Israelul reprezintă un caz aparte în analiza statelor cu un potenṭial de puteri

regionale sau globale. Vorbim despre o naṭiune, care are sub 10 milioane de
locuitori și care a ajuns o super-putere militară globală. Israelul este un popor
eroic, care a supravieṭuit tututor vicisitudinilor și a dat naștere celor mai strălucite
inteligenṭe.
Dpdv. geografic Israelul este localizat în Orientul Mijlociu de-a lungul
Coastei de Est a Mării Mediterane, fiind un punct de legătură între Africa și Asia.
Vorbim despre un stat care are o suprafaṭă de doar 22,072 km2, ceea ce a scală
globală reprezintă extrem de puṭin. Vecini: Fâșia Gaza –Egipt(SV), Liban (N),
Siria (NE), Iordania, Csiordania (E).Israelul este un stat, care se află într-un
conflict prelungit, încă din anul 1948 odată cu declararea independenṭei statului
Israel. Majoritatea statelor arabe nu au recunoscut crearea Statului Israel și multe
dintre ele continuă această politică și-n prezent. De la crearea statului modern,
zona a fost cuprinsă de conflicte: Războiul de 6 zile – 1967 (Israel si alianṭa
formată dintre statele arabe Egipt, Iordania și Siria) ->Ani la rând, Israelul s-a aflat
într-o stare de tensiune mocnită și nimeni nu a știut de fapt cum să recreeze
sentimentul de siguranṭă pe care majoritatea populaṭiei l-a simṭit după Razboiul
după 6 zile; Războiul de Yom Kippur – 1973 -> Forṭele egiptene și siriene au
coordonat un atac împotriva Israelului chiar in ziua sărbatorii evreiești intitulată
„ziua ispășirii”, reprezentând cea mai importantă zi de post evreiască. Un alt
conflict semnificativ este cel dintre Israel și Fâșia Gaza care a început din 2006 și
nu s-a încheiat nici până-n prezent. Războiul purtat în 2014 în Fâșia Gaza
demonstrează până unde sunt dipsuși să meargă teroriștii Hamas pentru a ucide
civilii israelieni nevinovaṭi. Deoarece nu se mulṭumesc doar cu exploziile produse
de atentatorii sinucigași și cu atacurile cu rachete trase asupra orașelor din Israel,
luptătorii Hamas au construit o reṭea de tuneluri al căror singur scop este să ajute
comandourile morṭii să pătrundă-n Israel. Concluzia acestui conflict este limpede:
Israelul are atât dreptul, cât și obligaṭia de-a se apăra împotriva atacurilor
declanșate de teroriștii veniṭi din subteran. În ultimul rând, relaṭia specială a
Israelului cu, SUA îi conferă acestuia o poziṭie deosebită, raportându-ne la celelalte
state din regiune.
Economia Israelului Israelul are cea mai avansată și dezvoltată economie de
piată din Orientul Mijlociu. Israelul este recunoscut pentru tehnologia înaltă
folosită sau high-tech (sectoare: biotehnologie, apărare, telecomunicaṭii, securitate,
electronică, aerospaṭial, echipamente medicale, nanotehnologie, tratarea apei,
tehnologie avansată) au fost în ultimii ani, unele dintre cele mai de succes domenii
pentru atragerea investitorilor străini. Principalii parteneri comerciali dpdv al
investiṭiilor sunt: SUA și Canada (49%), 27 % din Europa, 6% Asia și 18% restul.
Israelul este un stat cu puṭine resurse naturale. Cu toate acestea, Israelul a dat
în exploatare, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, câmpul gazeifer marin
numit LEVIATAN descoperit în 2010 în apele sale teritoriale. Împreună cu câmpul
gazeifer mai mic Tamar, descoperit în 2009 și dat în exploatare în 2013, aceste
resurse au transformat Israel, dintr-o ṭară importatoare și dependentă de Rusia și
ṭările arabe, într-un producător energetic care își poate acoperi nevoile din propriile
rezerve și chiar mai mult într-un potenṭial exportator către Europa.
Puterea militară Armata israeliană a reușit să ajungă cea mai formidabilă șî
inovatoare armată din lume. Israelul se află în prima linie a tehnlogiei anti-rachetă,
fie că ne referim la sistemul Arrow sau la Iron Dome, în tehnologia dronelor, și-a
construit propriile tancuri, e lider în războiul cibernetic. Israelul a ajuns la acest
nivel înalt din cauza nevoii de supravieṭuire. Israelul nu se rezumă doar la produse
de ultimă generaṭie. E vorba și de armată, în special felul în care armata transmite o
cultură a independenṭei. După Războiul de Yom Kippur s-a născut proiectul
Talpiot(termenul desemnează turnurile sau fortăreṭele), când 2 specialiști în fizică
și inginerie cu aplicaṭii militare, au avut o idee. Ei au conceput un sistem
educaṭional menit să asigure Israelului „crearea unor arme absolut noi, care nu se
află în posesia altor ṭări”. Elementul original al proiectului Talpiot îl constituia
faptul că miza pe creativitatea tinerilor care abia impliniseră 20 de ani. Programul
Talpiot a fost aprobat tocmai în anul 1978. Nici o unitate militară nu avea, în anii
următori, o influenṭă mai mare asupra existenṭei naṭiunii israeliene ca Talpiot, ai
cărei membrii sunt, cu adevărat, eroii săi necunoscuṭi. Importanṭa pe care armata
israeliană o acordă tehnologiei avansate și creativităṭii vine din realitatea practică a
unei presiuni constante. Tzahal este armata cea mai activă și care se confruntă cu
numărul cel mai mare de ameninṭări și agresiuni concrete în ultimele decenii, în
timp ce statul Israel reprezintă ṭara care a înfruntat, de la fondarea sa, cel mai mare
număr de acṭiuni ostile:războiae, atentate sinucigașe, deturnări de avioane, răpiri de
cetăṭeni, atacuri cu rachete.
Mediul de securitate din Orientul Mijlociu nu este similar cu cel din
Scandinavia sau pe Coasta de Azur. În aceste condiṭii, abordările militare menite să
asigure descurajarea inamicilor și prevenirea unei catastrofe de securitate –
existând și astăzi ameninṭări explicite privind distrugerea Israelului și „ștergerea sa
de pe hartă” – vor fi diferite de cele dintr-un stat european care nu a cunoscut
niciodată războiul pe 3 fronturi, ameninṭarea cu arma chimică, masacrarea
sportivilor la olimpiadă sau, peste toate, Holocaustul. Dacă inamicii statului Israel
ar fi avut la dispoziṭie o forṭă comparabilă cu cea a Tzahal din 1948 până-n
prezent, Holocaustul din Europa ar fi fost replicat în Orientul Mijlociu de aliaṭii
locali și admiratorii declaraṭi ai lui Hitler. Până pe 27 ianuarie 1945, porṭile
lagărului de concentrare de la Auschwitz erau deschise de trupele sovietice. Aici se
mai găseau în jur de 7000 de evrei, grav bolnavi și emaciaṭi – ultimii
supravieṭuitori ai unui popor care pierduse numai în acest lagăr un milion de
oameni. Nimic nu ar fi putut să pară mai fragil decât viitorul acestui neam pe care
Hitler încercase să-l extermine până la ultimul om.
Dpdv diplomatic, Israelul este stat membru ONU din 1949, G – 77, OSCE
1975, Organizaṭia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2004, FMI,
Organizaṭia Mondială a Comerṭului. Din 2007, Israelul are un protocol cu statele
MERCOSUR care presupune eliminarea barierelor econimice,
Totuși la doar 7 decenii distanṭă, pe 4 aprilie 2019, sonda israeliană
Beresheet s-a înscris pe orbita Lunii, Israelul fiind a patra ṭară din lume care trimite
un dispozitiv pe satelitul natural al Pământului, după SUA, URSS, și China. În
capsula aflată la bordul sondei a fost așeazată o înregistrare cu amintirile unui
supravieṭuitor de la Auschwitz. Deși aselinizarea a eșuat, israelienii au anunṭat
imediat lansarea unor noi misiuni – până când obiectivul va fi atins. Nimic nu a
venit ușor în istoria acestei naṭiuni care a învăṭat să nu se dea niciodată bătută.
Putem conchide că Israelul reprezintă un factor esenṭial de putere în zona OM,
jucând un rol atât la nivel regional, dar și la nivel global.