
prefix, apoi, de la acesta,- un al doilea derivat, prin alipirea unui prefix
T

al cuvîntul sufixat sau a unui sufix la forma prefixată {școală — școlar —

conșcolar, moș — strămoș — strămoșesc etc.). Nu extind denumirea de „para­
EN

sintetice” și asupra derivatelor de la numele compuse, așa cum face-

W. Meyer-Lubke (v. mai sus).
/C

4 Op. cit., p. 211 și urm.

5 Elements de linguistique romane, ed. a Il-a, Paris, 1923, p. 67, 198, 310, 403, 475, 534.
SI

6 Manual de gramatica historica espafiola, ed. a V-a, Madrid, 1929, p. 201—205, 289..
7 Gramatica historica espanola, Madrid, 1951, p. 250.
b P. 240, 251.
IA

9 Cîteva observații asupra unor formații parasintetîce a făcut N. Drăganu în Ceva despre
compusele parasintetice; în „Orientul r,bmân” I, 1913, p. 264 — 268.
Unele referiri la verbele parasintetice se găsesc la I. Fischer, în scl, v, 1954, p. 297 — 298.
Flora Șuteu se ocupă de verbe și adjective parasintetice formate cu prefixul tn- (Studii și mate­
CU

riale privitoare la formarea cuvintelor tn limba română, voi. II, p. 44 — 45).

 R
3 FORMAȚII PARASINTETICE IN LIMBA ROMANA 89

RA
Verbe parasintetice 1°
I. Verbe formate prin adăugarea unui prefix și a unui sufix:

LIB
a) la substantive :
afina;
destrăma < tramă „fir întrebuințat în urzeala sau în bătătura unei
țesături”, despăduchea, desmiriști ;
împerechea, închiria, înmuguri, întîmpina < tîmpină „un fel de

ITY
tobă”, întruchipa ;
prefira;
răsfăța, răsfoi ;
zvăpăia < văpaie.
Substantivul de la care se formează verbul poate fi el însuși un

RS
derîvaa : îmbunătăți, înfrumuseța.
b) la adjective :
asurzi;
dezgoli;
încălzi, înverzi ;
răzbuna.
VE
Adjectivul este derivat : încețoșa, înfricoșa.
NI
c) la adverbe :
amina.
Adverbul este derîvaa: încrucișa.
LU

d) la numerale :
îndoi.
e) la interjecții :
înhăța < haț î
II. î. Verbe formate prin adăugarea unui sufix:
RA

a) la substantive derivate cu un prefix, sau cu un prefix și un sufix :

nedreptăți.
b) la adverbe derivate cu un prefix : îndemîna (cuvînt rar).
2. Verbe formate prin adăugarea unui prefix la verbe derivate cu
NT

un sufix :
conglăsui, consfătui, conviețui;
decalcifia-a, dezrobî ;
CE

preamări;
precumpăni ,•
răzgândi;
recategorisi, revalorifica-.
Prefixul se poate atașa la un verb derivat cu prefix și sufix : pre­
/

întâmpina, reînarma, subînchiria, supraîncălzi.

Pe lîngă aceste formații sînt și verbe care au primit pe teren românesc,
SI

fără model străin, numai prefixul sau numai sufixul, cuvîntul de bază
moștenit, împrumutat sau calchiat fiind însă analizabil în limba noastră.
IA

Și aceste formații, parțial românești, trebuie avute în vedere. S-a adăugat

prefixul la : însemna, străfulgera. S-a • adăugat sufixul la : contrabanda (rar).
!0 Materialul folosit a fost extras din dm și din lucrările privitoare la formarea cuvinte lor
CU

apărute în publicațiile noastre de specialitate.

 RY
90 GRAMATICĂ ȘI VOCABULAR 4

RA
Substantive parasintetice
1. Substantive formate prin adăugarea unui sufix :
a) la verbe derivate cu un prefix sau cu prefix și sufix : împărtășanie,

LIB
încleiată, îndatorință (rar), îndoială, îngropăciune, însemnătate (rar),
desfrămătuiă. prelungitor, răscroială, răscroitură, răsuflătoare, răsturnig,
scoborîș etc.
b) la substantive care conțin deja un prefix și un sufix sau un prefix

Y
și mai multe sufixe :
împăciuitorism, împăciuitorist;

IT
însemnărică.
c) la adjective derivate cu un prefix:

RS
afundiș ■
sau cu un prefix și un sufix :
preaputernicie.
Uneori nu putem preciza dacă cuvîntul de bază este substantiv sau
adjectiv :
VE
nebunie < nebun și probabil prefăcătorie < prefăcător (cuvînt rar).
d) la adverbe derivate cu un prefix :
NI
anevoință;
împrejurime.
2. Substantive formate prin adăugarea unui prefix :
U

la substantive derivate cu un sufix :

antemăsurătoare;
AL

comesean, comeseriaș, consătean, conșcolar, copărtaș;

nechibzuință, necurățenie, nedreptate, neomenie, neorînduială ;
preînălțime, preasfinție;
străbunic; .
TR

subcliiriaș.
3. în unele cazuri tiu putem preciza, dacă substantivul a fost format
prin alipirea unui sufix la o formă prefixată sau a unui prefix la una sufi­
EN

xată :
arhipăstorie poate deriva de la arhipăstor cu sufixul -ie sau de la
păstorie cu prefixul arhi^-
codevălmășie poate avea la bază pe codevălmaș sau pe devălmășie;
/C

contrasemnătură poate fi format de la contrasemna sau de la semnătură;

preînălțime și preasfinție de la preaînalt și preasfînt sau de la înălțime
și sfinție;
străvechime (rar) și strămoșie (rar) de la străvechi și strămoș sau de la
SI

vechime și moșie, iar supraîncălzitor de la supraîncălzi sau de la încălzitor.

La aceste substantive trebuie adăugate și derivatele românești cu
sufixe de la verbe, substantive, adjective formate cu prefixe în . latină,
IA

într-o limbă străină sau după un model străin, dar ale căror elemente sînt
clare pentru români, cum sînn: adăpătoare, adormițele, contrafăcător,
întrerupător, parvenitism, premilitărie, supralicitata, supraviețuitor, sus­
CU

ținător, transformabilitate, tresăritură.

 RY
5 FORMAȚII PARASINTETICE IN LIMBA ROMANA 91

RA
Alături de acestea trebuie menționate și substantivele noi formate cu
prefixe de la substantive cu sufixe împrumutate sau : antiunio-
nist, nedelicatețe, subadministrator, subco'ntrarietate, ultraregalist.

LIB
Adjective parasintetice
I. Adjective formate prin adăugarea unui prefix și a unui sufix la
un substantiv :

TY
înflămurat (rar). înjobenat, înmănușat (acesta din urmă, format de
la un substantiv derivat el însuși cu sufix).
II. 1. Adjective formate prin adăugarea unui suffx:
a) la verbe derivate cu prefix sau cu prefix și sufix (sînt aici nume­

SI
roase nume de agent folosite ca adjective) : asurzitor, descrescător. îndoios,
înfricoșător, înstrăinabil, prevestitor, răscumpărabil, renăscător, sclipitor,
sfărîmicios, străbătător.

ER
b) la substantive derivate cu prefix:
arhipăstoresc, strămoșesc.
Cuvîntul de bază este un substantiv care conține un prefix și un
sufix sau un verb format cu prefix și sufix :
IV
foidoieZ^ic.
c) la adverbe derivate cu prefix :
UN
anevoios, îndemânatic.
2. Adjectiv. format.. pim adăugarea unui prefix:
la adjective derivate cu sufix :
antimuncitoresc, arhicredincios, arliiputernic, euirașcolar, interraional,
interșcolar, neciteț, necredincios, necruțător, nelocuibil, 'neomenesc, netipi­
AL

car, preaputernic, preșcolar, subpămîntean, suprafiresc, suprapămîntesc,

transdunărean etc. .
Prefixul se poate adăuga la un adjectiv care conține deja un prefix
TR

și un sufix : neîdemînatic.
Și printre adjectivele para-sintetice sînt unele care numai parțial pot
fi considerate formații românești. De ex. : adormitor, demobilizator, între­
prinzător, prelucrabii, surprinzător etc. (de la verbe cu prefix moștenite,
EN

împrumutate sau calchial.) ; arhidiaconesc, confrătes- (de la substantive

cu prefix împrumutate sau cel<^ihixt^t^t; antiepidemic, antistatal, incalculabil,
interbalcanic, interministerial, neimpozabil, prefeudal, prerevoluționar, post-
tonic, subatomic, subtropical, suprabugetar, transcarpatic, ultraconfortabil
/C

etc. (de la adjective cu sufix împrumutate sau calchiate).

Adverbe parasintetice
SI

1. Adverbe formate prin adăugarea unui sufix:

a) la substantive derivate cu prefix:
strămoșește.
IA

b) la adjective derivate cu - prefix :

preacucernicește (rar).
c) la adverbe derivate cu prefix:
CU

alăturiș (rar).
 Y
AR
92 GRAMATICA ȘI VOCABULAR 6

2. Adverbe formate prin adăugarea unui prefix :

R
la adverbe derivate cu sufîx: .
neomenește, neromanește etc.

LIB
Din prezentarea de mai sus a formațiilor parasintetice românești
din punctul de vedere al procedeelor lor de derivare și al părților de vorbire
în care se grupează, reies următoareel:
1. Formațiile parasintetice sînt substantive, adjective, verbe și
adverbe.

Y
Dintre acestea au luat naștere, prin adăugarea simultană a unui
prefix și a unui sufix, numai o serie de verbe și cîteva adjective cu circu­

IT
lație redusă. Nu am întîlnit substantive și nici adverbe pe care să le pot
grupa cu certitudine în categoria derivatelor „simultane” : pentru aceasta

RS
ar fi trebuii să nu existe în limbă decît cuvîntul de bază și derivatul cu
cele ■ două elemente, nu și un derivat cu prefix sau cu sufix la care să se
poată ■ adăuga ulterior cel de-al doilea morfem derivativ. Așa, de exemplu,
pe lîngă verde și înverzi, nu mai există 'verzi sau ■ înverde, în afară de

VE
mănușă și înmănușat, nu există 'mănușat, nici 'înmănușa. în ceea ce
privește substantivele însă, în afară de fund și afundiș există și afund, pe
lîngă chirie și subchiriaș există și chiriaș, alături de păstor și arhipăstorie
există arhipăstor și păstorie etc. La fel în categoria adverbelor : afară de
NI
moș ■ și de strămoșește există și strămoș etc.
2. Cele mai multe formații parasintetice (avînd în vedere atît cele
derivate „simultan” cît și cele derivate „succesiv”) sînt substantive :
LU

aceasta pentru că de la aproape fiecare verb cu prefix se formează, cu

diverse sufixe, mai multe substantive : unul sau mai multe abstracte, un
nume de agent sau ■ de instrument etc. Urmează apoi adjectivele, apoi
verbele. Adverbe parasintetice sînt puține.
A

3. Rolul dominant în derivarea parasintetică îl are verbul u, pentru

că el constituie baza de la care se formează foarte multe substantive și
TR

adjective parasintetice.
4. Dintre verbele parasintetice derivate „simultan” cele mai multe
sînt formate prin adăugarea unui prefix și a unui sufix verbal la substantive
și adjective. Prefixul cel ■ mai folosit cu această funcție este în-1; sufixele
EN

întrebuințate sînt exclusiv -a, -i și -ui (nu există verbe parasintetice apar-
ținînd conjugărilor neproductive, a Il-a și a IH-a). Numeroase parasin­
tetice derivate „succesiv” au luat naștere și prin adăugarea unui prefix
/C

verbal la un verb. Prefixele cele mai productive cu această funcție sînt

des-, răs- și re-.
5. în categoria substantivelor parasintetice, cele mai multe sînt
formate de la verbe cu ajutorul sufixelor. Sufixele cele mai frecvente sînt :
•tor, -toare și -ură. Un număr destul de mare de substantive parasintetice
SI

au apărut prin alipirea unui prefix la un ■ substantiv cu sufix. Aici, cel mai
folosit prefix este ne-.*1
IA

11 Spre deosebire de derivarea „simplă” (numai cu sufixe) în sistemul căreia verbul este
subordonat substantivului (cf. Al. Graur, Caracterul sistematic al limbii, în „Viața românească”,
1958, nr. 6, p. 99-101).
CU

12 Prefixul in- are în primul rînd rol gramatical : formează, împreună cu sufixele conju­
gărilor, verbe de la nume (Cf. Flora Șuteu, lucr. cit., p. 61).
 RY
7 FORMAȚII PARASINTETICE ÎN LIMBA ROMANA 93

RA
6. Majoritatea adjectivelor parasintetice provin de la verbe și au
fost formate cu ajutorul sufixelor. Dintre acestea, ' în primul rînd trebuie
menționat -tor, -toare. Sînt și multe adjective parasintetice derivate cu

LIB
prefix de la adjective sufixate. Prefixul cel mai des întîlnit este, și de data
aceasta, ne-.
7. Adverbele parasintetice, în general puțin numeroase, sînt formate
aproape exclusiv cu sufixul -este de la substantive și adjective prefixate
și cu prefixul ne- de la cîteva adverbe derivate cu sufix.

TY
*

Urmărind formațiile parasintetice se observă cu ușurință că în

SI
alcătuirea lor nu intră la întîmplare orice prefix și orice sufix. în afara
repartizării elementelor derivative pe părți de vorbire (prefixe și sufixe
care derivă numai verbe, numai adverbe, numai substantive și adjective

ER
etc.), există, în cadrul aceleiași părți de vorbire, reguli după care anumite
prefixe se combină cu anumite sufixe și nu cu altele. Pentru a desprinde
aceste reguli am alcătuit următorul tablou (vezi anexa). Unele dintre
IV
căsuțele goale vor putea fi eventual completate, în urma descoperirii
unor cuvinte parasintetice pe care eu nu le-am avut in vedea* Aceste
completări vor fi binevenite, pentru că ele vor îmbogăți concluziile mele.
UN
în derivarea verbelor parasintetice sînt folosite 16 prefixe și 6 sufixe :
3 prefixe, des-, răs- și re-, se combină cu toate sufixele verbale :
-a, -i și -ui, -fica, -isi, -iza;
13 prefixe, a(d)-, co(n)-,contra-, în-, între-, întru-, ne-, pre-, prea-
AL

s-, stră-, sub-, supra-, apar numai împreună cu sufixele -a, -i și -ui.
în structura substantivelor parasintetice intră 22 de sufixe și 28 de
prefixe.
Sufixul -tor, -toare intră în componența numelor de agent și a nume­
TR

lor de instrumente alături de 17 dintre cele 31 de prefixe verbale : a(d)-,

ab-,. co(n)-, des-, ex-, 'în-, între-, per-, pre-, răs-, re-, s-, sub-, supra-,
sur-, sus- și trans-. Acest sufix derivă- cîteva substantive și împreună, cu
EN

prefixul ante-.
Sufixul -ură formează împreună cu 13 preffxx: a(d)-, contra-,
des-, în-, între-, ne-, pre-, răs-, re-, s-, stră-, sub- și tre- substantive para­
sintetice.
/C

Sufixul -eală apare împreună cu 7 prefixe : a(d)-, des-, în-, ne-,

răs-, s-, stră-, cele mai 'vechi și cele mai productive dintre prefixele verbelor.
Cu 5 dintre aceste prefixe : a(d)-, des-,' în-, răs- și s- se combină
temele cu sufixul -iș și cu 3 dintre ele : a(d)-, în- și ne-, temele cu sufixul
SI

-ință.
Sufixul -mînt formează parasintetice împreună cu 3 prefixe : a(d)-,
co(n-- și pre-; -dune cu 2 prefixe : în- și prea-, iar -anie numai împreună
IA

cu în-.
13 Am lăsat intenționat la o parte formațiile cu totul rare, neobișnuite, creațiile personale
CU

care nu s-au răspîndit în limba comună.

 RY
94 GRAMATICA ȘI VOCABULAR 8

RA
Sufixul -ie derivă, în urnrIel abstracte de la substantiir și adjective
care conțin prefixele : arhi-, co(n)-, ne-, pre-, prea- - și stră-; -ime de la
substantive, adjective și adverbe cu : a(d)-, în-, ne-, prea- și stră-, - iar

LIB
-tate de la nume cu : in-, în-, ne-, sub- și trans-.
Sufixul - -f derivă substantive parasintetice alături de prefixele •
anti-, contra-, în-, ne- și ultra-, iar sufixul -ism împreună cu : anti-, în-,
par- și ultra-. '
Sufixul -ean apare însoțit de prefixele : co(n)-, ne- și sub-.

Y
Sufixele -ar și -aș le-am întîlnit împreună cu prefixele con- și sub-,
-enie împreună cu prefixele des- și ne-, iar -ețe numai cu ne-.

IT
Sufixul -ică formează diminutivele unor substantive care conțin
prefixele a(d)- și în-; sufixele -ic și -ior, diminutivele unor substantive

S
cu stră- și, respectiv, a(d)-.
Dintre sufixele moționale, -ă formează femininul unor substantive

ER
derivate - cu prefixele : anti-, co(n)-, contra-, în-, ne-, stră-, sub- și ultra-.
Adjectivele parasintetice sînt formate cu 14 sufixe și 28 de prefixe..
Un mare număr dintre numele de agent parasintet ce, derivata/ cu
sufixul -tor, -toare și cu prefixele menționate acolo (cu excepția lui per-).
IV
sînt folosite și ca adjective. Sufixul - formează adjective și cu prefixele:
arhi-, ne-, stră- și ultra-.
Sufixul -os intră în compunerea multor adjective alături de 11 pre­
UN
fixe : a(d)-, anti-, arhi-, în-, ne-, prea-, răs-, s-, stră-, supra- și ultra-.
Sufixul -bil există în cuvinte care încep cu prefixele : arhi-, co(n)-,
in-, în-, ne:, pre-, răs-, re- și ultra-.
La unele adjective derivate cu sufixul -ic se alipesc 8 prefixe : anti-,
AL

arhi-, inter-, ne-, post-, pre-, sub- și ,trans-, iar la altele cu sufixul -al, 7
prefixe : ante-, ex-, inter-, ne-, pre-, sub- și supra-.
Sufixul -esc coexistă în adjective parasintetice cu prefixele : anti-,
arhi-, co(n)-, ne-, stră- și supra-.
TR

Sufixul -nic -formează adjective de la nume cu prefixul în-, iar la-

adjectivele cu -nic se alătură prefixele : arhi-, inter-, ne-, prea- și ultra-.
Unor adjective derivate cu sufixul -ar li se adaugă prefixele : extra-,
EN

inter-, ne-, pre- și supra-.

Sufixul -ist derivă adjective împreună cu prefixele : anti-, în-, ne-,
pre- și ultra-.
De la adjective cu sufixul -ean se formează parasintetice cu ajutorul
/C

prefixelor : inter-, ne-, sub- și trans-.

Sufixul -ăreț se găsește în derivate adjectivale (de la verbe), alături
de pIreixete: arhi-, des- și ne-.
Unele adjective formate cu sufixul -ian primesc și prefixele : infra-,
SI

ne- și sub-.
Sufixul -atic apare împreună cu prrfixete: în- și ne-, iar sufixul -eț,
cu arhi- și ne-.
IA

în derivarea adverbelor parasintetice sînt folosite 2 sufixe și . 4-

prefixe.
Sufixul -este se găsește în formații parasintetice împreună cu prefi­
CU

xele : ne-, prea- și stră-, iar -is, împreună cu a(d)-. .

 R
9 FORMAȚII PARASINTETICE IN LIMBA ROM.ÂNA 95

RA
Din constatările de mai sus se pot desprinde următoarele conduzzi:
1. în cadrul derivării parasintetice rolul prefixării este deosebit de
important. Se spune, de obicei, că româna folosește puțin prefixele pentru

LIB
a forma cuvinte noi. Ideea aceasta trebuie respinsă cel puțin în ceea ce
privește parasinteticele, avînd în vedere mai ales perioada mai nouă a
limbii noastre, cînd au pătruns prin împrumut multe prefixe, dintre care
unele au început să fie și productive. Importanța prefixelor reiese din :
a) numărul mare al -prefixelor (33), aproape egal cu cel al sufixelor

Y
(40) folosite în derivarea parasintetică;
b) numărul mai mare de prefixe decît de sufixe folosite în deriva­

IT
rea fiecărei părți de vorbire parasintetice : 16 prefixe și 6 sufixe la verb,
27 de prefixe și 22 de sufixe la. substantiv. 28 de prefixe și 11 sufixe

RS
la adjectiv, 4 prefixe și 2 sufixe la adverb;
c) numărul mai mare de prefixe care formează parasintetice cu
multe sufixe (fiecare prefix cu cel puțin 10 sufixe) față de numărul sufixelor
care apar împreună cu la fel de multe prefixe;

VE
d) numărul foarte mare de verbe și destul de mare de adjective
parasintetice formate prin adăugarea prefixelor sau prin atașarea simul­
tană a prefixelor și a sufixelor, față de parasinteticele care au luat naștere
prin adăugarea sufixelor.
NI
2. Cele mai folosite ■ prefixe în derivarea parasintetică sînt urmă­
toarele : ne-, în-, sub-, a(d)-, des-, ras-, pre-, co(n)-, stră-, arbi . După
cum se vede, e vorba, în general, de prefixe vechi. Dintre prefixele noi
LU

se întîlnesc mai des : re-, ultra-, anti-, supra-.

3. Cele mai folosite sufixe în derivarea parasintetică sînt următoa­
rele : -tor, -toare; -a, -i, -ui; -ură; -os. Și aici vin în primul rînd sufixele
vedh; dintre sufixele noi, mai frecvente sînt -bit și -ic. *
A

4. Derivarea parasintetică este un procedeu viu, puternic în sistemul

formării cuvintelor românești.
TR
EN
/C
SI
IA
CU
CU
IA
SI

\
/ CE

’■
NT
RA
LU
NI
VE
RS

X
IT

. ■■
Y

V ••
>

'
LIB
RA
RY
 RY
RA
adverbe Verbe

|
f
i<
-lor, -toare
t Ci 1 •

-anie

-fica
•CA
o
CA •CA n’ CA i
fis
o

LIB
a>

4- +
4- + a(d)-

TY
+
ab-
-
ante-

SI
4- 4- anti- -
+

ER
+
arhi-
+ + +
4- + co(n)- nai
tc.
+ IV + contra- cf.
>E,
4- 4- 4- + + des-
UN
it”
4- ex- de
din
extra- ^lin
in- iat,
AL

) I 1 1 1 1

mă
)ele
aa
TR

osc
rin-
EN

etic
re”.
/C

ui),
tui)
iza,
gie,
SI

>var
ițea
IA

coș/
tare
CU

7 - c. 50
 1

adverbe adjective s u b s t an t i v e Verbe

CD
P

4- + + + 4- a(d)-
+ ab-

4- + +
R
4-Y ante-

anti-
+ 4- + 4-

R A arhi-

IB
4 + + 4- 4- 4- 4- + co(n)-

L
+ + 4- 4- contra-

Y
+ + + 4- des-

T
+ +

I
ex-

S
extra-

R
in-

V E infra-

I
+ 4 4- inter-

4-

+
4- 4 4

+
+

+
4 4

U N 4

4-
tn-

tntre-

A L 4-

4
întru-

ne-

TR
4- 4- 4 + 4 4- 4‘ 4

par-

N
per-

4-

C E post-

pre-

/
4 4-
4 4- 4- + 4 + 4

I 4- 4 prea-
4

4 4
S 4 .-4 4- 4- 4 4- 4- răs-

IA
4
+ 4- 4- 4- re-
4 4- 4 4

U
4- 4- s-
4 4 4- 4-

C
■4- 4- 4- stră-
4 4 4- +

B 4- 4- sub-
4- 4- 4- 4
4- supra-
4 4- 4- 4-
sur-
4 +
sus-
4- 4-
trans-
4
4
tre-

ultra-
4