CAPITOLUL 2

FENOMENUL MICROECONOMIC

CUPRINS

2.1 Sistemul întreprindere

2.2 Întreprinderea - sistem biosocial
2.3 Întreprinderea - sistem cibernetic
2.4 Activitati tutoriale

CONCEPTE

Întreprinderea
Sisteme vii si nevii
Sistemul biosocial
Sistemul cibernetic
Elementele sistemelor biosocial si cibernetic
Legaturile din sistemele biosocial si cibernetic
Procese efectorii
Procese de comanda si reglare
Entropie joasa
Fenomenul microeconomic

2.1 Sistemul întreprindere

Zona de studiu si actiune pentru stiinta fenomenului micro-financiar

este reprezentata de forma moderna de organizare si desfasurare a
Sistemul activitatii economice, forma denumita cu termenul general de
complex al ÎNTREPRINDERE.
întreprinderii Pentru a întelege cât mai clar fenomenele economice care au loc la
acest nivel (inclusiv fenomenul financiar), va trebui sa ne formam o
imagine bine structurata si argumentata stiintific despre sistemul
complex al întreprinderii (vezi Cadrul 2.1).

Cadrul 2.1

DEX: Unitate economica de productie si prestatii de servicii.

P. Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica: Organizatie cu scop lucrativ, de la
cele mici, aflate în proprietatea unei singure persoane, pâna la corporatiile gigantice.
R. G. Lipsey, K. A. Christal, Economia pozitiva: o unitate care utilizeaza factorii de
productie pentru a produce bunurile pe care apoi le vinde.

În primul rând, ne vom familiariza cu un model tip index care va

fi asociat pe parcursul manualului cu conceptul de întreprindere (vezi
fig. nr. 2. 1). El cuprinde schema simplificata a unei constructii specifice
sistemului întreprindere, cuprinzând si imaginea elementelor principale
care îi formeaza structura interna de transformare a intrarilor în bunuri
pe care apoi le vinde.
Figura nr. 2.1
 Finan tele întreprinderii

În al doilea rând, va trebui sa percepem dimensiunea cantitativa a

acestei forme de organizare a activitatii economice. În România existau
în anul 2000 peste 780.000 de agenti economici, din care circa
320.000 întreprinderi, 70.000 agenti economici în administrare publica
si privata si aproape 395.000 de întreprinzatori privati (vezi
graficul 2.1). Comparativ, în economia S.U.A. activeaza peste
18 milioane de firme.

Graficul 2.1

0-9 salariati
10-49 sal.
50-249 SAL.
250 si peste

0-9 sal.
10-49 sal.
50-249 sal
250 si peste

În al treilea rând, va trebui sa precizam ce fel de sistem este

întreprinderea. În acest scop vom folosi mai multe puncte de vedere.
Cel mai general ni se pare a fi punctul de vedere fundamentat de Teoria
structurilor disipative (vezi Cadrul 2.2).
Fenomenul microeconomic

Cadrul 2.2

Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, 1977. Prin contributiile sale la
studiul teoriei structurilor disipative, Natura nu mai este înteleasa într-o conceptie lineara, ci
prin separarea realitatii în sisteme distincte:
- sisteme aflate la echilibru , sisteme moarte cu entropie pozitiva (înalta) maxima;
- sisteme aproape de echilibru , sisteme la care entropia este mare, dar nu maxima (aici se
cuprinde materia nevie);
- sisteme departe de echilibru , sisteme cu o entropie joasa specifica materiei vii.
Caracteristica principala a sistemelor departe de echilibru este consumul de entropie joasa
din mediul înconjurator pentru a putea sa-si mentina ordinea interioara si sa evite caderea spre
echilibru, spre moarte.

Conform acestei teorii, în Natura exista trei tipuri de sisteme: la

echilibru; aproape de echilibru si departe de echilibru.
Societatea, din care face parte atât omul, cât si întreprinderea,
cuprinde sisteme vii, dar si sisteme nevii. Acest fapt asigura caracterul
complex al sistemelor din societate.
Cuprinzând sisteme vii, societatea va trebui sa respecte
Caracteristica caracteristica principala a sistemelor departe de echilibru, si anume sa
principala a atraga din mediul înconjurator substanta (s), energie (e) si informatie (i)
cu un anumit grad de organizare sau entropie joasa. În acest scop,
sistemelor vii
societatea îsi organizeaza activitatea economica si o localizeaza în
întreprindere.
Scopul activitatii economice, în sensul cel mai general, este de
a atrage entropie joasa din surse diverse (economie, societate, mediu
natural înconjurator) si a o transforma în conformitate cu necesitatile
sistemelor vii si nevii din cuprinsul societatii si al mediului natural
înconjurator.

Acest scop general sau "conduita teleologica transformatoare" o

redam în figura nr. 2.2.
 Finan tele întreprinderii

Fig. nr. 2.2

Organizându-si activitatea economica sub forma de întreprindere,

societatea creeaza un sistem biosocial de mare complexitate, în care
subsistemele vii si nevii se completeaza în diferite proportii, în functie
de profilul unitatii economice, precum si în functie de evolutia
progresului tehnic (vezi fig. nr. 2.3).

Figura nr. 2.3

Fenomenul microeconomic

Motivatia 2.1

Productia se desfasoara în mod organizat, în cadrul firmelor, deoarece, pentru a fi

eficienta, este necesar sa fie îndeplinite urmatoarele conditii: activitatea productiva sa se
realizeze la scara mare, sa se obtina resurse financiare suficient de mari si sa se asigure o
conducere atenta a activitatilor curente. P. Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica,
Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 134.

Daca acceptam ca întreprinderea este un sistem, atunci ea va trebui

sa cuprinda elementele m, relatiile R si proprietatile care ne intereseaza
pe noi si societatea în ansamblu, P (vezi Cadrul 2.3).
Cadrul 2.3

O multime de obiecte (elemente) m formeaza un sis tem daca pe ea se realizeaza o relatie R

data dinainte, cu proprietati fixate P. Pentru Bertalanffy, parintele Teoriei sistemelor, relatia
este o conexiune sau o legatura de ordine.

Pentru disciplina noastra sunt importante toate componentele

sistemului; de aceea le vom preciza înca din acest capitol, urmând ca, în
cuprinsul manualului, atunci când activitatea financiara este
conditionata direct de una sau alta dintre componente, sa revenim cu
aspecte suplimentare.
Pentru început este necesar sa precizam elementele m care
formeaza "osatura" sistemului, obiectele pe care trebuie sa le punem
într-o relatie R pentru a fi obtinute proprietatile P care ne intereseaza.

2.2 Întreprinderea - sistem biosocial

Completarea În evolutia sa istorica, omul si-a completat sistemul activitatii

sistemului economice. De la un singur element, omul, sistemul în cauza a
activitatii acumulat subsisteme vii si nevii, "domesticind" pe rând animale si
economice metale, plante si informatii. Totusi, de fiecare data, chiar si atunci când
era singur în activitatea economica, se gasea cineva lânga el. Acest
"cineva", deseori uitat de stiinta economica, era si este Mediul natural
înconjurator.
Elementele componente ale întreprinderii ca sistem biosocial sunt
reprezentate în figura nr. 2.4. Aceasta structura corespunde
paradigmelor teoriei valorii bazate pe entropia joasa, reflectând nivelul
dezvoltat al conceptului de întreprindere ca sistem, iar simbolurile
cuprinse în schema se vor regasi pe parcursul lucrarii, ca modalitate
vizuala de identificare.
 Finan tele întreprinderii

Ca elemente interne avem: omul (populatia apta de munca),

capitalul fix (active corporale), capitalul circulant (active circulante),
informatiile (active necorporale), mediul natural atras în interiorul
întreprinderii.
În sens larg, sistemul întreprindere se afla în contact permanent si
bilateral cu doua sisteme complexe care îi influenteaza functionalitatea :
societatea, în general si mediul natural înconjurator.
Pentru a constitui un sistem, elementele mentionate mai sus trebuie
"legate" prin relatii de tipul R. Ele formeaza liniile unui câmp de forte
provenite atât din interiorul sistemului, cât si din afara lui, din societate
si din ans amblul mediului natural înconjurator.

Figura nr. 2.4

Liniile de forta Liniile de forta din interiorul sistemului sunt generate de pozitia
departe de echilibru a sistemelor vii din întreprindere si societate.
ale eco-câmpului Teama de cadere spre echilibru pune sistemul "sub tensiune",
declansându-se forte care îndeamna la productie si ordoneaza consumul.
Societatea intervine cu linii de forta generate de interesele generale
ale economiei si societatii (politice, sociale, de proprietate).
Mediul natural înconjurator, prezent în tot ce facem noi (omul fiind
parte componenta a naturii), va influenta sistemul biosocial prin liniile
de forta pe care le genereaza actiunea legilor naturii, de la legea
conservarii materiei si energiei, la cele mai specifice, pe domenii (vezi
asocierea din figura nr. 2.5).
Fenomenul microeconomic

Scopul general Pentru a avea un sistem real, trebuie sa asociem si gama de

al activitatii proprietati P pe care le dorim realizate de sistemul întreprindere. Aceste
economice proprietati decurg din scopul general al activitatii economice (vezi
figura nr. 2.2), si anume de a atrage si transforma entropia joasa
necesara omului si societatii. Acest scop se va concretiza prin
conservarea entropiei joase (substanta, energie si informatie) în produse
si servicii (vezi capitolul 3).
Asocierea 2.1

Pentru a întelege acest mod de a pune problema, asociem întreprinderea cu globul terestru
care are propriile sale linii de forta gravitationala. Dar, în acelasi timp, se supune si liniilor de
forta ale Soarelui pentru ca, împreuna cu acesta, sa respecte si liniile de forta ale întregii
Galaxii !

Figura nr. 2.5

Pe fondul acestor cunostinte, putem desprinde definitia

ÎNTREPRINDERII, ca sistem biosocial (definitia 2.1):
Definitia 2.1

ÎNTREPRINDEREA, ca sistem biosocial, este un sistem complex, deschis, cuprinzând

drept elemente subsisteme vii si nevii, reunite sub influenta unor linii de forta interne, ale
societatii si ale Naturii în general, cu scopul de a pune la dispozitia economiei, societatii si
mediului natural entropie joasa (potential economic) încorporata în produse si servicii.

Motivatia 2.2

Am recurs la interpretarea Întreprinderii ca sistem biosocial întrucât acest mod de a pune

problema ne va fi de folos atât în actiunea de a finanta formarea elementelor sistemului, cât si
în dimensionarea si repartizarea valorii ce se obtine în procesele care au loc în acest sistem.
 Finan tele întreprinderii

2.3 Întreprinderea - sistem cibernetic

Odata constituit ca sistem, întreprinderea începe sa functioneze în

ansamblul economiei nationale (si chiar al economiei mondiale). Sau, în
sens larg, Întreprinderea se integreaza în sistemul general al pietei.
Ca sistem în functiune, întreprinderea se manifesta cu toate atributele
unui sistem de natura cibernetica. De aceea, vom folosi în manual si
acest mod de interpretare integrativa a realitatii economice.
Caracteristicile Caracteristic pentru un sistem cib ernetic este, pe lânga elementele
unui sistem de componente si legaturile dintre acestea, conexiunea inversa sau "cercul
natura vicios" (dupa cum remarca St. Odobleja - v. Cadrul 2.4). Conexiunea
cibernetica inversa (feedback) permite autoreglarea "din mers" a sistemului în
cauza, atât sub impulsul starilor proprii, cât, mai cu seama, si ca urmare
a semnalelor primite din mediul ambiant economic al sistemului
respectiv (în cazul întreprinderii, mediul respectiv fiind reprezentat de
piata).

Cadrul 2.4

St. Odobleja - Psihologia consonantista: "viata este un cerc vicios de actiuni si reactiuni
reciproce. Un cuplu reversibil de actiuni si reactiuni." El afirma: viata nu poate exista fara
conexiune inversa (cercul vicios).

Pentru a ajunge la interpretarea sistemica de tip cibernetic, va trebui

sa subdividem sistemul întreprinderii în doua subsisteme:
- subsistemul proceselor efectorii, unde au loc procesele reale de
productie si consum;
- subsistemul proceselor de comanda si reglare.

Subsistemul efectoriu

Acest subsistem cuprinde intrarile în sistem, notate cu X, în

figura nr. 2.6, structura transformatoare, notata cu A si iesirile din sistem,
Y. Este locul transformarii intrarilor în produse si servicii (iesiri).

Subsistemul de reglare

La rândul sau, acest subsistem cuprinde legatura de culegere a

informatiilor despre reactia pietei la rezultatele Y, blocul de analiza si
comanda +/- ∆X,A si legatura de comanda spre intrari.
Fenomenul microeconomic

Asezate într-un model tip index, aceste doua subsisteme se

conditioneaza reciproc, conform celor redate în figura nr. 2.6.
Motivatia 2.2

Am recurs la acest mod de interpretare a întreprinderii, întrucât el reda sistemul în

functiune. Astfel, subsistemul efectoriu este locul de organizare si functionare a sectiilor,
atelierelor, locurilor de munca. Subsistemul de comanda cuprinde serviciile de conducere,
inclusiv locul de desfasurare a activitatii financiare, activitate care face obiectul de studiu al
disciplinei Finantele întreprinderii.

Figura nr. 2.6

Pentru disciplina Finantele întreprinderii sunt utile si alte moduri

de interpretare si clasificare a întreprinderii. Astfel, fenomenul financiar
are nuante diferite în functie de faptul daca o întreprindere functioneaza
ca regie autonoma sau ca societate comerciala, sau daca se organizeaza
cu capital autohton sau cu participare a capitalului strain. Pe masura ce
asemenea modalitati de prezentare a întreprinderii ne vor fi necesare,
ele îsi vor face loc în cuprinsul manualului.

2.4 Activitati tutoriale

Orientarea procesului de învatare se face dupa modelul redat la finalul

Capitolului 1.
 Finan tele întreprinderii

ÎNTREBARI RECAPITULATIVE

• Ce tipuri de întreprinderi cunoasteti din diverse ramuri ale economiei?

• Faceti o clasificare în functie de ponderea sistemelor vii din aceste unitati.
• Prin ce se caracterizeaza un sistem aflat în pozitia departe de echilibru?
• Care este parerea dumneavoastra despre includerea între elementele structurii de
productie a mediului?
• De ce informatia apare ca un element distinct în cadrul aceleiasi structuri?
• Care sunt liniile de forta care influenteaza functionalitatea întreprinderii?
• De ce sistemul de natura cibernetica se poate asocia relativ usor unei întreprinderi în
functiune?
• Cu ce alte tipuri de modele se poate asocia sistemul întreprindere?

TESTE DE AUTOVERIFICARE

2.1 Cum interpretati conceptul de întreprindere? (2 puncte)

1. ca o unitate economica de productie; 2. ca o organizatie cu scop
lucrativ; 3. ca o institutie publica; 4. ca o structura macroecono-
mica; 5. ca o structura microeconomica.
Care grupare este cea reala : a) 1, 2, 3; b) 1, 3, 5; c) 1, 2, 5;
d) 2, 3, 4; e) 3, 4, 5.
2.2 Care dintre sistemele componente ale Naturii îsi mentin ordinea
interna prin atragerea de entropie joasa din mediul natural
înconjurator (2 puncte):
a) sistemele la echilibru; b) sistemele departe de echilibru;
c) sistemele tehnice; d) sistemele aproape de echilibru; e) sistemele
informatice.
2.3 Care din urmatoarele elemente nu intra în structura interna a
întreprinderii (3 punte):
a) omul; b) activele corporale; c) activele circulante;
d) societatea; e) activele necorporale.
2.4 Întreprinderea, ca sistem de natura cibernetica, cuprinde doua
subsisteme: 1. subsistemul proceselor efectorii; 2. subsistemul de
comanda si reglare. Care din urmatoarele elemente nu apartine
primului subsistem (3 puncte):
a) intrarile X; b) structura de transformare, A; c) conexiunea
inversa; d) iesirile Y.
Fenomenul microeconomic

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

2.1 Dezbatere

Pornind de la o întreprindere concreta, precizati care sunt

elementele si legaturile specifice unui sistem biosocial si unui sistem
cibernetic. Comentati utilitatea unor asemenea modele pentru învatare,
dar si pentru a forma deprinderile practice de conducere a unei firme.

2.2 Decizia de transformare

În perioada 1990-1991 întreprinderile de stat au trebuit sa adopte

decizia de transformare în societati comerciale pe actiuni sau în regii
autonome. În fata acestei decizii au stat si Întreprinderea Bere - Grivita
si Întreprinderea de Transport Bucuresti (I.T.B.). În urma analizarii
prevederilor legale si a argumentelor financiare si economice, prima s-a
transformat în societate comerciala pe actiuni, iar a doua în regie
autonoma (RATB).
Încercati sa refaceti aceste argumente si sa fundamentati deciziile
adoptate în cazul celor doua unitati. Daca voi considerati ca aveti
argumente pentru o hotarâre diferita, fundamentati un nou mod de
transformare.

2.3 Respectarea principiilor economiei de piata

În literatura de specialitate se precizeaza ca principiile de baza

cerute de functionarea legilor pietei sunt: asigurarea concurentei prin
existenta mai multor producatori într-un anumit domeniu; libertatea
intrarii si iesirii de pe piata; informarea si tratarea egala a tuturor
agentilor economici.
Prin transformare din întreprinderi de stat sau prin constituire cu
capital privat, au patruns pe piata urmatoarele întreprinderi:

- Întreprinderea de calculatoare Bucuresti;

- Întreprinderea de tractoare Brasov;
- Fabrica de încaltaminte Dâmbovita;
- Societatea privata de încaltaminte "Moda".
 Finan tele întreprinderii

Analizati cum se respecta primul principiu în cazul fiecareia din

aceste unitati.
O data cu adoptarea legislatiei privind falimentul, considerati ca cel
de-al doilea principiu este îndeplinit?
Are vreo influenta în înfaptuirea celui de-al treilea principiu
discrepanta de putere dintre proprietarul primelor trei unitati si cei ai
societatii private?
Dezbateti cazul 2.2. si dati solutii care ar duce la functionarea
corecta a legilor pietei.

2.4 Dreptul la esec

R. Jones, fost director la General Electric si un fervent promotor al

jocului liber al pietei, sublinia adeseori: "Daca unul dintre principalele
aspecte ale capitalismului este libertatea pentru fiecare de a reusi,
capitalismul îi permite, în mod egal, fiecaruia dreptul de a esua".
Cum explicati progresul înregistrat de tarile capitaliste, având în
fata mereu si perspectiva riscului? Este posibila dezvoltarea liberei
initiative si la noi dupa acelasi principiu, sau este nevoie de sprijinul
statului?

2.5 Referat

Redati, în cadrul unui referat, ev olutia în timp a componentelor

sistemului întreprindere si a activitatii economice, în general. Folositi în
acest scop cunostintele de la disciplina Istoria economiei nationale,
precum si lucrarea Economica valorii (Paul Bran), Editura ASE,
Bucuresti, 2002.
Fenomenul microeconomic

RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOVERIFICARE

2.1 c; 2.2 b; 2.3 d; 2.4 c.