CAPITOLUL 21

CONDUCEREA PRIN BUGETE A ACTIVITATII

ECONOMICE

CUPRINS

21.1 Bugetarea activitatii economice din întreprindere

21.2 Controlul activitatii economice din întreprindere
prin bugete
21.3 Activitati tutoriale

CONCEPTE
Bugetarea activitatii economice
Etapa pregatitoare a bugetarii
Etapa bugetarii efective
Etapa reglarii bugetului
Tipurile de bugete utilizabile în firma
Motivarea conducerii prin bugete
Motivarea acceptarii conducerii prin bugete
Bugete intermediare
Controlul prin bugete
Ecarturi în executia bugetului
Ecarturi în situatia curenta a trezoreriei
Conducerea prin bugete a activitatii economice

Tabloul de bord al conducerii firmei

21.1 Bugetarea activitatii economice din întreprindere

În multe din întreprinderi, bugetul, odata întocmit, ramâne, din pacate,

înca un document pasiv. El este activat doar atunci când se solicita un
credit de la banca, la cererea organelor de control sau la solicitarea
Consiliului de administratie.
Acest lucru se datoreaza, în mare parte, mentalitatii vechi, dupa care
Principiul
"în România o lege are efect doar .... trei zile!", viata urmându-si cursul
“efectul doar de
pe baza principiului "vazând si facând". Trecerea la principiile economiei
trei zile!”
de piata presupune si debarasarea de nostalgiile dupa perioada lejera a
lipsei de raspundere.
Modificarea în modul de lucru pentru care ple dam vizeaza mai multe
aspecte. În primul rând, trebuie retinuta ideea ca, în munca
financiarului, nu este esential documentul numit buget, ci activitatea de
întocmire si realizare a acestuia, numita bugetarea activitatii
economice.
În al doilea rând, bugetarea trebuie privita ca o activitate continua
ce se deruleaza pe tot parcursul anului si în legatura cu toate domeniile si
Exigentele
procesele care caracterizeaza întreprinderea. În al treilea rând,
activitatii
întreaga activitate a financiarului trebuie sa poarte amprenta exigentelor
financiare de
bugetarii, a restrictiilor cantitative si calitative specifice disciplinei
bugetare
financiare.
Asa cum a rezultat din capitolul 20, financiarul trebuie sa fie prezent
în toate actele de conducere din firma, exercitându-si meseria în mod
argumentat si hotarât, într-o permanenta comunicare cu specialistii din
compartimentele tehnice, economice, sociale.

Bugetarea, asa cum au remarcat cei care au impus -o între metodele

moderne de conducere, nu este numai profesie, ci, într-o proportie de
Bugetarea - peste 75%, este relatie interumana . Ea se realizeaza printr-o motivare
o relatie clara, dar severa, a întregului personal al firmei de a întelege si de a
peste 75% respecta toate restrictiile si exigentele financiare.
interumana
 Finantele întreprinderii

Acest lucru este necesar, pentru ca bugetarea corecta a activitatii

economice presupune angajarea tuturor compartimentelor întreprinderii
si ale conducerii într-o actiune de reorganizare, restructurare, uneori si
de reprofilare, pentru a se încadra în restrictiile cantitative si de eficienta
cerute de repartitia financiara, de deciziile financiare.

Indiferent de amploarea activitatii economice care se supune

bugetarii (fie ca este vorba de întreaga decizie de productie sau numai
de o simpla actiune de ordin social), operatiunea respectiva parcurge
urmatoarele etape:
- etapa pregatitoare;
- etapa bugetarii efective;
- etapa reglarii bugetului.
A. Implicatiile etapei pregatitoare
Aplicarea corecta si consecventa a principiilor bugetarii presupune
reorganizari în munca serviciului financiar si a celorlalte compartimente
din firma. Astfel, serviciul financiar trebuie sa dispuna de un sistem
Calculatorul
informational operativ , bine dotat cu tehnica de calcul si birotica
în activitatea moderna, pentru a lucra în timp real în vederea furnizarii informatiilor
financiara financiare care însotesc evenimentele tehnice, economice, sociale,
ecologice etc. din viata curenta a firmei.
Celelalte servicii din structura organizatorica trebuie sa-si
însuseasca spiritul si exigentele bugetarii, acceptând evidentierea
clara si totala a cheltuielilor si a contributiilor lor la obtinerea de venituri
si profit. Totodata, trebuie sa se conformeze necesitatii de a da informatii
reale si în mod operativ pentru fundamentarea deciziilor financiare,
serviciile respective urmând a fi conectate la subsistemul informational
financiar.
O alta responsabilitate care revine serviciului financiar în etapa
pregatitoare se refera la determinarea tipurilor de bugete posibil de
Determinarea utilizat la nivel microeconomic si la precizarea centrelor de
tipurilor de responsabilitate care urme aza sa întocmeasca si sa realizeze bugete.
bugete adecvate Teoria financiara a sintetizat numeroase tipuri de bugete, în functie
firmei de scopul urmarit, de fenomenul ce urmeaza a fi bugetat, de perioada de
timp pentru care se întocmeste bugetul respectiv, de centrul de
responsabilitate vizat:
- Dupa procesul economic pe care îl bugetam, avem bugetul
exploatarii (productiei), bugetele activitatilor de consum;
bugetul activitatii de lichidare;
Conducerea prin bugete a activitatii economice

- Dupa fenomenele la care se refera, avem bugete financiare,

bugetul trezoreriei, bugetele fluxurilor financiare externe;
- Dupa perioada de timp avuta în vedere, avem bugete anuale,
bugete trimestriale, bugete multianuale (vezi proiectia surselor
si cheltuielilor pentru investitii);
- Dupa amploarea activitatii reflectate, avem bugetul întregii
activitati economice, bugete pe centre de responsabilitate
(aprovizionare, desfacere, sectii si ateliere de productie, actiuni
sociale, cercetare stiintifica etc.).
Motivarea Partea cea mai dificila a etapei pregatitoare
personalului este reprezentata de actiunea pe care serviciul financiar trebuie sa o
întreprinderii întreprinda pentru a lamuri si motiva factorii de conducere, dar si
personalul de executie, în vederea acceptarii conducerii prin bugete si a
modificarilor de comportament pe care le implica. Aici actioneaza
talentul si calificarea economistilor, dar si ferocitatea fenomenelor de pe
piata (inflatie, decapitalizare, concurenta, fluctuatia cursului valutar,
fiscalitatea etc.) care ridica credibilitatea sfaturilor financiare.
Bugetarea -
Putem spune ca de reusita acestor actiuni din etapa pregatitoare
ca proces
depinde daca bugetarea devine un proces managerial sau daca ramâne o
managerial
obisnuita munca birocratica.

B. Bugetarea efectiva si reglarea bugetului

Transformarea Concret, bugetarea activitatii economice decurge asa cum a fost

de date în prezentata pe parcursul lucrarii. Activitatile de consum si de productie si
informatii fluxurile de fonduri externe sunt transformate în informatii financiare si
financiare apoi în decizii încorporabile în macheta bugetelor (general, al trezoreriei,
al centrelor de responsabilitate).
Pe parcursul realizarii bugetelor amintite, asa cum am vazut în
capitolul precedent, se impune o corectare periodica a deciziilor
economice si, în mod logic, si a bugetelor întocmite, de regula, la
începutul anului.
Continutul si Abaterile de la indicatorii proiectati sau asteptati sunt transformate în
rolul bugetelor implicatii financiare, se cauta fonduri în mod operativ si, pe baza lor, se
intermediare
 Finantele întreprinderii

adopta si se realizeaza bugetele intermediare . Aceste bugete pot fi de

natura deciziilor financiare privind investitiile, mijloacele circulante,
cercetarea stiintifica, actiunile sociale, refacerea mediului etc.
Semnul repartitiei financiare determinata de acest tip de buget este
pozitiv (+), atunci când se aduc fonduri suplimentare pentru corectarea
structurii economice a firmei si negativ (-), atunci când au loc
varsaminte de fonduri în afara firmei, pentru rambursarea de credite,
renuntarea la o parte din capitalul permanent prin rambursarea
împrumuturilor obligatare.

21.2 Controlul activitatii economice din întreprindere prin bugete

Stari Controlul are, pentru majoritatea oamenilor, semnificatia unei

emotive si activitati coercitive si, în parte, inutile. El creeaza stari emotive si
disconfort disconfort. Totusi, managementul presupune activitati de supraveghere,
control al calitatii, sanctiuni si recuperari de pagube, precum si
recompense pentru reducerea risipei, depistarea abaterilor, sporirea
calitatii etc.
Lipsa controlului provoaca, în majoritatea cazurilor, risipa, scaderi de
calitate, pierderea segmentelor de piata, cresterea costului etc. (vezi
Cadrul 21.1).

Cadrul 21.1
"În industria de automobile, remarca cercetatorul american E. Kirkpatrik, pentru
schimbarea unei piese defecte, depistata de controlul de calitate în timpul fabricatiei, se
cheltuiesc doi centi. Aceeasi operatie necesita, pentru automobilul aflat la client în perioada de
garantie, 100 de dolari!"

Cu atât mai mult se pune problema existentei si exercitarii controlului

financiar prin bugete. În raspunderea serviciului financiar cade întregul
mecanism de obtinere a valorii, de dimensionare exacta pentru a fi
Laborator de recunoscuta de piata; fina nciarul este, asa cum am mai aratat, un
verificare si inginer al valorii, iar serviciul financiar un laborator de verificare si
gestionare a gestionare a valorii ce se obtine în întreprindere (vezi Capitolul 1).
valorii Daca din acest laborator pornesc semnale despre abateri grave în
mecanismul real de obtinere a valorii, cuvântul financiarului trebuie
ascultat, iar activitatea economica trebuie corectata în sensul cerut de
activitatea financiara, de exigentele bugetulu i.
Conducerea prin bugete a activitatii economice

Forma cea mai operativa si penetranta de control prin bugete este

reprezentata de Depistarea si analiza diferentelor (ecartului) dintre
rezultatele previzionate si cele reale. Aceste ecarturi se refera cu
precadere la:

1. Ecarturi globale asupra costurilor

Tipuri de - la elementele costului;
diferente între - la costul unitar.
2. Ecarturi globale asupra rezultatelor
previzionat si - la cantitati vândute;
realitate - la pretul de vânzare;
- la structura (mixul) vânzarilor.
Principiul de analiza folosit este cel bine cunoscut, al substituirilor în
lant, determinându-se efectul fiecarui factor de influentare, în timp ce
ceilalti factori ramân constanti (vezi figura nr. 21.1).

Figura nr. 21.1

Situatia Un alt domeniu cheie al controlului prin bugete are ca obiect situatia
trezoreriei - trezoreriei întreprinderii pe parcursul executarii bugetului de trezorerie.
pulsul zilnic Acest fenomen financiar-monetar reprezinta pulsul firmei si de aceea
al firmei trebuie verificat, daca se poate, zilnic.
 Finantele întreprinderii

Mai ales în conditiile blocajului financiar actual, controlul prin bugetul

de trezorerie trebuie sa vizeze, în special, mersul încasarilor de la clienti
si efectul lor asupra lichiditatii firmei. În mod concret, acest control
urmareste:

a) evolutia creantelor totale fata de cifra de afaceri zilnica

prin rata (r):
r = creante totale / C A zilnica = n zile.

Grafic, evolutia ratei (r) previzionate si efective se prezinta (pentru

data de 20 a lunii) în figura nr. 21.2.

Figura nr. 21.2

b) evolutia soldului contului Clienti, ca diferenta între volumul

facturilor emise si volumul încasarilor (previzionate si
realizate).
Conducerea prin bugete a activitatii economice

Grafic, aceasta evolutie (pentru data de 20 a lunii, spre exemplu) se

prezinta în figura nr. 21.3.

Decalajele - Decalajele constatate pe parcursul lunii sunt elemente de dezbatere

punct de plecare si pot constitui punctul de plecare pentru adoptarea unor masuri de
pentru adopta-
corectare a activitatii economice si financiare a firmei în cauza.
rea de masuri

Misiunea principala a serviciului financiar care exercita controlul

prin bugete este sa puna la dispozitia managerilor din întreprindere, a
Consiliului de administratie, situatia completa a abaterilor de la indicatorii
previzionati sub forma Tabloului de bord al firmei.

Figura nr. 21.3

TABLOUL DE BORD
la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

mil. lei
 Finantele întreprinderii

Nr. crt. Indicatori Buget Real Ecart

1. Cifra de afaceri 7.800 7.400 - 4001)
2. Costul 6.600 6.700 +100
- materii prime
- salarii
- amortizare
................................
3. ...
Cost unitar pe
principalele
produse
-A
4. -B
5. Rezultate financiare
6. Impozite si taxe
Indicatori de
lichiditate etc.

În masura în care economistul financiar din întreprindere reuseste

sa se impuna în sensul celor aratate de noi, realizând un adevarat
management financiar, efectele nefavorabile ale pietei, ale fenomenelor
actuale din zona monetara si financiara pot fi, cu siguranta, diminuate în
Dimensiunea
favoarea firmei si a sa, personal.
financiara - Pledoaria noastra pentru cresterea responsabilitatii si a rolului
dimensiune economistului financiar are, în sfârsit, un suport de necontestat si din ce
principala în ce mai vizibil:

Dimensiunea financiara a activitatii economice în

întreprinderea din economia româneasca a devenit foarte
importanta , chiar hotarâtoare pentru soarta firmei!

21.3 Activitati tutoriale

Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la

sfârsitul capitolului 1.

1)
Ecarturile grave sunt subliniate si explicate în anexe la Tabloul de bord.
Conducerea prin bugete a activitatii economice

ÎNTREBARI RECAPITULATIVE

• Care sunt formele moderne de conducere a activitatii economice si care este locul
conducerii prin bugete în managementul modern?
• Ce caracteristici are actiunea de bugetare?
• Ce efecte are bugetarea activitatii economice asupra compartimentelor de conducere si de
executie din firme?
• Ce tipuri de bugete pot fi utilizate în firma dumneavoastra?
• Cum apreciati oportunitatea controlului prin bugete si ce efecte are controlul respectiv
asupra valorii obtinute în întreprindere?
• Ce trebuie sa contina un Tablou de bord pentru a da managerului o imagine reala asupra
mersului firmei si pentru a-i permite sa adopte masurile cele mai adecvate?
• Este posibila schimbarea rolului finantistului din "omul care trebuie sa gaseasca fonduri" în
"managerul gestiunii financiare a firmei", component de prim rang al echipei de conducere
a activitatii economice?

TESTE DE AUTOVERIFICARE

21.1 Bugetarea activitatii economice si sociale din întreprindere este,

conform celor spuse de initiatori, nu numai profesie, dar si relatie
interumana în proportiile: a) profesie, 40%, relatie interumana,
60%; b) 30%, respectiv 70%; c) 25%, respectiv 75%; d) 10%,
respectiv 90%; e) 20%, respectiv 80%. Care proportie este cea
reala?

21.2 În activitatea de bugetare se folosesc mai multe categorii de

bugete:
a) bugetul exploatarii (productiei), bugetele activitatilor de
consum; bugetul activitatii de lichidare;
b) bugete financiare, bugetul trezoreriei, bugetele fluxurilor
financiare externe;
c) bugete anuale, bugete trimestriale, bugete multianuale
(vezi proiectia surselor si cheltuielilor pentru investitii);
 Finantele întreprinderii

d) bugetul întregii activitati economice, bugete pe centre de

responsabilitate (aprovizionare, desfacere, sectii si ateliere
de productie, actiuni sociale, cercetare stiintifica etc.).

Care din grupele respective se refera la domeniile activitatii

financiar-monetare din firma?

21.3 Dar grupa care are în vedere procesele economice complexe din
întreprindere?

21.4 Bugetele intermediare (B.I.) au misiunea de a transforma în

implicatii financiare abaterile activitatii economice de la indicatorii
proiectati: a) BI pentru completarea investitiilor; b) BI pentru
cresterile de active circulante; c) BI pentru dotarea suplimentara
cu informa tii tehnice si stiintifice; d) BI pentru rambursarea de
credite si a împrumuturilor obligatare; e) BI pentru
refacerea mediului natural înconjurator afectat de procesele
economice din întreprindere. Care dintre aceste BI presupune o
repartitie financiara notata cu ( - )?

21.5 Exercitarea controlului prin bugete presupune depistarea si analiza

diferentelor (ecarturi) dintre rezultatele previzionate si cele reale.
Aceste ecarturi se refera la: a) elementele costulu i; b) costul
unitar; c) cantitatea de marfuri vândute; d) pretul de vânzare;
e) mixul vânzarilor. Care dintre aceste ecarturi se refera la
structura pe sortimente a marfurilor vândute?

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

21.1 Tabloul de bord

La sfârsitul trimestrelor II si III, firma "Carpati" S.A. înregistreaza
urmatorii indicatori sau abateri fata de cifrele bugetate la începutul
anului:

II III
Cifra de afaceri +400 +100
Costul +50 +150
Salarii +45 +100
Profit +10 -5
Rata rentabilitatii economice +1 % -2 %
Rata rentabilitatii financiare -2 % -4 %
Conducerea prin bugete a activitatii economice

Rata rentabilitatii resurselor consumate -3 % -5 %

Rata rentabilitatii veniturilor -1 % -3 %
Lichiditatea patrim oniala (Lp) 95 % 101 %
Lichiditatea imediata (Lr) 90 % 95 %
Solvabilitatea patrimoniala (Sp) 25 % 31 %
Întocmiti Tabloul de bord pentru fiecare trimestru si precizati în ce
cazuri ecartul sau indicatorul prezinta aspecte grave pentru care trebuie
sesizata conducerea întreprinderii.
Dezbateti solutiile care ar putea remedia situatia.

21.2 Evolutia creantelor

Data fiind accentuarea blocajului financiar, societatile comerciale
urmaresc zilnic situatia Bugetului de trezorerie.
Realizati acest control, inclusiv sub forma grafica, având datele:
- Cifra de afaceri zilnica = 15 mil. lei
- Creante totale
Data Suma
1 60
5 75
10 90
15 45
20 60
25 75
- Rata numar de zile (r) propus pentru sfârsitul lunii este de r = 2 zile.
Comentati situatia înregistrata la data de 25 a lunii; ce masuri se mai
pot întreprinde pentru a realiza la sfârsitul lunii rata r = 2 zile?
21.3 Evolutia contului Clienti

Pentru serviciul financia r, evolutia contului Clienti este un obiectiv

important de control. Practic, se urmareste evolutia diferentei dintre
valoarea facturilor emise si valoarea încasarilor.
Firma are previzionat pentru sfârsitul lunii un sold de 300 mil. lei,
obtinut ca diferenta dintre valoarea previzionata a facturilor emise de 5,5
mild. lei si valoarea previzionata a încasarilor de 5,2 mild. lei.
Pe data de 25 a lunii, situatia se prezinta astfel:

- Facturi emise = 4,2 mild. lei

- Încasari = 3,7 mild. lei.
 Finantele întreprinderii

Reprezentati grafic situatia (vezi figura nr. 21.3) si stabiliti ce

abateri se înregistreaza. De asemenea, precizati daca în intervalul ramas
pâna la data de 30 a lunii se mai pot remedia abaterile si prin ce masuri.

21.4 Program pe calculator

Realizati un program pentru calculatorul personal, intitulat Tabloul

de bord al sefului serviciului financiar. Cuprindeti cât mai multi
indicatori si restrictii, inclusiv avertizari, în legatura cu implicatiile
financiare (pentru firma si personale) în cazul înregistrarii unor abateri
mari de la cifrele previzionate.

21.5 Teme de cercetare stiintifica

- Utilizarea Tabloului de bord în conducerea operativa a activitatii

financiare si economice;
- Conducerea prin bugete a centrelor de profit din întreprindere;
- Realizarea controlului financiar al activitatii economice prin bugete;
- Conducerea activitatii financiare operative prin bugetul de trezorerie;
- Motivarea complexa a personalului unei firme pentru acceptarea
conducerii prin bugete;
- Adaptarea sistemului informational al firmei pentru conducerea
activitatii economice prin bugetele financiare si de trezorerie;
- Multiplicarea tipurilor de bugete în functie de interesele managerului
de a conduce prin finante structurile firmei ca centre de profit.

RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE

20.1 d; 20.2 e; 20.3 c; 20.4 c; 20.5 c.