Aura Christi

•
Literatura română în 100 de imagini
 Aura Christi

Literatura română
în 100 de imagini
LIVADA DE LITERE

La întrebările Iolandei Malamen „Ce ne obligă să scriem? De ce scriem cu atâta înverşunare?”, puse alături de
altele, nu tocmai comode, am răspuns nu fără ezitare: „Ce mare întrebare grea! E ca şi cum ai întreba sângele cine îl
obligă să circule prin vene. E ca şi cum ai întreba plămânii cine îi face să respire. E ca şi cum ai întreba ochii de ce văd
lucruri neluate în seamă decât de demonii literelor – vicleni ca şerpii, iuţi ca vulturii, austeri şi înalţi ca nopţile polare.
E ca şi când ai întreba iarba din ce motive creşte, calul – din ce pricină nu se lasă de alergat, delfinul cum de nu-i trece
prin cap să renunţe la apă, arborii – de ce nu uită să deseneze, an de an, inele pe trunchiul interior.” Dacă aş fi între-
bată: „De ce fotografiezi? Ce cauţi, făcând poze cu artişti români?”, cred că răspunsul n-ar fi diferit decât cu excepţia
câtorva nuanţe. Iată motivul pentru care am reprodus citatul – puţin întins – de mai sus.
Scriu de când mă ţin minte. Fotografiez, de asemenea, de când mă ţin minte. La început, de mult, în adolescenţă,
adică ieri!, îmi exersam ochiul, fotografiind livezi înflorite, păduri, pisici, câinii din curtea veche a copilăriei mele,
marea, dulcile dealuri ale Moldovei, mestecenii şi leii din parcul „Aleksandr Puşkin”, situat în centrul oraşului Chişi-
nău. Mai târziu, m-am surprins fotografiind „livezi” cu poeţi, romancieri, critici şi istorici literari, pictori, graficieni, scul-
ptori, cu certitudinea că unii dintre ei şi acum pot fi consideraţi – dintr-un reflex de puber retardat – zei, da-da, zei!
Fotografiez, aşadar, păduri de mari oameni, mări de copii ai abisului. Grădinile înflorite, magnoliile din iubita de mine
Saint Julien le Pauvre (o biserică din centrul Parisului), câmpiile cu maci din preajma Iaşilor, delta Dunării, apusurile
răvăşitoare din Valea Loarei, munţii austeri şi roz din Fundata, munţii portocalii aşezaţi la temelia Delphi, şerpii de
măslini unduindu-se perspicace printre coamele Parnasului îmi place să fotografiez şi acum.
Port aparatul de fotografiat – e un Samsung cu zoom, dăruit de fratele meu, Andy (Andrei Potlog) – pretutindeni
cu mine. Nu fac poze tot timpul. Mai degrabă, atunci când simt nevoia, când mă sileşte ochiul ori instinctul. Nu-mi plac,
de altfel, aparatele sofisticate; le detest cordial pe cele digitale, întrucât prin ele se sfidează oarecum fotografia clasică;
sau nu e vorba decât de o prejudecată. Sufăr că nu pot face, în continuare, fotografii alb-negru, ca de mult, în adoles-
cenţă, când aveam un mini-atelier acasă, improvizat de Tatăl meu, Semion/Senia; filmele le developam aşa cum se cu-
vine singură, şi pozele făcute la fel. Continui, cu toate acestea, să fotografiez. În primul rând, colegii pândiţi pe la di-
verse întruniri de litere, simpozioane, colocvii, în pauzele de cafea, la un pahar de suc ori la un vin bun. Mă joc de-a
fotograful. Între timp, tot jucându-mă, s-au adunat zeci, sute, mii de fotografii. Unele dintre ele, sugestive, reuşite. Al-
tele, inspirate. Iar celelalte, bune sau doar acceptabile. Am ales, din vrafurile adunate (puţine, totuşi, în comparaţie cu
cele dăruite prietenilor, colegilor sau dispersate pe la redacţiile unor reviste de cultură, unele dintre acestea fiind re-
produse fără să fie trecut numele autorului fotografiei!), împreună cu colegii de redacţie, circa o sută; cred că sunt mai
mult totuşi. Şi le-am adunat între coperţile unui album intitulat simbolic Literatura română în 100 de imagini. Titlul
e grav, provocator şi copilăros în egală măsură – m-am gândit mai degrabă la o livadă de litere, unde fiecare poet, cri-
tic, romancier, artist plastic are arborele lui – şi, spuneam, poartă pecetea unui puber retardat care credea (şi, har
Domnului, are forţa – sau slăbiciunea? – de a mai vrea să creadă!) că unii dintre scriitori, arti ti, inclusiv sculptori,
pictori, graficieni, sunt zei.
Unele fotografii au devenit – dincolo de voinţa mea – fragmente de istorie literară (şi nu numai literară!); şi, pen-
tru a verifica acest lucru, e suficient să revăd instantaneele în care e surprins Laurenţiu Ulici, în vreme ce perora, cu
câteva luni înainte de a trece râul Lethe – la Sinaia, la Colocviul Romanului Românesc, patronat de Nicolae Breban –
pe marginea epicului pur şi a impactului de ultimă oră a literaturii asupra publicului cititor; ori e de-ajuns să mă uit
la fotografiile în care Maria Luiza Cristescu îţi lasă impresia că urmăreşte ceva de nevăzut. Arta de a fotografia m-a
făcut să descopăr alte feţe ale artiştilor, ale unora dintre ei. În una dintre fotografiile făcute de mine marelui critic Ni-
colae Manolescu, bunăoară, în timp ce o ţine în braţe pe Ana-Maria, l-am văzut, brusc, pe autorul Temelor… dezarmat,
grijuliu, ca şi când ar fi ţinut în braţe un fruct misterios, de o fragilitate extremă. Nicolae Breban apare în una dintre
multele, o, foarte multele poze dragi mie… viu, extrem, tulburător-aiuritor-înnebunitor de viu; e ca şi când ar vedea
familiara stafie a lui Nichita, trecând prin faţa lui şi propunându-i o nouă metaforă legată de grecii copilăroşi sau de draga
lui antichitate „dintr-un secol viitor”. Vasile Gorduz, în unul dintre portretele făcute de mine în atelierul soţiei sale – o
grădină cu heruvimi! – pictorul şi sculptorul Silvia Radu, poartă stigmatul unei candori demne şi copilăros-grave, de
care – atunci când alături autorul Buneivestiri îşi imagina cum anume se face un sfânt – fusese invadat întregul ate-
lier din Pangratti.
Dar câte lucruri am aflat despre colegii mei, scriitorii, făcându-le poze, apoi privindu-le îndelung, pentru a face o
preselecţie în scopul de a reproduce unele dintre ele în paginile revistei Contemporanul! Desigur, fac portrete, pentru
a-i cunoaşte mai bine, mai exact, şi pentru a-i cunoaşte; de fapt, îmi fac meseria. Adică datoria. Nimic mai mult.
Restul e… tot literatur . Literă scrisă. Imagine. Metaforă. Surprinse, toate laolaltă, timp de circa două decenii.
Posibile fragmente dintr-o posibilă, nicicând încheiată, istorie a culturii şi literaturii române în imagini. Care nu e –
nici pe departe! – o cultură de neglijat!
AURA CHRISTI
Iulie 2006
Nicolae Balotă

Nicolae Breban
 George Bălăiţă şi Ilie Constantin

Mircea Cărtărescu
Gabriel Dimisianu şi D.R. Popescu

Mihai Şora
 Livius Ciocârlie

Mircea Martin Eugen Negrici

 Ion Pop

Gabriel Dimisianu, M.H. Simionescu,

N. Breban, Lucian Pintilie, Nicolae Manolescu Eugen Simion
 Emil Brumaru

Horia Roman Patapievici

 Alexandru Condeescu,
Valentin Rusu,
Marin Mincu

Ana Blandiana
Gabriela Adameşteanu

Vladimir Tismăneanu,
Nicolae Breban, Mircea Mihăieş
 Ion Ianoşi
Horia Zilieru şi Adrian Popescu

Ioan Flora şi Robert Şerban

 Tudor Jebeleanu şi Florin Iaru

Eugen Uricaru
Gellu Dorian, Angela Marinescu
şi Marian Drăghici

Augustin Buzura
Stelian Tănase Mircea Cărtărescu

Nicolae Manolescu
Radu Cosaşu

Nicolae Breban, Marian Victor Buciu, Ion Simuţ, Alexandru Vlad şi Mury
(Ion Mureşan), apărut ca de obicei cu rigoarea frigurilor
 Cassian Maria Spiridon

Mircea Mihăieş
Radu Aldulescu, sugerându-mi
să nu spun nimic...

Ion Vartic
 Livius Ciocârlie şi Eugen Negrici
în faţa „iluziilor literaturii române”

Eugen Negrici, Livius Ciocârlie,

Nicolae Breban Eugen Negrici
 Ovidiu Pecican

Luca Piţu
Aurel Rău şi Diana Adamek

Ion Vianu şi Paul Cornea

Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian
Ştefan Borbély şi Mircea Muthu

Ştefan Borbély
Nicolae Balotă
şi Edgar Reichmann

Nicolae Balotă
şi Ion Ianoşi
Iolanda Malamen

Ion Mureşan Liviu Maliţa

Romulus Rusan,
Ana Blandiana,
Constantin Abăluţă

Alexandru Vlad
şi Irina Petraş,
Îngerul „de plumb”
al literelor clujene

Eugen Simion şi Nicolae Breban

Radu Cosaşu şi Sami Damian

Janina şi Ion Ianoşi,

Nicolae Breban şi Nicolae Balotă

Ioan Groşan
Adrian Popescu

Călin Vlasie, Ioan Moldovan şi Cassian Maria Spiridon

Constanţa Buzea

Paul Daian şi...

100 de minuni ale lumii,
între care şi mascota lui: Cocoşul
Gabriel Chifu

Gabriela Melinescu
Ileana Mălăncioiu şi... urcarea muntelui
Petru Cimpoeşu surâzând ca
în Povestea marelui brigand

Ioan Es. Pop

 Cezar Ivănescu
şi Horia Gârbea

Mircea A. Diaconu

Cezar Ivănescu, Mircea A. Diaconu, Lucian Vasiliu,

Robert Şerban, Horia Zilieru
 Radu Aldulescu

Eugen Uricaru,
Alexandru Condeescu,
Eugen Simion
şi Nicolae Breban
 Vasile Andru

Ioana Crăciunescu
şi Gellu Dorian
Nicolae Breban, Matei Călinescu,
Adriana Călinescu, Augustin Bu-
zura

Octavian Soviany
 Bogdan Ghiu

Edgar Reichmann
Basarab Nicolescu

George Vulturescu
 Varujan Vosganian

Ioan Flora
 Horia Roman Patapievici

Doina Uricaru şi Marian Drăghici

 Daniela Zeca-Buzura

Alexandru Muşina
 Andrei Codrescu

Bianca şi Nicolae Balotă

 Ioan Moldovan

Basarab Nicolescu,
Horia Roman Patapievici
şi Grigore Arsene
Neagu Djuvara Antoaneta Ralian

Matei Călinescu şi autorul Buneivestiri

Geo Şerban, Nicolae Prelipceanu,
Nicolae şi Bianca Balotă

Marin Mincu

Silviu Lupescu
Marta Petreu

Bogdan Ghiu,
Denisa Comănescu
 Carmen Firan

Dinu Flămând
Alex Ştefănescu

Ştefan Agopian
Augustin Buzura
şi Cristian Teodorescu
 Valeriu Mircea Popa

Valeriu Matei
 Victor Ivanovici

Răzvan Voncu
şi Mircea Martin
 Leon Volovici şi
Costel Safirman

Norman Manea
 Lucian Vasiliu

Angela Marinescu
şi Ana Mureşan
 Constantin Stan

Dumitru Radu Popa

Cezar Ivănescu
 Nicolae Breban
şi Nicolae Manolescu

Gheorghe
Schwartz
 Corin Braga

Gabriel Dimisianu
George Vulturescu

Dumitru Ţepeneag
Andrei Fischof Barbu Cioculescu
Iolanda Malamen
Dora Nichita Stănescu şi Mircia Dumitrescu

Ioan Groşan

Olga Esthera Constanţa Böhmler Breban

alături de fiul ei neascultător şi de Gabriel Dimisianu
 Ion Vianu

Vladimir Epstein – părintele

spiritual al celui mai
longeviv Târg de Carte din
România, Gaudeamus
Olimpiu Nuşfelean,
Henri Zalis

Bogdan Mihai Dascălu

Eugen Suciu

Nicolae Prelipceanu
 Mihai Cimpoi, Vlad Zbârciog
şi Arcadie Suceveanu

N. Breban, Barbu Cioculescu, Simona Cioculescu,

Radu Călin Cristea Mihaela Constantin şi Livius Ciocârlie
Horia Gârbea

Mircea Martin şi Nicolae Breban...

gândind la lumi ce nu există Vasile Andru
 Olimpiu Nuşfelean

Janina – Ion Ianoşi – Nicolae Breban Alexandru Paleologu

 Fănuş Neagu,
Ion Caramitru,
autorul
Animalelor
bolnave

Valeriu Mircea Popa,

Angela Marinescu,
Felix Lupu,
Nora Iuga,
Nicolae Ţone,
Magda Cârneci,
Florin Iaru
 Petru Cimpoeşu

Angela Marinescu
Ion Simuţ
Daniel Corbu Corneliu Antoniu Tudor Jebeleanu
Daniel Cristea Enache
 George Bălăiţă, Nicolae Breban,
Andrei Potlog, Cristina Breban

Mircea Martin
Ion Ianoşi, Aura Christi, Nicolae Breban, Augustin Buzura.
Fotografie de Cristina Breban
 Aura Christi. Fotografie
de Nicolae Breban

Gabriel Dimisianu, Nicolae Manolescu,

Aura Christi şi Nicolae Breban
AURA CHRISTI s-a născut la 12 ianuarie 1967 la Chişinău. A absolvit Liceul teore-
tic român-francez „Gh. Asachi” (1984) şi Facultatea de Jurnalism a Universităţii
de Stat (1990). Debut absolut – 1983. În 1988 e redactor la periodicul Tineretul
Moldovei, iar în 1991 – redactor-şef al revistei de cultură Galaxia Gutenberg. În
1993 părăseşte Chişinăul şi se mută la Bucureşti. E angajată la revista Contem-
poranul. Ideea Europeană în calitate de redactor de rubrică; în 1999-2001 este re-
dactor-şef adjunct, iar din 2002 redactor şef la aceeaşi revistă. Înfiinţează – în
octombrie 2003, împreună cu Andrei Potlog – Fundaţia Culturală Ideea Europeană,
Editura Ideea Europeană, apoi, în 2005, Asociaţia şi Editura EuroPress. Semnează
în prestigioase reviste din România, Franţa, Germania, Belgia, Italia, Suedia,
Rusia, S.U.A, Bulgaria. Este prezentă în antologii publicate în Franţa, Suedia, Ro-
mânia, S.U.A., Germania, Rusia, Republica Moldova, Belgia. Este membru al Uni-
unii Scriitorilor din România şi al PEN-Clubului.
Cărţi de poezie: De partea cealaltă a umbrei, 1993; Împotriva Mea, 1995; Cere-
monia Orbirii, 1996; Valea Regilor, 1996; Nu mă atinge, antologie, 1997, 1999; Ul-
timul zid, 1999; Crini Imperiali, antologie româno-engleză; traducere de Antuza
Genescu, 1999; Elegii Nordice, 2002; Cartea ademenirii, antologie, 2003; Arkitek-
tura e natës (Arhitectura nopţii), antologie în albaneză, traducere de Kopi Kyçyku,
2008
Cărţi de eseuri: Fragmente de fiinţă, 1998; Labirintul exilului, 2000, 2005; Ce-
lălalt versant, 2005; Exerciţii de destin, 2007; Religia viului, 2007; Trei mii de
semne, 2007
Roman: tetralogia Vulturi de noapte: Sculptorul, vol. I, 2001, 2004; Noaptea stră-
inului, vol. II, 2004; Marile jocuri, vol. III, 2006; Zăpada mieilor, vol. IV, 2007; Casa
din întuneric, 2008
Cărţi de publicistică: Banchetul de litere. Dialoguri cu…, 2006
Traduceri: Anna Ahmatova, Poezie şi destin, 2001; Valerii Voronţov, România,
2003
Ediţii alcătuite şi îngrijite: Romanul românesc în colocvii, 2002; Nicolae Breban · 70, 2004;
Problema evreiască, 2006; Ion Ianoşi 80 (în colaborare cu Alexandru Ştefănescu)
Cărţi publicate în străinătate: Geflüster/Şoptirea, poeme, 2002 (Editura Dio-
nysos, traducere de Christian Schenk, Germania); Elegien aus der Kälte/Elegii din
sfera frigului, poeme, 2008 (Editura Pop Verlag, traducere de Edith Konradt, Ger-
mania)
Premii literare: Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii, 1993; Premiul
pentru poezie al Academiei Române, 1996; Premiul pentru poezie al Uniunii Scrii-
torilor şi al Editurii Vinea, 1997; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din
Moldova, 1998; Premiul pentru poezie „Ion Şiugariu”, 1999; Premiul pentru roman
al revistei Tomis şi al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, Sculptorul, 2001;
Premiul pentru poezie al revistei Antares, 2003; Premiul pentru roman al revistei
Convorbiri literare, Noaptea străinului, 2004; Premiul „Autorul anului”, decernat
de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, 2007; Premiul pen-
tru roman al revistei Poesis, Casa din întuneric, 2008; Premiul „Opera Omnia pen-
tru poezie” acordat în cadrul Festivalului româno-canadian „Roland Gasparic”,
2009

Fotografie de Andrei Potlog. Ierusalim. 2007

Tipar executat de