CAPITOLUL 1

MECANISMUL OBTINERII VALORII

CUPRINS
1.1 Teoriile principale asupra valorii
1.2 Teoria valorii bazata pe entropie joasa
1.3 Activitati tutoriale
1.4 Lectura suplimentara

CONCEPTE

Teoria valorii
Teoria valorii bazate pe munca
Teoria valorii bazate pe utilitate
Teoria valorii bazate pe entropia joasa
Paradigmele teoriilor valorii
Entropie pozitiva si negativa
Modelul valorii bazate pe entropie joasa
Sisteme si procese ale valorii
Gestionarea financiara a valorii
Mecanismul obtinerii val orii

1.1 Teoriile principale asupra valorii

Pentru stiinta economica, în general, definirea si cercetarea

conceptului de valoare reprezinta un element esential, valoarea
reprezentând temelia pe care se cladeste edificiul stiintei respective si
mecanismele economice care asigura existenta întregii societati.
”Masina societatii" are drept motor activitatea economica, iar drept
Masina combustibil, valoarea obtinuta prin intermediul unui mecanism
societatii complex.
De aceea, obiectul de studiu pentru cercetarea stiintifica din
domeniul economic este reprezentat de activitatea depusa de om în
scopul obtinerii valorii concentrate în bunurile necesare existentei (vezi
Cadrul 1.1).

Cadrul 1.1

Pentru Paul A. Samuelson, stiinta economica studi aza modul în care ne decidem sa
folosim resursele productive rare cu întrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop
prevazut, iar pentru J. K. Galbraith, rolul stiintei economice este sa explice procesul prin care
individul este servit.

Din ambele puncte de vedere, rezulta ca stiinta economica îsi

propune sa cunoasca procesele economice prin care folosim resursele si
prin care individul este servit.
Rezultatele cercetarii stiintifice privind continutul categoriei de
Paradigmele valoare apar sub forma teoriei valorii. Ea cuprinde un numar important
teoriei de adevaruri sau paradigme. Paradigmele unei stiinte stau la baza
valorii constructiilor teoretice si dau sens si orientare comportamentului în
activitatea practica din zona cercetata. Fondul de adevaruri al unei
stiinte poate sa aduca progres în existenta societatii sau sa fie
raspunzator de erorile si ineficienta unei firme, ale unei economii sau
ale unui întreg sistem economico-social.
În istoria stiintei economice s-au evidentiat doua directii importante
în privinta definirii valorii, a precizarii paradigmelor esentiale privind
fenomenul obtinerii valorii în societatea umana:

1. Teoria valorii bazate pe munca (TVM);

2. Teoria valorii bazate pe utilitate (TVU).
 Finantele întreprinderii

Prima teorie, TVM, îl are drept deschizator de drumuri pe Aristotel.

În perioada moderna, teoria valorii bazate pe munca i-a avut ca
Parintii sustinatori pe A. Smith, D. Ricardo, K. Marx. Cea de a doua teorie,
teoriilor TVU, a avut drept parinte pe filosoful grec Xenofon; ea a fost apoi
valorii reluata si dezvoltata de economisti ca J. S. Mill, St. Jevons, L. Walras,
C. Menger, J. M. Keynes.
Fiecare gen de teorie a cautat sa precizeze raspunsuri cât mai
convingatoare referitoare la întrebari cum ar fi: Ce este valoarea?,
Care sunt procesele economice care contribuie la obtinerea valorii?,
Ce factori sunt angajati în aceste procese?, Ce legi guverneaza meca-
nismul de obtinere si gestionare a valorii în economie si societate? etc.
Prin raspunsurile date, teoriile privind valoarea au contribuit la
explicarea realitatii si la orientarea activitatii practice pentru o anumita
perioada. Mai devreme sau mai târziu, fiecare din cele doua teorii
principale a intrat în conflict cu realitatea, direct sau prin intermediul
activitatii economice pe care a fundamentat-o. Societatea, bazata pe
principiile teoriilor privind valoarea, a înregistrat regrese si vibratii
Abateri de la periculoase, vibratii premergatoare revolutiilor violente sau de catifea,
realitatea atunci când principiile acestor teorii nu au mai corespuns realitatii aflate
economica în permanenta schimbare.
Ambele teorii sunt vinovate de aparitia si accentuarea problemelor
globale grave cum ar fi: epuizarea resurselor, poluarea grava a Terrei,
distorsiunile economice si sociale din fiecare societate si pe plan
mondial etc.
Întrucât valoarea reprezinta obiectul de lucru al repartitiei financiare
(deci al disciplinei universitare de care ne ocupam în acest manual), nu
ne poate fi indiferent caracterul corect al teoriei economice care
precizeaza ce este si prin ce mecanism se obtine si se gestioneaza
valoarea în economia actuala.
Pornind de la anomaliile tot mai frecvente ale teoriilor economice
O noua privind valoarea, am întreprins o cercetare bazata pe noi principii si
teorie a având la dispozitie contributiile stiintei din domenii care vin în contact
valorii cu procesele prin care se obtine si se gestioneaza valoarea (vezi
Paul Bran, Economica valorii, Editura Economica, Bucuresti, 1995 si
manualul Economica valorii, Editura A.S.E., Bucuresti, 2002). Pe baza
acestei cercetari a rezultat Teoria valorii bazate pe entropie joasa
(TVE).
Mecanismul obtinerii val orii

1.2 Teoria valorii bazate pe entropia joasa

Schimbarea principala produsa în modul de abordare a valorii se

refera la tratarea problematicii obtinerii si gestionarii valorii în cadrul
cel mai larg posibil în baza cunostintelor stiintifice actuale: cadrul
legilor generale ale Naturii.
În primul rând, teoria valorii bazate pe entropia joasa (TVE)
recunoaste ca fundament obiectiv pentru toate procesele angajate în
obtinerea si gestionarea valorii cele mai generale legi ale naturii, legea
conservarii materiei si legea entropiei.
Suprematia Conform primei legi, în natura (deci si în economie si societate,
legilor acestea facând parte din natura, în sensul cel mai larg al acesteia) nimic
naturii nu se pierde, nimic nu se câstiga, totul se transforma! Pentru procesele
economice, ca si pentru cele din mediul natural si societate, rezulta ca
iesirile (rezultatele) sunt totdeauna egale cu intrarile, rezultatele
respective fiind doar transformari ale intrarilor!
Întrucât toate sistemele în care au loc procesele angajate în
obtinerea valorii sunt sisteme deschise (mediu, societate, economie,
firma), atunci ele respecta si cerintele legii entropiei, conform careia
transformarile se realizeaza cu pierderi, rezultatele utile pentru
sistemele respective fiind mai mici decât intrarile.
Paradigmele În al doilea rând, la baza valorii am pus, ca suport fizic, entropia
noii teorii a joasa, ca grad de organizare a celor trei forme de existenta a materiei:
substanta, energie, informatie. Aceste produse elementare ale materiei
valorii
contin diferite grade de organizare asigurate de procesele din mediul
ambiant, din societate sau din economie. Aceste grade de organizare
sau entropie joasa, atunci când corespund cu structura necesitatilor
unui sistem viu, reprezinta hrana noastra cea de toate zilele !
(vezi Cadrul 1.2).
Pentru a face mai accesib ila paradigma suportului fizic al valorii,
entropia joasa sau negativa, vom folosi conceptul de potential. El
reprezinta nivelul de organizare detinut de componentele primare ale
materiei, de un sistem simplu sau complex, nivel de organizare care îl
face atractiv pentru a fi consumat de un sistem viu.
Cadrul 1.2

Biochimia considera ca pentru economia sistemelor vii este nevoie de urmatoarele :

substanta, pentru sinteza compus ilor chimici necesari structurilor ; energie, pentru exercitarea
functiilor sistemului viu; informatie, pentru a conduce procesele metabolice interne si pentru
a se adapta la mediu.
 Finantele întreprinderii

Sistemele vii, arata înca din anul 1944 cunoscutul fizician E. Schrodinger, îsi datoreaza
originea interna faptului ca "se hranesc cu entropie negativa sau joasa."

Procesele În al treilea rând, teoria valorii bazate pe entropie joasa extinde zona
angajate în proceselor angajate în obtinerea valorii, de la procesele economice
mecanismul recunoscute de celelalte teorii (productia, consumul), la un sistem mult
mai cuprinzator, aici intrând procesele din mediul natural, procesele
valorii
din societate si procesele din economie.
În aceste conditii, întregul mod de a pune problema gestionarii valorii
de catre economist se schimba radical. El va trebui sa cunoasca
intimitatea tuturor acestor procese si a sistemelor în care au loc si apoi,
Influenta pe baza acestei cunoasteri, sa poata interveni, prin instrumente adecvate.
dezvoltarii Scopul acestei interventii este de a optimiza procesele respective si
durabile pentru a le asigura conditii interne si exterioare favorabile sporirii
valorii, dar si pentru a le armoniza interesele, în conformitate cu
principiile dezvoltarii durabile.
De asemenea, întregul edificiu al teoriei valorii trebuie corelat cu
schimbarile deja evidente ale noului mod de organizare a societatii
umane, societatea informationala. Rolul tot mai hotarâtor al
Influenta informatiei în procesele sociale si economice face din acest produs al
societatii mintii omenesti si al masinilor electronice materia prima absolut
informationale necesara pentru toate deciziile din economie, societate si mediu.
Având la baza aceste principii noi, modelul mecanismului de
obtinere a valorii este mult schimbat, el fiind redat în figura nr. 1.1. În
acest model sunt prezente cele trei sisteme si procesele corespunzatoare
angajate în obtinerea si gestionarea valorii (vezi Cadrul 1.3).

Cadrul 1.3

1. Sistemul mediului natural înconjurator, cu procesele de ordin fizic, chimic si

biologic specifice, procese care sunt antrenate, mai mult sau mai putin, în obtinerea si
gestionarea valorii;

2. Sistemul societatii umane, cu procesele de ordin social, politic, cultural, învatamânt,

viata de familie etc.;

3. Sistemul economiei (întreprindere), cu procesele de productie, consum, repartitie,

schimb etc. (redate în grafic prin producator si consumator).

Semnificatia simbolurilor cuprinse în grafic reda formele de potential

(entropie joasa) angajate în mecanismul general de obtinere si
gestionare a valorii si este redata în Cadrul 1.4.
Mecanismul obtinerii val orii

Figura nr. 1.1

Cadrul 1.4

Pn - potential (entropia joasa sau negativa) atras din mediul natural înconjurator direct
(energie solara, energie geotermica, minerale, energia apelor si a vântului etc.) sau
indirect (prin plante, animale);
Ps - potential atras din sistemul societatii umane sub forma de servicii sociale, de învatamânt,
cultura, protectie, aparare, amenajari pentru transporturi, servicii bancare etc.;
Pes - potential economic sub forma de servicii provenit din procesele economice tip consum
desfasurate în perioadele anterioare procesului de productie din t1;
Pep - potential economic conservat sub forma de produs;
Per - potential economic reconservat în urma a doua procese economice (consum si productie)
prin care a trecut potentialul conservat în produsul obtinut în urma procesului de
productie din t 1; acest nivel îl consideram nivelul real al valorii produsului obtinut în t1.

Pornind de la acest model si de la generalizarile simbolice redate în

Cadrul 1.4, putem avansa relatia de definitie a teoriei valorii bazate pe
entropie joasa. În aceasta relatie, pe lânga generalizarile simbolice
mentionate, vom introduce si alte simboluri redate în Cadrul 1.5.
 Finantele întreprinderii

Cadrul 1.5

Pem,s- potential economic cedat mediului si societatii pentru a alimenta procesele ce au loc în
sistemele respective (acest potential poate fi considerat ca o pierdere pentru circuitul
curent al valorii -în perioada t1-tn);
Dr - deseuri care cuprind potential economic recuperabil în procesele economice viitoare
(potential notat cu Pedr), daca procesele economice si sociale sunt organizate în
conformitate cu cerintele mediului, pe baza principiilor dezvoltarii durabile;
Dnr - deseuri care cuprind potential economic ce nu mai poate fi recuperat în procesele
viitoare (pierderi entropice); aceste deseuri polueaza mediul, societatea si economia,
influentând negat iv sistemele angajate în mecanismul de obtinere a valorii.

Relatia specifica proceselor economice, procese prin excelenta de

transformare de tip entropic (conform legii de conservare a materiei si
legii entropiei), va avea urmatoarea configuratie:

Relatia 1.1

Pn + Ps + Pes + Pedr = Pe r + Pe m,s + Dr + Dnr

Relatia 1.1 respecta cerintele ambelor legi generale ale naturii.

Astfel, iesirile totale (rezultatele din partea dreapta a relatiei) sunt egale
cu intrarile din partea stânga, conform legii conservarii materiei, iar
iesirile utile (Per) sunt mai mici decât intrarile (conform cerintelor legii
entropiei).
În întreaga constructie a manualului se vor regasi principiile
Suport teoretic
relatiei 1.1, dorinta noastra fiind de a da activitatii financiare un suport
pentru
teoretic, care sa corespunda atât evolutiilor din stiinta, în general, cât si
activitatea
schimbarilor intervenite în realitatea economica, sociala si în mediul
financiara
natural înconjurator.
Gestionarea financiara a valorii presupune cunoasterea cât mai
completa a sistemelor naturale, sociale si economice si a proceselor în
care sunt antrenate. De aceea, vom începe cu cunoasterea întreprinderii,
sistemul în care se desfasoara cele mai importante procese economice
ce presupun repartitia financiara: productia si consumul.
Mecanismul obtinerii val orii

În modul nostru de interpretare, întreprinderea este conectata la

Conectare sistemele mediu si societate, pentru a putea beneficia de rezultatele
întreprindere - utile care sunt produse de sistemele respective, precum si pentru a putea
societate - alimenta cu potential economic procesele naturale si cele sociale.
mediu Numai în acest mod munca financiarului poate avea o utilitate
economico-sociala maxima, iar resursele economice o folosinta cu o
eficacitate maxima.

1.3 Activitati tutoriale

Procesul de învatare în universitate a evoluat spre forme noi în care

responsabilitatea însusirii de cunostinte si formarea de deprinderi trece
într-o proportie hotarâtoare la student. Profesorul devine furnizor de
informatii si procedee de transmitere a lor la distanta, realizator de
baterii de teste de verificare si autoverificare pentru studenti. El devine
coordonator de disciplina, munca de predare fiind preluata de activitatea
de tutoriat, activitate prin care se urmareste îndrumarea studentului în
procesul de învatare.
La rândul sau, studentul se integreaza într-un proces de învatare în
care rolul sau este maxim. Având la dispozitie materialele didactice,
realizate într-o forma ce îi asigura însusirea lejera a cunostintelor,
studentul devine un cautator de noi informatii prin intermediul
magistralelor informatice si un exigent autoexaminator prin parcurgerea
responsabila a testelor de autoverificare, a testelor de verificare partiala
si a celor de verificare finala.
Activitatea tutoriala are misiunea de a da studentului orientarile de
baza în privinta ordon arii activitatii de învatare si verificare. Manualul
de fata va cuprinde, în acest scop, o schema logica a activitatilor ce
trebuie parcursa pentru însusirea cunostintelor si pentru formarea
deprinderilor de economist în domeniul finantelor la nivel
microeconomic. Structura capitolelor cuprinde, de asemenea, întrebari
recapitulative, teste de auto-verificare, studii de caz si exercitii, teme de
cercetare stiintifica, teme pentru referate si pentru lucrarile aplicative.
 Finantele întreprinderii

MODUL DE LUCRU ÎN PROCESUL DE ÎNVATARE

Etape:
Manual,
notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al

(1) Învatare ℑ informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de
curs.
Rezumat si
cuvinte -cheie
2. Localizati, în text, conceptele din rezumat si cuvintele-cheie.

(3) Consultare
bibliografie
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.
suplimentara

(4) Întrebari 4. Raspundeti la întrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si în scris.

(5) Teste de 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri.

autoevaluare Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza
Da manualului si a bibliografiei suplimentare.
(6) Studii de 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile.
caz, exercitii

Nu 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate în

(7) Seminar
seminar sau la lucrarile de laborator, precum si cu referatul si
proiectul de an, Bugetul unei activitati, firme, institutii.
Caiet de
seminar

Documenta
tie pentru
examen
Mecanismul obtinerii val orii

ÎNTREBARI RECAPITULATIVE

• În ce consta importanta valorii pentru existenta societatii umane si a sistemelor naturale si

economice?
• Care au fost directiile de dezvoltare a teoriei privind valoarea ?
• Care sunt principiile de baza ale teoriilor valorii bazate pe munca, respectiv pe utilitate, si
în ce masura aceste principii au rezistat schimbarilor din realitatea economica?
• Ce efecte negative au adus paradigmele teoriilor valorii bazate pe munca si pe utilitate în
economie?
• Ce anomalii au determinat realizarea unei noi cercetari privind paradigmele teoriei valorii?
• Care sunt noile principii puse la baza teoriei valorii bazate pe entropia joasa?
• În ce masura aceste noi principii largesc baza stiintifica de abordare a valorii si îi asigura
acesteia un suport obiectiv, inatacabil de orientari subiective?
• Cum interpretati categoria de entropie joasa sau negativa?
• Considerati ca principiile I si II ale termodinamicii se pot aplica în privinta proceselor de
obtinere a valorii?
• De ce credeti ca în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii trebuie antrenate
sistemele mediului natural si ale societatii, precum si procesele specifice acestor sisteme?
• În ce masura acest mod de a aborda valoarea modifica atributiile si importanta profesiei de
economist?

TESTE DE AUTOVERIFICARE

1.1. Pentru stiinta economica, valoarea reprezinta :

a) motorul societatii; b) obiect de studiu; c) masina societatii.
1.2. Teoria valorii care nu mai corespunde realitatii determina:
1. epuizarea resurselor; 2. crestere economica; 3. poluarea Terrei;
4. vibratii premergatoare unei schimbari violente;
5. indiferenta agentilor economici. Care grupare este cea reala:
a) 1, 2, 3; b) 1, 3, 5; c) 1, 3, 4; d) 1, 4, 5; e) 2, 3, 4.
1.3. Teoria valorii bazate pe entropia joasa (negativa), TVE, aduce
urmatoarele paradigme noi:
1. La obtinerea valorii contribuie numai procese din economie;
2. La obtinerea valorii contribuie procese din economie, societate,
mediul natural înconjurator;
3. Obtinerea valorii se supune legilor generale ale Naturii;
4. Baza fizica a valorii este data de munca si utilitate;
5. Baza fizica a valorii este un anumit grad de organizare a
materiei.
Care grupare este cea reala: a) 1, 2, 3; b) 2, 3, 4; c) 1, 3, 4;
d) 2, 3, 5; e) 1, 4, 5.
 Finantele întreprinderii

1.4. Generalizarile simbolice sintetizate de TVE sunt: Pn, Ps, Pes, Pep,
Per, Pem,s, Dr, Dnr. Care este relatia de definitie a valorii în TVE:
a) Pn + Ps + Per + Pedr = Pes + Pem,s +Dr + Dnr;
b) Ps + Pes + Pem,s +Pedr = Per + Pn + Dr + Dnr;
c) Ps + Pes + Dr + Dnr = Pn + Per + Ps + Pedr;
d) Pn + Per + Dr + Ps = Ps + Pem,s + Pes + Dnr;
e) Pn + Ps + Pes + Pedr = Per + Pem,s + Dr + Dnr.

1.5. Relatia de definitie a valorii în TVE respecta cerintele legilor

generale ale Naturii:
a) Legea transformarii si a conservarii materiei;
b) Legea entropiei si legea transformarii si a conservarii materiei;
c) Legea entropiei;
d) Legea gravitatiei.
e) Legea atractiei universale.

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

1.1 Recenzie

Realizati individual sau în grupuri mici recenzia lucrarii Economica

valorii, Editura ASE, Bucuresti, 2002. Puneti în evidenta paradigmele
teoriei valorii bazate pe entropie joasa si subliniati mutatiile produse în
teorie si în practica de adoptarea unui asemenea mod de interpretare si
de conducere a mecanismului de obtinere si gestionare a valorii.

1.2 Dezbatere

Pe baza cunostintelor de fizica, abordati conceptele de entropie

pozitiva si entropie negativa. Redati procese si rezultate care au ca efect
oprirea cresterii entropiei pozitive (a dezordinii din sistem).
Precizati daca procesul de productie sau cel de consum au efecte de
oprire a entropiei pozitive si de obtinere a unor produse cu entropie
joasa. Analizati, din acest punct de vedere, si unele procese din mediul
înconjurator si din societate.
Mecanismul obtinerii val orii

1.3 Comentare de text

Aveti la dispozitie urmatorul text:

"Trebuie sa recunoastem ca entropia alimentelor pe care le consumam
este cu mult mai mica decât entropia dejectiilor pe care le producem.
Cu toate acestea, omul, dupa ce a provocat aceasta crestere de entropie
(în mediul înconjurator, prin deseurile produse), este capabil sa
creasca, sa mearga, sa cânte sau sa alerge - toate aceste procese
cerând o micsorare a entropiei. Entropia scade ori de câte ori
construim o casa, pictam un tablou, scriem o carte sau întelegem un
poem sau o idee stiintifica dificila. În fiecare dintre aceste cazuri, însa,
transformarea energiei alimentelor în gândire, sunet sau munca fizica
se face ineficient si cu o crestere neta a entropiei totale a lumii, în ciuda
micsorarii locale a entropiei." W. T. Lippincott, A. B. Garrett,
F. H. Verhoek, Chimie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1994, p. 606.
Precizati cum se manifesta legile generale ale naturii (de conservare
a materiei si entropica) în cazul transformarii alimentelor în gândire,
sunet, munca fizica. Explicati de ce construirea unei case sau
întelegerea unei idei reprezinta un caz de entropie joasa sau negativa.
1.4 Comparatie

Folosind metodele valorii stabilite de Teoria valorii-munca si

Teoria valorii bazate pe utilitate, modele care recunosc drept intrari în
procesele economice doar capitalul pentru mijloacele de productie (c) si
pentru salarii (s), iar ca rezultate capitalul consumat (c + s) si profitul
(p), realizati o comparatie cu modelul din relatia 1.1.
Comentati deosebirile si modul în care relatia 1.1 respecta cerintele
legilor generale ale naturii.

1.5 Teme de cercetare stiintifica

În conformitate cu noua structura a programelor analitice adoptate

în Academia de Studii Economice, Bucuresti studentii trebuie sa
realizeze referate, studii, documentari, precum si un proiect complex
pentru disciplinele de specialitate. Pentru a sprijini aceasta activitate, la
fiecare capitol vom însera mai multe teme de cercetare. Aceste teme pot
fi utilizate si ca subiecte pentru lucrarile de diploma.
- Contributia proceselor naturale, sociale si economice la obtinerea
valorii;
- Gestionarea financiara a valorii; implicarea activitatii financiare în
mecanismul de obtinere si de repartizare a valorii la nivel de firma.
- Gestionarea valorii la nivel de societate; contributia finantelor la
nivel macroeconomic.
 Finantele întreprinderii

RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOVERIFICARE

1.1 b; 1.2 c; 1.3 d; 1.4 e; 1.5 b.

Nota: Fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. Nota 10 se obtine

daca se raspunde corect la toate cele 5 întrebari.

1.4 Lectura suplimentara

Capitolul VIII din Manualul Economica valorii, Editura ASE, Bucuresti, 2002.

8.1 Principiile de baza ale modelului TVE

Obiectivul nostru este reprezentat de realizarea unui model

reprezentativ privind mecanismul obtinerii valorii. Conform constantelor
modelului, redate mai înainte, vom urmari fenomenul valorii respectând
legile generale ale Naturii. De asemenea, vom analiza acest mecanism în
mod sistemic, având în vedere, în mod concomitent, contributia tuturor
proceselor care sunt angrenate la transformarea de potential.

Atentionare
"O buna valoare nu apare din întâmplare" remarca L. W. Crum, autorul lucrarii Ingineria
valorii. De aceea, va trebui sa fim cât mai exacti, mai obiectivi în interpretarea modului cum
"apare valoarea".

Vom construi modelul obtinerii valorii luând în consideratie

urmatoarele elemente (vezi figura nr. 8.1):
- intrarile de potential provenit din procese naturale (Pn), procese
Reguli de sociale (Ps) si procese economice tip consum (Pes), toate fiind
constructie "produse" într-o perioada to;
- trei procese succesive, de productie (în t 1), de consum
(în t2) si, din nou, de productie (tn);
- exteriorizarea actiunii Legii entropiei prin triunghiul pierderilor
entropice.
Mecanismul obtinerii val orii

Mecanismul obtinerii valorii se deruleaza dupa urmatorul program:

1. Atragerea de potential din procese care au loc fie în afara
Atragerea de întreprinderii (procese din mediu si din societate), fie din procesul de
consum în care a intrat întreprinderea în perioada to, când elementele
potential sale interne "s-au încarcat" cu potential economic tip servicii;
2. Prelucrarea de potential atras (Pn, Ps, Pes ) conform principiilor
Prelucrare si legilor specifice productiei, obtinându-se, în limita determinata de
coeficientul de transformare a pt2, potential economic tip produs (Pept1)
de si pierderi entropice (incluse în triunghiul entropic din figura nr. 5.1);
potential 3. Urmeaza procesul de consum din momentul t. Acest proces
preia potentialul tip produs si îl transforma conform principiilor
consumului si la un randament permis de indicele a pt 2.
Din acest proces rezulta potential economic tip serviciu (Pes) si
pierderi entropice.
Figura nr. 8.1

PeS t2
 Finantele întreprinderii

4. Mecanismul de obtinere a valorii cuprinde înca un proces de

productie din tn, unde potentialul tip servicii iesit din procesul de
consum anterior se retransform a si reconserva în dimensiunile valorice
ale unui nou produs la nivelul permis de indicele a ptn. Nivelul ramas din
potentialul intrat în momentul to si notat cu Per îl consideram suportul
fizic real al valorii produsului obtinut în procesul de productie din t 1.

8.2 Modul de functionare a modelului

Model Modelul TVE pe care dorim sa-l sintetizam va trebui sa aiba un mod
complex si de functionare complex si integrativ, respectând în totalitate principiile
de baza redate în paragraful anterior si constantele prezentate în capitolul 7.
integrativ Preluând o secventa din lantul continuu de procese ce au loc în
sisteme ca mediul natural înconjurator, societate si economie, vom
parcurge principalele momente din modelul redat în figura nr. 8.1.

Momentul t0

Atragerile Acest moment este punctul de plecare pentru segmentul din realitatea
initiale economica pe care vrem sa-l cuprindem în modelul mecanismului de
obtinere si gestionare a valorii. La rândul sau, momentul t0 este o
(t0) consecinta a unor procese anterioare, obtinerea valorii fiind rezultatul
unui lant continuu de procese.
Cele trei sisteme angajate în mod real în mecanismul obtinerii si
gestionarii valorii atrag prin diferite variante ale procesului primar de
transfer (repartitie, schimb, atragere directa) componentele primare ale
materiei (substanta, energie, informatie) sub forma unor diferite grade
de organizare (entropie joasa) pentru a le transforma si conserva în
cadrul unor procese complexe de productie, consum, lichidare.
Ca urmare a acestor procese, fiecare din cele trei sisteme vor transfera
spre sistemul economic aflat în starea dinamica de productie produse
specifice:
- Mediul natural înconjurator: Potential natural, Pn, sub
forma de minereuri, structura unor sisteme vii, aerul,
lumina si caldura solara etc.;
Sisteme - Societatea: Potential social, P s, sub forma de produse si
servicii culturale, de instruire, de administratie, de
furnizoare cercetare stiintifica si tehnica etc.;
de potential - Economia (întreprinderea, firma): Potential economic,
Pes, sub forma de servicii prestate de toate componentele
materiale ale structurii întreprinderii formate prin procese
de consum în momentul t0. Vezi figura nr. 8.2.
Mecanismul obtinerii val orii

Figura nr. 8.2

+
Ed

Mediu
Pn
F
s Ed
+

I
Societate
e R
Ps
M
+
i Ed
A
Firma
Pes
t0

Dupa cum se observa din figura nr. 8.2, transformarile care au avut
loc în toate cele trei sisteme în momentul t0 s-au derulat în conformitate
Respectarea cu cerintele legilor generale ale Naturii, legea conservarii materiei
legilor (procesele doar au transformat intrarile, iesirile rezultate fiind egale
generale cantitativ cu intrarile) si legea entropiei (iesirile utile sub forma de
potential natural, social sau economic fiind mai mici decât intrarile,
rezultând si pierderi entropice sub forma de deseuri, E +d).
Momentul t1
În sistemul activitatii economice (familie, întreprindere, macro-
Productia
economie, mondoeconomie, cosmoeconomie) se declanseaza în
din t 1 mom entul t1 starea dinamica de productie .
Acest proces supune intrarile atrase (Pn, Ps, Pes) unui proces de
transformare în conformitate cu tehnologia si scopul fiecarui tip de
întreprindere si se deruleaza conform Relatiei 8.1.
 Finantele întreprinderii

Relatia 8.1

Pn + Ps + Pes = Pe p+ E+ d

Prin procesul de transformare si, apoi, de conservare a rezultatelor

transformarii se obtine un nou grad de organizare a potentialului din
intrarile atrase sub forma de produs, Pep, dupa regula specifica acestui
proces:

Relatia 8.2

Produs = informatia implementata în substanta

cu ajutorul energiei sau

i e s

Si în acest caz (vezi figura nr. 8.3) procesul economic se realizeaza cu

respectarea legilor generale ale Naturii (conservarii materiei si
entropiei), iesirile utile, P ep, fiind mai mici decât intrarile cu marimea
pierderilor entropice, E+d.

Figura nr. 8.3

E+d
Pn

Pe P
Ps Productie i e s

Pe s Potential
rezidual în
t1 structura firmei
Mecanismul obtinerii val orii

Procesul de productie din momentul t1 scoate din structura firmei o

mare parte din potentialul conservat prin procesele de consum din
Potential momentul t0 ; ce ramâne conservat în structura firmei (potentialul
rezidual rezidual) se va folosi în procesele de productie viitoare, fiind periodic
completat cu potential adus de un nou proces de consum (din momentul
t2, spre exemplu).
Momentul t2

Potentialul conservat în produs, Pep, nu este, în teoria valorii-entropie,

Alimentarea nivelul final al suportului fizic al valorii. Este doar o etapa în
procesului mecanismul complet de obtinere a valorii. Produsul procesului de
productie din t 1 îsi valorifica potentialul conservat prin recunoasterea de
de consum catre un sistem aflat în starea de consum.
Acest sistem, familie, întreprindere, economie etc. , atrage, prin
diferite forme ale procesului primar de transfer (repartitie, schimb,
donatie, preluare directa) potential economic sub forma de produs, P ep,
dar si potential direct din mediul natural înconjurator, societate.
În structura sistemului aflat în starea dinamica de consum, entropia
Entropia joasa din produse este supusa unei transformari specifice: disocieri,
joasa a digerari, asamblari etc. Gradul de organizare din produse dispar e, pentru
serviciilor a da nastere, prin procesul primar de conservare, unor alte genuri de
organizare, cum ar fi structura materiala a sistemului.
Aceasta structura este apoi capabila sa faca servicii sub forma de
miscare, forta si sa elimine entropie înalta. Serviciile respective sunt
produsele procesului de consum, fiind forma de conservare a
potentialului economic, suport al valorii în curs de formare, P es:

Relatia 8.3

Pe p à Pes + E+d

Transformarea si conservarea tip consum respecta specificul fiecarui

element material al structurii sistemului consumator. Astfel, în cazul
omului, serviciul sau dupa consum respecta principiul:

Relatia 8.4

Serviciul = energie (e) subordonata unei informatii (i)

folosindu-se de suportul material al sistemului (s) sau
e s i
 Finantele întreprinderii

Figura nr. 8.4

Pn
E+d
S
Ps E
R
Consum
V
Structura I
noua C
Pep
I
I
t2

Si celelalte elemente ale structurii, odata încarcate cu potential sunt

capabile sa ofere servicii. Astfel, mijloacele de tip unelte pot presta un
serviciu, punându-si însusirile substantei din care sunt formate (s) în
s--- e-->i slujba unei informatii tehnologice sau de produs (i) cu ajutorul unei
anumite cantitati de energie (e).
Momentul tn
Nici forma serviciu nu reprezinta, în modelul teoriei valorii-entropie,
Reconfir- punctul final pentru nivelul suportului fizic al valorii. Potentialul
marea din economic scos din produsul fabricat în momentul t1 si conservat în
tn serviciu are nevoie de înca o confirmare prin valorificarea sa într-un nou
proces economic de tip productie organizat în momentul tn.
În acest nou proces de productie se transforma entropia joasa din
Nivel real serviciul furnizat de sistemul consumator; rezultatul transformarii se
pentru conserva într-un produs t n si reprezinta, pe de o parte, nivelul real al
valoare si suportului fizic pentru valoarea produsului din t1 (Per) si, pe de alta
parte, nivelul încasarilor cu care consumatorul din t2 poate sa achite
încasari pretul produsului respectiv.

Relatia 8.5

Pes à Pe r + E+d

Nivelul P er reda, în modelul teoriei valorii-entropie, contributia

pozitiva sau (si) negativa a tuturor sistemelor angajate în procesele care
contribuie la obtinerea valorii.
Mecanismul obtinerii val orii

Figura nr. 8.5

S
E +d
E
R
V Productie
I
C Produs
Pe r
I t3
I
tn

Pe acest argument ne bazam atunci când afirmam ca nivelul Per este

Formula potentialul economic care poate fi definit ca valoarea produsului
finala obtinut în procesul de productie din t1. În formula finala va trebui sa
pentru Per introducem si cedarile de potential catre sistemele ce iau parte la întregul
proces de obtinere si gestionare a valorii, cedari necesare mentinerii
sistemelor mediu natural înconjurator, societate si economie (Pe m,s,e).
Aceste cedari reduc si mai mult potentialul economic ramas în
circuitul economic curent. Desigur, o parte din acest potential cedat
reintra în circuitul economic din perioadele urmatoare.

Momentul tn + m

În viata sistemelor economice poate interveni si procesul complex de

lichidare. În momentul în care mentinerea în functiune nu mai este
Moartea posibila si orice proces de tip consum ar fi fie inutil fie prea costisitor,
sistemul economic intra în starea dinamica de lichidare.
sistemului Ca intrare în procesul de lichidare vom avea potentialul economic
economic rezidual din structura acestuia, potential conservat în personal, unelte,
stocuri, informatii, teren etc. (Pes). Transformarea acestor intrari (vezi
Relatia 8.6) se face prin operatiuni de dezinvestitie, conservare,
faliment, distrugere naturala sau cu contributia unor factori externi
firmei.
 Finantele întreprinderii

Relatia 8.6

Pe s à Pe p + Ps + E+d

Rezultatul transformarii se conserva sub forma de personal

disponibilizat pus la dispozitia societatii, ca someri sau pensionari, Ps,
active vandabile sub forma de produse utile altor firme sau componente
primare sub forma de substanta, energie, informatie,(s, e, i), Pep,
precum si deseuri cu entropie înalta (E+d).

8.3 Corelarea cu modelele celorlalte teorii ale valorii

TVE Modelul teorie i valorii-entropie înglobeaza, în mod constructiv,

paradigmele teoriilor valoare-munca si valoare-utilitate, cu corective
include
absolut necesare si justificate prin amplificarea cercetarii si schimbarea
TVM si opiniei privind participantii la obtinerea valorii.
TVU Daca pentru Teoria valorii-munca rezultatul procesului de productie
din t 1, la nivelul P ep, este valoarea produsului respectiv, pentru Teoria
valorii-entropie este doar un nivel intermediar pentru suportul fizic al
valorii. Acest caracter intermediar este dat de faptul ca în procesul de
productie din t1 nu se reflecta contributia tuturor factorilor si a
proceselor economice, de mediu si sociale.
Mergând mai departe, nici nivelul de potential scos prin procesul de
consum si conservat în servicii, nivel recunoscut ca valoarea produsului
Modul de din t 1 de catre Teoria valorii-utilitate, nu poate fi suportul fizic final al
valorii, ci tot ceva intermediar.
integrare a
Este nevoie sa dam o recunoastere finala si formei servicii a
paradigmelor potentialului printr-un nou proces de transformare-conservare tip
altor teorii productie (un fel de utilitate a serviciilor) pentru a avea suportul real si
final al valorii produsului din t 1, precum si amploarea cedarilor si
pierderilor de potential pe parcursul celor trei procese economice:
productie t1, consum t2, productie tn.
Mecanismul obtinerii val orii

Figura nr. 8.6

Luând în calcul toate procesele si contributia pozitiva sau negativa a

tuturor sistemelor (mediul natural înconjurator, societatea, economia
prin subsistemele aflate în posturile de producator si de consumator),
formula finala a nivelului real pentru valoare va avea urmatorul continut:

Relatia 8.7

Per = Intrari în t0 – [cedari catre mediu, societate,

economie + pierderi entropice, în procesele din t1, t2, tn]

Dupa cum vom vedea în capitolele urmatoare, nivelul Per preia mult
Per – o mai multe influente pozitive (mediul, societatea sau economia
rezultanta contribuind cu potential în toate procesele redate în model), dar si
negative, sub forma unor fenomene distructive, exagerari fiscale, furturi
mult prea etc.
complexa Prin întregirea modelului si cu relatiile economice externe, vom aduce
în mecanismul obtinerii si gestionarii valorii influente favorabile sau
nefavorabile din afara economiei nationale.