Standardele au un rol favorabil în inovare datorită transferului de cunoștințe; • Un factor de transfer al noilor
tehnologii : standardizarea facilitează și accelerează transferul de tehnologie în domeniile care sunt esențiale
atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse
electronice, fabricarea integratelor pentru computere – CIM etc.) • Un factor pentru selectarea strategică a
companiilor : participarea la standardizare înseamnă introducerea soluțiilor adaptate la competența unei
companii și echiparea acelei companii pentru a putea concura într-un mediu economic competitiv. Asta
înseamnă să acționezi în spiritul standardizării, nu să suporți costurile.

Ciclul de viață
În general, un standard cuprinde șapte etape majore: Identificarea necesităților partenerilor : analiza pe sector
a gradului de adecvare și a fezabilității tehnico-economice a activității normative pe baza a două întrebări
hotărâtoare: Standardul va asigura „un plus” tehnic și economic în sector? Există și sunt disponibile
cunoștințele necesare pentru elaborarea unui standard? Programarea colectivă: strategie de gândire pe baza
necesităților identificate și a priorităților definite de către toți partenerii, apoi luarea deciziei de a se introduce în
programul de lucru al organizației implicate; Elaborarea proiectului de standard de către părțile interesate,
reprezentate de experți (inclusiv producători, distribuitori, utilizatori, consumatori, administrație, laboratoare
etc., după caz), lucrând împreună în cadrul comitetelor tehnice; Consensulexperților privind proiectul de
standard; Validarea : consultare la nivel internațional și/sau național, după caz, sub forma unei anchete
publice, ce implică toți partenerii economici pentru a avea asigurarea că proiectul de standard este conform
interesului general și nu ridică alte obiecții majore. Finalizarea textului proiectului de standard; Aprobarea
textului pentru a fi publicat ca standard; Revizuirea : aplicarea tuturor standardelor reprezintă obiectul unei
evaluări efectuate în mod regulat de către organismul de standardizare în ceea ce privește relevanța, ceea ce
face posibilă detectarea la timp a unui standard ce trebuie adaptat la alte necesități. După revizuire, un
standard poate fi confirmat fără schimbări, poate merge în continuare la revizuire sau poate fi anulat.